Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Economie


Qdidactic » bani & cariera » economie
Actuala criza mondiala, o sansa pentru economia romaneasca



Actuala criza mondiala, o sansa pentru economia romaneasca


Actuala criza mondiala, o sansa pentru economia romaneasca



Nu ma indoiesc ca toata lumea a auzit de criza mondiala actuala si probabil cu totii ne intrebam ce impact va avea aceasta asupra economiei romanesti. Pana acum, efectele negative s-au manifestat in principal pe bursa, unde indicii au scazut pana la nivelele de acum 4-5 ani dar si pe piata bancara unde bancile au crescut dobanzile, atat cele pasive (platite deponentilor) cat mai ales cele active (dobanzile la credite).Insa in acest articol nu mi-am propus vorbesc despre impactul negatival acestei crize cat despre oportunitatile pe care aceasta criza o ofera unei economii emergente, asa cum este cea a Romaniei.

Este evident faptul ca tendinta care se va manifesta in toate domeniile economice este aceea de a oferi produse/servicii mai bune la costuri mai mici. Producatorii nu pot oferi aceste produse fara sa aiba un control foarte bun al costurilor in sensul scaderii lor la minimul posibil, iar cand vorbim de costuri de productie mici, ne gandim in primul rand la estul Europei, zona din care si Romania face parte.

In acest moment, companiile mari se confrunta pe propriile piete (SUA, Vestul Europei) cu stagnarea sau chiar cu restrangerea afacerilor datorita recesiunii si vor fi fi nevoite sa gasesca noi piete de desfacere si/sau sa isi extinda afacerile pe pe pietele in dezvoltare pe care sunt deja prezente.

Daca viitorul guvern va avea a atitudine “corecta” in ceea ce priveste atragerea investitiilor straine (un cadru fiscal mai stabil, o justitie mai independenta, scaderea birocratiei . etc), probabil vom fi surprinsi sa vedem ca marile firme multinationale, aflate in cautare de locatii de productie care sa ofere costuri mici, vor pune Romania pe lista lor.




De ce aceste firme ar alege Romania? Facem parte din NATO si UE (deci riscurile militare sunt 0 iar economia romaneasca are suportul Uniunii Europene), avem o piata de 20 milioane de consumatori care le-ar cumpara produsele, piata este departe de a fi suprasaturata, indiferent despre ce produse sau servicii vorbim; companiile aflate deja aici obtin rate ale profiturilor pe care nici nu viseaza sa le obtina pe pietele mature; avem salarii mici iar forta de munca este calificata; criza nu va genera recesiune in Romania ci doar o reducere a ritmului de crestere economica; UE va “arunca” in noi cu bani in urmatorii 3-4 ani (€3-4Mld/an) iar acesti bani se vor duce in investitii . .si enumerarea avantajelor poate continua.

Este adevarat ca investitiile in Romania presupun un risc investitional superior altor tari dar, din punctul meu de vedere, raportul risc/castig este unul acceptabil avand in vedere oportunitatile pe care Romania le ofera.

Vom vedea in urmatorii doi ani cum vor sta lucrurile si daca suntem in stare sa profitam sau nu de pe urma acestei crize .

CONCLUZIE

“Prostul invata din greselile lui isr Desteptul invata din greselile altora!”Cum ar fi sa ne uitam la ce s-a intamplat cu Romania in ultimii 19 ani?Intai au venit “investitorii”arabi si chinezi care ne ofereau la preturi romanesti produse pe care le vedeam la televizor, la sarbi (ma rog aproape , . ca nu erau Nike erau Mike si nici Adidas ci Adibas).
Apoi au venit Shell-ul care ne-a invatat sa cumparam in shopuri stralucitoare de benzinarii, carburant de F1 si alte alea . Au venit apoi italienii cu croitoriile lor ambulante, noi punand la dispozitie croitorese harnice .
Ne-au primit in NATO, desi armamentul si dotarea armatei noastre era incompatibil dpdv tehnic cu al NATO.
(dar am indreptat repede acest inconvenient, cumparand Apache, Piranya, Fspe, Motorola, etc).Ne-au primit si in UE, aliniind legislatia (pe ici pe colo prin partile esentale).Libertatea circulatiei marfurilor si persoanelor ne-a adus beneficii si noua romanilor si europenilor.Romania este o piata atractiva pentru toti producatorii, de orice. Romanii au bani si multi dintre ei vor sa epateze. Hai sa-i ajutam!Dar iata ca a venit crizaaa . Cum globalizarea ne-a dus pe toti pe culmile propasirii, tot globalizarea ne duce pe toti si pe culmile prabusirii si a disperarii!Iar aici desteptul vine si pune in practica invataturile trase din greselile celor patiti:Scapa cine poate! Spiritul de turma si inertia nu ajuta in situatii de criza. Inventivitatea, creativitatea, experienta anterioara, munca - Da!In lipsa comenzilor din Europa si mai ales a banilor din Europa, ce putem face? Putem cauta o piata de desfacere, care sa poata prelua surplusul. (Am tinut mama Rusia pe mancare timp de 60 de ani. De ce nu putem sa ne intoarcem fata catre Ursul de la Rasarit? Din mandrie? Hai atunci sa murim din mandrie de foame, caci banii Ursului nu sunt buni! Priviti la tari care au fondat UE, care nu au nici o urma de falsa mandrie si care isi vad interesul:Germania, Austria, Franta, s.a, toate fac afaceri cu Rusia!



Romania ar putea profita de pe urma crizei financiare mondiale

Romania ar putea sa aiba mai mult de castigat decat de pierdut din criza financiara internationala, in conditiile in care aceasta ar contribui la temperarea ritmului de crestere a creditarii si la restrangerea deficitului de cont curent.
'Sunt tentat sa afirm ca impactul crizei financiare internationale asupra economiei romanesti a fost mai degraba unul pozitiv. In cazul in care criza persista, riscul ar fi sa se tempereze prea mult cresterea economica, insa, din ce am vazut pana acum, nu sunt semne de incetinire', a spus Isarescu, la Forumul Financiar Central si Est-European, informeaza NewsIn.

Guvernatorul a precizat ca principalii factori pe care ii urmareste sunt calitatea portofoliului bancilor - care au fost tentate pana in prezent sa dea mai usor credite, avand in vedere excesul de lichiditate - si sustenabilitatea cresterii economice, care a fost stimulata prea mult de majorarea cererii si nu de avansul productivitatii.

Criza financiara la nivel mondial a inceput in august 2007 si a fost generata de criza creditelor ipotecare cu risc ridicat (subprime) din Statele Unite.
Efectul principal al crizei a fost reducerea accesului la lichiditati, ca urmare a lipsei de informatii asupra expunerilor jucatorilor pe active perdante.
Multe banci mari, mai ales din Statele Unite si Europa, au afisat, de altfel, deprecieri masive de active dupa debutul crizei.         

In ciuda crizei financiare la nivel mondial si a scumpirii creditului in lei, dupa majorarea cu 2,75 puncte procentuale a dobanzii de politica monetara a BNR, creditul neguvernamental a continuat sa creasca intr-un ritm sustinut in Romania, cu rate anuale de peste 60% in primele luni ale acestui an, potrivit statisticilor bancii central

Isarescu a spus ca spera ca, in conditiile in care nu apar presiuni suplimentare dinspre cresterea salariilor, inflatia sa se tempereze spre 6% la sfarsitul acestui an si sa reintre in coridorul tintit de BNR pana la finalul lui 2009.

'Nu sunt optimist in privinta inflatiei, dar cred ca avem in continuare sanse de temperare pana la 6% la sfarsitul anului si, daca presiunile pe partea de salarii nu se accentueaza, inflatia ar trebui sa revina in coridorul tintit in 2009', a declarat Isarescu.

In ultimul raport trimestrial asupra inflatiei, prezentat la inceputul lunii mai, BNR si-a revizuit in usoara urcare prognoza de inflatie pentru finalul acestui an, de la 5,9% la 6%, in conditiile in care si-a fixat o tinta de inflatie de 3,8% plus sau minus 1% pentru decembrie 2008.

Pentru sfarsitul lui 2009, BNR a anuntat o tinta de inflatie de 3,5%, incadrata intr-un culoar de plus/minus 1%




Care vor fi efectele actualei crize mondiale asupra economiei romanesti




Avand in vedere discutiile aprinse din presa legate de impactul pe care actuala criza mondiala il va avea (sau nu) asupra economiei romanesti, m-am gandit ca ar fi util sa va spun cum stau lucrurile si din punctul meu de vedere. Voi analiza acest impact in primul rand la nivel macroeconomic (PIB, inflatie, cont curent, . etc) dar voi spune si cateva cuvinte despre impactul la nivel microeconomic,despre modul in care va fi afectata viata fiecaruia dintre noi. Datorita lungimii articolului, il voi publica in doua parti, prima parte astazi iar a doua parte vineri.

Impactul Macroeconomic


1.1. Situatia actuala

Conform datelor care exista pana in acest moment, 2008 va aduce o crestere record a economiei romanesti (8-9% - un ritm nesustenabil si nesanatos), ponderea deficitului de cont curent in PIB (un indicator foarte urmarit de catre Agentiile de Rating) va scadea de la 14% la 13%, inflatia se va domoli undeva pe la 6.5% iar rata somajului va fi cea mai scazuta din ultimii 19 ani.

1.2. Ce ne va aduce anul 2009?

Opinia mea este ca anul 2009 va fi cel mai greu an din ultimii 10 avand in vedere ca efectele negative ale acestei crize mondiale  se vor vedea in economie cu o intarziere de 6-9 luni (respectiv in T1 si T2 2009) comparativ cu efectele asupra bursei de ex, efecte care s-au manifestat extrem de rapid.

In ceea ce priveste Produsului Intern Brut, proiectia Comisiei Nationale de Prognoza pentru anul viitor indica o crestere de 6% iar a BNR-ului de 5.5%, ambele proiectii indicand o scadere semnifictiva comparativ cu 2008, cand cresterea va depasi 8%. Aceasta reducere a ritmului de crestre este influentata de incetinirea activitatii in toate sectoarele majore care contribuie la formarea PIB (servicii, industrie, constructii si agricultura – voi oferii detalii in a doua parte a articolului). Investitiile private in economie vor scadea (datorita climatului economic extrem de instabil, companiile private isi vor anula/amana o parte din investitiile programate pentru 2009) insa investitiile guvernamentale vor creste si vor fi directionate in special in infrastructura. In ceea ce priveste investitiile in economie, avem un avantaj urias dat pe faptul ca, in perioada 2007-2013, Uniunea Europeana va aloca fonduri structurale in valoare de 20 miliarde de euro, respectiv € 2-3 miliarde/an dar depinde de viitorul guvern daca va fi sau nu in stare sa cheltuie acesti bani (in paranteza fie spus, doar aceste fonduri pot adauga 1-1.5%/an la cresterea PIB).

Deficitul de cont curent (iesiri - intrari de valuta), desi in scadere ca pondere in PIB (de la 14 la 13%), va continua sa se situeze mult peste nivelul general acceptat de 5-6% din PIB. Acum, acest deficit este finantat in proportie de 60-65% de investitiile straine la care se adauga cele 6-7 miliarde de euro trimisi in Romania de catre romanii care lucreaza in strainatate. Avand in vedere ca aproximativ 70% din comertul exterior se realizeaza cu tari membre ale UE, este de asteptat ca aceasta criza sa duca la temperarea cresterii importurilor si exporturilor (cu un usor avantaj in favoarea exporturilor in sensul ca ritmul de crestere va fi mai mare pentru exporturi) dar ramane de vazut cum vor evolua investitiile straine si cati bani vor mai trimite acasa cei care lucreaza in strainatate (cei mai multi muncitori sunt in Spania iar aceasta este tara mambra UE cea mai lovita de criza). Marimea acestui deficit de cont curent a fost una din cauzele scaderii ratingului de tara de catre Standard & Poor`s iar logica este simpla. Tarile cu un deficit excesiv depind de finantarea externa care acum este si scumpa si greu de obtinut iar daca intrarile de valuta vor scadea, acest lucru va pune presiune pe leu care se va deprecia, aceasta depreciere va duce la cresterea preturilor deci inflatie (nu doresc acum sa intru in speculatii legate de motivele pentru care S&P a redus ratingul de tara si daca aceasta scadere are sau nu legatura cu atacul esuat asupra leului dar, cel putin din punctul meu de vedere, aceasta scadere este nemeritata avand in vedere ca sunt tari care stau mult mai prost macroeconomic dar au ratinguri mai bune)

In ceea ce priveste somajul, nu cred ca vor fi probleme foarte mari. Conform INS, in fiecare trimestru sunt disponibile peste 100.000 de locuri de munca iar lipsa fortei de munca in Romania a ajuns un subiect “de cosmar” pentru toate companiile de plasare a fortei de munca. Unele industrii vor face disponibilizari masive, in special cele care vand forta de munca ieftina si valoare adaugata mica: outsurcingul de productie, industria mobilei, o parte a industriei auto si lohn-ul din industria textila dar este foarte probabil ca aceasta forta de munca sa fie absorbita de alte industrii in care cererea este acum nesatisfacuta.

Efectele asupra inflatiei si a cursului de schimb. Pentru 2009, obiectivul BNR este o inflatie de 4.5% (±1%) iar indeplinirea acestui obiectiv depinde de mai multi factori dintre care, in opinia mea, patru sunt decisivi: preturile la energie (petrol, gaze), evolutia agriculturii, a cursului de schimb si cresterile salariale. Din punctul meu de vedere, pretul petrolului va fluctua anul viitor intre $50-70/baril luand in considerare recesiunea din SUA si scaderea ritmului de crestere a Chinei; evolutia agriculturii nu poate fi prevazuta iar cursul de schimb va fi destul de volatil si ca medie se va situa la 3.7 lei/€. Evolutia cursului de schimb depinde foarte mult de nivelul investitiilor straine care, daca vor scadea semnificativ vor pune o presiune suplimentara pe leu si nu este exclus ca, accidental, sa vedem si un curs de 4 ron/€. Pe termen lung insa (pana la adoptarea EURO in 2014, tendinta monedei nationale comparativ cu euro va fi de apreciere in termeni reali). Cat priveste evolutia salariilor, voi detalia problema mai jos in capitolul pe care l-am alocat pietei fortei de munca. Legat de nivelul inflatiei, daca ar fi sa speculez, eu cred ca anul viitor inflatia se va situa la limita superioara a intervalului mentionat de BNR, respectiv 5.5%.

Influenta crizei pe sectoare

Sectorul Imobiliar si de Retail

Pana in 2007 inclusiv, Romania a fost un El Dorado din punct de vedere imobiliar, iar aceasta criza va aduce, pentru prima data in ultimii 10 ani, o reasezare a pietei. Speculatorii, care pana acum au dominat tranzactiile, vor iesi din piata si vor lasa locul dezvoltatorilor imobiliari puternici care vor accepta o rata a profitului mai mica (15-20%) in schimbul ramanerii in piata. Preturile apartamentelor vechi va scadea (in medie, pretul nu va mai trece de €900-1000/m2) iar cel al apartamentelor noi va stagna sau se va reduce foarte putin (nu vom vedea ieftiniri semnificative avand in vedere cresterile costurilor materiilor prime si a fortei de munca, insa constructorii vor creste calitatea pastrand pretul neschimbat). Motivul pentru care preturile imobilelor nu va scadea semnificativ este cererea foarte mare, cerere care, desi in mare parte nesolvabila acum, va continua sa sustina aceste preturi mari.

In acest moment, chiar luand in considerare ieftinirile din ultimile luni, apartamentele (atat cele noi cat si cele vechi) raman extrem de scumpe, iar parerile conform carora avem de a face cu un bubble imobiliar care se va sparge anul viitor pot avea o anumita doza de credibilitate. In tarile Europei de Vest si in SUA, exista doi indicatori de baza dupa care este evaluata piata imobiliara: primul este legat de numarul de salarii medii de care un angajat are nevoie pentru a cumpara o casa, iar cifra considerata optima este cuprinsa intre 180 si 220 de salarii (15-18 ani de munca) – in Romania aceasta cifra depaseste 400 de salarii (respectiv 30-35 de ani). Al doilea indicator este reprezentat de raportul dintre valoarea imobilului si chiria care se poate incasa daca acest imobil este inchiriat. In SUA, chiria lunara reprezinta aprox 1% din valoarea imobilului, in Romania ea nu depaseste 0.5% ceea ce inseamna ca ori chiriile sunt prea mici ori pretul imobilelor este prea ridicat. Eu sustin a doua varianta.

Terenurile se vor ieftini si ele ceea ce va duce la continuarea expansiunii retailerilor (centre comerciale, super si hipermarketuri), in special a marilor companii multinationale gen Metro, Real, Kaufland sau Carrefour (care a anuntat ca nu este afectat de criza si prin urmare nu isi va schimba planurile de investitii programate pentru 2009). Firma de consultanta si cercetare PMR prognozeaza pentru anul viitor deschiderea a peste 25 de centre comerciale la nivel national, cu o valoare cumulata de circa doua miliarde de euro, volum superior investitiilor cumulate din Ungaria, Bulgaria si Cehia. Motivul acestei expansiuni este dat de structura consumului in Romania, structura care este destul de inelastica la fluctuatiile venitului (in sensul ca ponderea produselor de baza in structura consumului este foart ridicata). Consumul va continua a creasca si in 2009, chiar daca ritmul de crestre va incetini vizibil.

Sectorul Bancar si politica monetara a BNR

Dupa cum stiti, sectorul bancar american a stat la baza acestei crize prin faptul ca, in goana lor dupa profit, bancile au acordat credite si persoanelor care in mod normal nu indeplineau criteriile de eligibilitate, persoane care, la un moment dat, au ajuns sa nu isi mai poata plati ratele, iar bancile au inceput sa execute garantiile (garantii care, de multe ori erau supraevaluate). Astfel, s-a ajuns la o supraoferta de imobile pe piata ceea ce a dus la prabusirea preturilor.



S-a discutat mult despre sectorul bancar romanesc si soliditatea acestuia; punctul meu de vedere este acela ca acest sistem este solid, iar bancile sunt bine capitalizate. Nici o banca romaneasca nu are investitii in afara tarii, deci nu exista riscul pierderilor din reevaluarea unor active si in plus mai sunt rezervele minime obligatorii pe care toate bancile le au la BNR. Aceste rezerve reprezinta garantiile pe care fiecare banca este obligata sa le depuna la BNR pentru toate creditele pe care le ofera (18% in cazul creditelor in lei si 40% in valuta) si reprezinta o rezerva importanta de bani pe care bancile o au la BNR si pe care Banca Centrala o poate introduce in sistem in caz de nevoie. Noile norme BNR intrate in vigoare incepand cu 1 octombrie vor incetini semnificativ creditarea, iar ritmul de crestere al acesteia se va diminua de la 50% in acest an la 25-35% anul viitor. Totusi, bancile vor continua sa acorde credite, insa la dobanzi mai mari si cu garantii mai multe, iar multi dintre cei care erau eligibili pentru un credit, acum nu va mai fi, ceea ce va genera multe nemultumiri si frustrari romanului mare amator de cumparaturi pe credit.

Politica monetara a BNR va ramane restrictiva, iar dobanda de referinta, acum la 10.25% este foarte posibil sa scada incepand cu primul trimestru al anul viitor, avand in vedere foarte probabila reducere a ritmului de crestere a PIB si, de asemenea, continuarea tendintei de reducere a inflatiei. In ceea ce priveste rezervele minime obligatorii, acestea vor fi pastrate la un nivel inalt cu cat mai mult cu cat incertitudinea pietelor internationale este maxima.

Sectorul Auto

As dori sa impart piata auto in doua: pe de o parte, producatorii de autoturisme (Dacia si Ford), iar pe de alta parte producatorii de subansambe. Piata automobilelor noi va scadea in 2009 cu 10% de la 330.000 de unitati anul acesta la maxim 300.000 anul viitor revenind practic la nivelul din 2006. Motivele acestei scaderi sunt determinate atat de actuala criza economica (criza care a scumpit creditele, deci se vor vinde mai putine masini pe credit si in leasing) cat si de explozia importului de masini second hand (300k in 2008 si pana la 500k in 2009). Dacia a anuntat reducerea targetului de productie pentru 2008 de la 310.000 la 270.000 de unitati, iar Ford a anuntat ca investitiile programate pentru 2008 si 2009 nu vor fi afectate de aceasta criza, deci planurile initiale vor fi respectate.

In ceea ce priveste producatorii de subansamble, acestia vor fi si cei mai loviti de criza. In Romania activeaza atat producatori de rangul 1 (furnizori directi ai producatorilor de automobile) cele mai multe dintre acestea fiind companii multinationale care exporta componente in SUA si/sau Europa – acestea vor fi nevoite sa isi restranga activitatea sau, in cel mai bun caz, sa stopeze angajarile - cat si furnizori de rangul 2 si 3 (furnizorii furnizorilor de rangul 1) – acestia vand in principal forta de munca ieftina – majoritatea acestor companii fiind de tip IMM, iar multe dintre ele isi vor inchide portile in lipsa comenzilor si a finantarii. Probabil la acest nivel vom vedea multe preluari/asocieri intre firme in scopul supravietuirii pe piata.

O nota de optimism este data de faptul ca Ford, va aduce multi furnizori in Romania, iar noua fabrica Daimler din Ungaria (investitie pe care Romania a ratat-o) poate aduce pe plan local proiectele furnizorilor directi. Agentia Romana pentru Investitii Straine monitorizeaza in total 40 de proiecte straine, a caror valoare insumeaza 2 miliarde de euro si care vor fi atrase ca si pana acum de zona de vest a tarii, care a concentrat cea mai mare parte a activitatii de productie a sectorului automotive.

Piata fortei de munca si cresterile salariale

Un lucru este sigur: in 2009, salariile vor creste cu un ritm mult mai mic decat in 2008 - anul acesta ritmul de crestere va depasi 20% dar anul viitor nu va trece de 10-12%. Companiile vor fi mult mai atente la costuri, este foarte probabil ca primele si bonusurile sa nu mai fie acordate la fel de usor ca si pana acum. Vom vedea o reduce a fluctuatiei de personal (avand in vedere reducerea oportunitatilor pe piata), iar firmele se vor concentra pe retentia angajatilor. Companiile, care se bazeaza in principal pe utilizarea fortei de munca ieftine si care genereaza si o valoare adaugata mica, vor face si cele mai multe concedieri, dar rata somajului nu va creste semnificativ avand in vedere ca sunt industrii, care acum se confrunta cu un deficit de forta de munca (in special constructiile) si care vor absorbi, cel putin in parte, acesti someri.

La final

Cum va fi resimtita aceasta criza la nivelul omului de rand? Vom cumpara mai putine masini si produse elctronice, creditele vor fi mai scumpe si greu accesibile, in lipsa finantarii, multe IMM-uri vor da faliment (sectorul IMM va fi de departe cel mai lovit de criza avand in vedere, pe de o parte, managementul slab ce caracterizeaza acest sector cat si faptul ca productivitatea este foarte mica). Ceea ce sigur nu vom vedea vor fi urmatoarele: recesiune, falimente bancare sau reducerea consumului.

CONCLUZIE

Parerea mea este ca, chiar daca ai un IMM ( asa cum am si eu) trebuie sa fii flexibil oricand, adica sa fii in stare sa reorientezi activitatea spre ceva care aduce un oarecare profit ( chiar daca e mic) dar sa mentii firma pe linia de plutire. Legat de banci nu inteleg cum poti sa dezvolti un business fara banca, acest semn de intrebare planand asupra afirmatiei ca Bancile nu mai crediteaza firmele, facute de unii inconstienti din presa scrisa si vizuala.In rest eu cred ca reculul economic nu va fi atat de mare asupra noastra, decat in cazul in care facem in continuare jocul unor asa zise agentii de evaluare tip Fitch si altele care urmaresc sa slabeasca toate economiile care deranjeaza gigantii internationali.


Europenii acuza guvernele pentru situatia economica nefavorabila


Pe fondul unei inmultiri a semnelor care indica inrautatirea situatiei economiei europene, un sondaj de opinie arata ca cetatenii din marile state membre ale Uniunii european_union.jpgEuropene isi acuza in primul rand propriile guverne pentru aceasta situatie, dar si Banca Centrala Europeana devine tinta nemultumirilor, scrie EUObserver.

Se asteapta ca in raportul asupra economiei mondiale, ce va fi publicat in octombrie, Fondul Monetar International sa reduca estimarile pentru luna iunie in privinta cresterii economice a zonei euro de la 1,7 la suta la 1,4 la suta, dupa cum sustine un oficial citat de Reuters, iar previziunile pentru anul 2009, de la 1,2 procente la 0,9 procente.

La nivel mondial, FMI preconizeaza ca economia mondiala va fi caracterizata de o incetinire si in cea de-a doua jumatate a anului 2008, urmand sa atinga o rata de crestere de numai 3,9 la suta fata de 4,1 la suta, dupa cum se anticipa.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat de agentia Harris pentru Financial Times si dat publicitatii la 26 august, majoritatea covarsitoare a cetatenilor din tarile cele mai afectate de incetinirea economica acuza pentru acest lucru propriile guverne.Astfel, liderii germani au facut obiectul celor mai dure critici, 74 la suta dintre subiectii germani afirmand ca guvernul lor poarta o raspundere 'totala' sau o raspundere 'mare'. Daca 63 la suta dintre britanici au aceeasi opinie despre liderii lor politici, in Spania procentul este mai mic, respectiv 53 la suta.

La nivelul Europei continentale, criticile se indreapta insa si catre Banca Centrala Europeana, responsabila cu politica monetara a celor 15 state apartinand zonei euro.

Doar cinci la suta dintre spanioli si opt la suta dintre germani au afirmat ca BCE a reactionat in mod corespunzator in fata inrautatirii situatiei economice, in timp ce 56 la suta si respectiv 48 la suta dintre subiectii din cele doua tari au opinat ca institutia respectiva nu a luat masurile potrivite.

La nivel politic inalt, o mare parte a criticilor indreptate impotriva Bancii Centrale Europene denota o frustrare fata de deciziile privind mentinerea unui euro puternic - in dauna exporturilor europene - si respectiv cresterea nivelului ratei dobanzilor in pofida semnalelor anuntand un iminent regres economic.eu.jpg

Dar sondajul Harris - realizat in perioada 30 iulie - 12 august pe un esantion de 6.134 de adulti din Franta, Germania, Marea Britanie, Spania, Italia si SUA - arata ca in Franta, unde politicienii au criticat cel mai aprig politicile BCE, Banca Centrala Europeana pare sa se bucure de un sprijin public ceva mai mare decat in Germania, Spania sau Italia.Reprezentantii BCE si-au argumentat deciziile afirmand ca prin intermediul lor s-a incercat mentinerea sub control a inflatiei, a carei rata medie anuala s-a situat in luna iulie la nivelul istoric de 4,1 la suta - dupa cum indica estimarile Eurostat - in conditiile in care obiectivul general al institutiei este ca nivelul sa se situeze in jurul pragului de procente.









Obama fata cu recesiunea


In 1955, croitoreasa afro-americana Rosa Park a devenit celebra cind a refuzat sa-i cedeze locul unui alb, intr-un autobuz din Montgomery, Alabama. Ea a sfidat legile existente la vremea respectiva, legi care prevedeau separarea albilor de negri in locurile publice si ca urmare, Rosa Parks avea sa fie arestata si amendata cu 14 dolari. Arestarea ei a declansat un boicot de 381 de zile al sistemului de transport local de catre populatia de culoare din Montgomery iar protestul, condus de reverendul Martin Luther King, avea sa duca la o ampla miscare nationala incheiata prin abolirea segregarii rasiale in SUA. 53 de ani mai tarziu, America si-a ales primul presedinte de culoare din istorie, Barack Obama. Acest moment istoric a fost dezbatut pe larg in presa noastra fapt pentru care ca nu doresc sa insist si eu pe semnificatiile acestei alegeri. Ceea ce vreau sa analizez in acest articol este momentul in care Obama vine la Casa Alba si care sunt asteptarile pe care americanii le au de la el. Economia americana se afla intr-o situatie extrem de dificila (fiind practic in recesiune), iar amploarea crizei este comparabila cu Marea Depresiune din 1929. Sa va dau cateva date: in ultimul an, sistemul bancar american a inregistrat pierderi din reevaluari de active in valoare de $500 miliarde (spre comparatie, PIB-ul Romaniei este de $160 Mld) iar aceste pierderi vor urca la $700 Mld anul viitor, rata somajului a urcat la 6.5% (1.2 milioane de americani si-au pierdut slujba anul acesta), industria auto se afla in pragul colapsului, PIB-ul a scazut in perioada Iulie-Sept cu 0.3% iar bursa pierdut $6.000 Mld din capitalizare. Nici una dintre marile companii americane nu a scapat neafectata, mai mult decat atat, am vazut si nationalizari (falimente) rasunatoare, AIG fiind doar un exemplu. In ciuda acestor cifre extrem de nagative, parerea multor analisti este ca ceea ce este mai rau nu a venit inca iar aceasta criza, in toata amploarea sa, se va manifesta la inceputul anului viitor.

Date fiind aceste dificultati, toti ochii sunt atintiti spre Obama cu speranta ca acesta va lua masurile necesare pentru o insanatosire rapida a economiei. In campanie, noul presedinte american a promis reduceri de impozite pentru 95% dintre contribuabili (cei care castiga mai putin de $250.000/an) plus un program de relansare economica in valoare de $200 MLD. Economistii sunt de parere ca aceste masuri nu sunt suficient de puternice pentru a avea un impact semnificativ asupra economiei, in special in stimularea consumului, care reprezinta 70% din PIB si asteapta un plan mult mai puternic, plan pe care economistii bancii Goldman Sachs il estimeaza la $300-500 Mld. De asemenea, Obama „mosteneste” un alt plan, in valoare de $700 Mld, aprobat deja de Congresul SUA si care da statului mijloacele si autoritatea de a prelua activele neperformante ale institutiilor financiare puse in dificultate de criza imprumuturilor imobiliare cu risc, asa-numitele „subprime”. Dar toate aceste masuri costa, iar banii pe care statul american i-a cheltuit in combaterea crizei au dus la o crestere semnificativa a datoriei publice, care acum se situeaza la $9.000 Mld, respectiv 65% din PIB (spre comparatie, acum 8 ani cand s-a instalat Administratia Bush, datoria publica ajungea la $5.500 Mld)

Administratiei Obama nu i se va permite nici un pas gresit avand in vedere ca de economia SUA depinde economia mondiala (SUA genereaza aprox 20% din PIB-ul mondial) iar daca luam in considerare faptul ca originile acestei crize se afla in SUA, aceasta tara are datoria morala de a repara ceea ce a stricat.


CONCLUZIE

De la americani vine criza si deci, de la ei trebuie sa vina si solutia. Daca americanii nu isi vor rezolva problemele, toata lumea va avea de suferit, indiferent de ceea ce vor face guvernele in Europa.





Bibliografie



Sursa www.9am.ro

Sursa www.khris.ro

Sursa forum.hotnews.ro

Sursa www.ziua.net








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|