Contractul de joc si contractul de prinsoare

CONTRACTUL DE JOC SI CONTRACTUL DE PRINSOARE

SECTIUNEA I

NOTIUNEA SI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE JOC SI ALE CONTRACTULUI DE PRINSOARE

§ 1. Notiunea de joc si notiunea de prinsoare

Jocul si prinsoarea sunt reglementate de Codul Civil in Cartea a III-a, Titlul XIII, Despre contractele aleatorii, in Capitolul II, intitulat Despre joc si prinsoare, in art. 1636-1638, precum si de alte acte normative cu caracter special.

Jocul poate fi definit ca fiind acea conventie prin care partile isi promit una alteia un castig determinat (o suma de bani, un anumit bun etc.), pentru situatia in care un anumit eveniment sau fapt se va produce.

Ramasagul sau prinsoarea (pariul) este o conventie prin care partile, neintelegandu-se asupra unui anumit eveniment sau fapt, se obliga ca, in urma verificarii acestuia, partea care nu a avut dreptate sa plateasca celeilalte o suma de bani, sa-i remita un bun etc.

§ 2. Caracterele juridice ale contractului de joc si ale contractului de prinsoare

a. Jocul si prinsoarea sunt contracte aleatorii.

b. Contractul de joc si cel de prinsoare sunt acte juridice bilaterale, in ceea ce priveste formarea lor, dar sunt intotdeauna unilaterale cu privire la executarea lor.

Potrivit art. 1436 alin. 2 C. civ., daca partile sau legea n-au determinat durata locatiunii, atunci contractul poate inceta prin denuntarea unilaterala facuta de oricare dintre parti, fara sa fie necesara vreo justificare, insa cu respectarea unui termen de preaviz.

Termenul de preaviz reprezinta intervalul de timp dintre manifestarea vointei de a desface contractul de locatiune si data la care acesta urmeaza sa inceteze; el variaza dupa natura lucrului si obiceiul locului, si are ca ratiune protectia partii careia i se comunica preavizul, in sensul de a-si gasi un nou locatar, respectiv acesta sa-si gaseasca un alt lucru corespunzator pe care sa-l inchirieze.

Denuntarea unilaterala (concediul) reprezinta un act unilateral de vointa, care duce la desfacerea contractului, indiferent de acceptarea celeilalte parti.

§ 4. Incetarea contractului de locatiune prin reziliere

Potrivit art. 1439 alin. 2 C. civ., neexecutarea de catre una din parti a obligatiilor care-i revin, neexecutare care aduce o vatamare celeilalte parti, indreptateste pe aceasta din urma sa ceara desfacerea contractului prin reziliere.

Fiind un contract sinalagmatic, cu executare succesiva, contractul de locatiune va fi supus rezili

c. Atat jocul, cat si prinsoarea iau nastere prin simpla intelegere a partilor. Prin urmare, ambele contracte sunt consensuale.

SECTIUNEA A II-A

EFECTELE CONTRACTULUI DE JOC SI ALE CONTRACTULUI DE PRINSOARE

In cazul obligatiilor (de regula, de a da) rezultate din contractul de joc si din cel de prinsoare, legea nu acorda nici o actiune pentru ca, atunci cand nu sunt implinite de bunavoie, creditorul sa poata cere executarea lor silita (art. 1638 C. civ.). Asadar, obligatiile rezultate din cele doua contracte nu sunt dublate de sanctiune.

De la regula stabilita prin art. 1636 C. civ., exista o derogare continuta de art. 1637 alin. 1 C. civ., conform caruia, legea acorda actiune spre plata unui debit rezultat din jocuri care "contribuie la exercitiul corporal". Codul se rezuma la enumerarea (enuntiativa si nu limitativa) a catorva astfel de jocuri (armele, cursele cu piciorul, calare sau cu calul etc.), dar numarul lor poate fi mult mai mare.

Prevederile art. 1637 alin. 1 C. civ. sunt nuantate prin alin. 2 al aceluiasi articol, care prevede ca, inclusiv pentru aceste jocuri, nu exista libertate totala in privinta marimii mizei, stipuland ca: "judecatorul poate sa respinga cererea cand suma pusa in joc sau la prinsoare ar fi excesiva".