Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Economie


Qdidactic » bani & cariera » economie
Instabilitatea macroeconomica



Instabilitatea macroeconomica


Instabilitatea macroeconomica


Fluctuatiile economice si ciclul afacerilor.

Tipologia ciclurilor macroeconomice.

Variabilele macroeconomice ale fluctuatiilor economice.

Factorii care cauzeaza fluctuatiile economice.


1.Fluctuatiile economice si ciclul afacerilor.

Evolutia economica, atit la nivel microeconomic cit si la nivel macroeconomic este fluctuanta, adica in unele perioade ea inregistreaza cresteri, iar altele stagnari sau chiar reduceri. Din aceasta cauza se poate trage concluzia ca activitatea economica pe domenii de activitate si in intreaga economie, nu are o evolutie uniforma, fiind fluctuanta. In viata reala exista mai multe tipuri de fluctuatii: sezoniere, accidentale (intimplatoare) si ciclice.




1.Fluctuatiile sezoniere- sunt acele fluctuttii ale activitatii economice datorate influentei unor factori naturali (climaterici) sau sociali (obiceiuri, traditii, sarbatori religioase sau laice) si care se deruleaza de regula pe parcursul unui an calendaristic. Principalele ramuri ale economiei supuse fluctuatiilor economice sezoniere sunt: agricultura, constructiia si turismul.

2 Fluctuatiile intimplatoare sau accidentale sunt determinate de factorii aleatori sau evenimente neastaptate, neobisnuite, cum ar fi:

-conjuncturi economice nefavorabile;

-evenimente sociale si politice care afecteaza activitatea firmei;

-fenomene naturale neprevazute (cutremure, inundatii etc.);

-actiuni si preferinte neasteptate ale unor agenti economici;

-o anumita stare de spirit a populatiei etc.

3.Fluctuatii ciclice- sunt determinate de factori interni, de factori ce tin de functionarea activitatii economice, de interdependentele dintre partile sale componente. Fluctuatiile ciclice sunt fluctuatii agregate, reproducindu-se cu o anumita regularitate, desi nu se reproduc la aceleasi dimensiuni.

Ciclicitatea - este forma de miscare, de existenta a economiei in care fazele de crestere alterneaza cu cele de regresare si depresiune.

Ciclul economic - reprezinta perioada de timp, de la inceputul unei crize economice pina la inceputul altei crize economice. Este perioada de timp care separa doua crize economice. Adica reprezinta o fluctuatie a nivelului activitatii economice agregate, masurat de regula prin PNB careia ii corespunde un model de succesiune a etapelor de expansiune (largire, crestere) si de recensiune (restringere) a activitatii economice.

Literatura economica delimiteaza ciclul economic in patru faze:

1. Faza de criza economica- in care are loc stagnarea sau un regres, respectiv o contractie puternica a activitatii economice.

2. Faza de depresiune - se caracterizeaza prin stagnarea productiei sau o crestere neinsemnata a acesteia, continuind sa se manifeste fenomene negative, cum ar fi: cresterea somajului, salarii mici, eficienta scazuta etc.

In aceasta faza se petrec citeva lucruri bune pentru economie, in sensul ca, pe fondul scaderii dobinzii bancare si al preturilor in scadere, are loc o innoire a capitalului fix, cerindu-se astfel premizele urmatoarei faze, respectiv inviorarea economica.

3. Faza de inviorare (crestere economica sau boom economic)- intreprinzatorii investesc masiv penru a-si revigora productia, ca urmare a reducerii preturilor la principalii factori de productie, creste cererea de materii prime, materiale, capital fix si cererea de bunuri si servicii, cu efecte pozitive asupra dezvoltarii economice.

4. Faza de avint sau expansiune economica-este faza de crestere economica maxima, caracterizata printr-o crestere generalizata a vinzarilor si preturilor, abundenta de credite si crestere a veniturilor, faza in care are loc o puternica dezvoltare economico - sociala a tarii.

Dupa faza de expansiune, ciclul se repeta, urmind din nou faza de criza economica. Nu exista 2 cicluri sau doua faze asemanatoare, acestea reluindu-se la noi dimensiuni, diferentiindu-se datorita conjuncturii in care se produc, timpului si mediului social, politic in care se desfasoara.


2.Tipologia ciclurilor macroeconomice.

Sunt cunoscute urmatoarele tipuri de cicluri macroeconomice:


a. Cicluri generale:

1.Decinale(Juglar)-pina la 10 ani

2.Cicluri de tip Kondratiev~50 de ani

3.Cicluri mici, conjunctuale (Kitchin) - 3-4 ani (se intercaleaza in cicluri decinale)

b. Cicluri specifice:

1.Ciclul constructiilor

2.Ciclul agricol (animal sau vegetal)

Ciclul decinal (Juglar) este numit si ciclul mediu (ciclul afacerilor). In cadrul acestui ciclu se remarca mai intii faza de expansiune in care afacerile sunt prospere. Cererea de bunuri de consum este dinamica, cu perspectiva de consolidare. Pe fondalul anticiparilor ca sporirea cererii de consum se prelungeste, are loc un proces investitional sustinut pentru modernizarea capacitatilor de productie existente si crearea altor noi. Cererea agregata in crestere este stimulata artificial si prin cresterea lenta, dar de durata a preturilor: mai intii a celor cu ridicata, iar apoi si a celor cu amanuntul. Apare momentul de criza care duce la recensiune. Se manifesta mai ales in domeniu industrial. Juglar a constatat ca, in acest domeniu ciclurile au trei faze denumite de el avint, criza, faliment. A subliniat rolul creditului in formarea crizei;

Ciclul lung (Kondratiev sau secular) cu o durata de 50-60 de ani. Printre cauzele care genereaza formarea acestor cicluri el a invocat actiunea unor factori exogeni, precum: durata unui mod tehnic de productie, mari descoperiri stiintifice, descoperirea unor noi surse de energie, razboaiele, revolutiile etc.; dupa aceasta el intra in conflict cu posibilitatile oferite de natura si alte resurse economice pe baza carora a fost edificat, apar semne de epuizare a capacitatilor sale de afirmare a rationalitatii economice a eficientei economice, incepe perioada de tranzitie spre o noua tehnologie de productie apt sa ridice eficienta economica. Corespunzator acestei logici, in evolutia oricarei economii mature, se disting doua mari faze de evolutie: una ascendenta si alta descendenta, fiecare cu o durata de 20-30 ani. Faza ascendenta se caracterizeaza prin preponderenta anilor de prosperitate economica si ritmuri relativ inalte de crestere a venitului national, investitiilor, desfacerilor, inclusiv ridicarea nivelului de trai. In faza descendenta are loc incetinirea ritmurilor de crestere a productiei, investitiilor, iar gradul de ocupare se inrautateste etc. Anii de recensiune economica sunt mai numerosi, iar persistenta unor fenomene negative in economie (inflatie, somaj etc.) se accentuiaza.

In prezent capata tot mai larga recunuostere teza dupa care cauza principala a ciclului secular o formeaza evolutia ciclica a cercetarii stiintifice si inovarii tehnologice, in legatura organica cu ciclul schimbarilor structurale din economie.

Cicluri scurte (Kitchin) dupa numele economistului care le-a studiat, cu o durataa de cca. 40 de luni, care se manifesta in special in domeniul formarii stocurilor de marfuri al sferei creditului etc. Surprinzind miscarea unui factor de productie. Ciclurile scurte au doua faze: expansiunea si incetinirea cresterii economice, iar trecerea de la expansiune la incetinire nu presupune declansarea unei crize economice.


3.Variabilele macroeconomice ale fluctuatiilor economice.

economic analizat si se pun in evidenta, printr-o prelucrare adecvata, fluctuatiile ciclice.

Cel mai important criteriu de grupare a variabilelor macroeconomice il constituie felul cum acestea reactioneaza la miscarile ciclului economic. Conform acestui criteriu, aceste variabile se pot grupa in:

1.variabile prociclice - acelea care au tendinta de a creste in conditiile expansiunii afacerilor sau tendinta de a se micsora in fazele de contractie economica. Aceste variabile se pot grupa, la rindul lor, in alte doua categorii:

a) variabile ce au o legatura intensa cu ciclul economic, cum ar fi:

- output-ul de ramura;

-output-ul agregat;

-profiturile firmelor;

-agregate monetare;

-viteza de rotatie a banilor;

-rata dobinzii pe termen scurt;

-nivelul preturilor etc.

b)variabile ce au o legatura slaba cu ciclul afacerilor, cum ar fi:

-productia bunurilor nondurabile;

-productia bunurilor agricole si a resurselor naturale;

-preturile produselor agricole si resurselor agricole;

-ratele dobinzii pe termen lung etc.



2.variabile contraciclice - acelea care au tendinta de a creste in fazele de contractie economica si de a se micsora in fazele de expansiune economica, cum ar fi:

- stocurile bunurilor finale;

- input-urile pentru productie;

- rata somajului;

- numarul falimentelor etc.

3. variabile aciclice - acelea care nu cunosc miscari in functie de ciclul economic (ciclul afacerilor), cum ar fi:

- exporturile;

- migratia fortei de munca etc.

4.Factorii care cauzeaza fluctuatiile economice.

1.Comportamentul individual in actul de consum

2.Comportamentul in actul investitional

3.Inovatia

4.Comertul exterior

5.Moneda

6.Factorul demografic

7.Mecanismul de functionare a economiei

8.Factorii naturali

Toti factorii concureaza la fixarea traiectoriei ciclului (unul sau doi fiind dominanti). Cei mai multi analisti au luat in consideratie unul sau doi factori de influenta, dezvoltind din acest punct de vedere o anumita teorie.

a)Teoriile monetare - vad principala cauza a fluctuatiilor economice excedentul sau insuficienta monedei (W.Sombrat, C.Juglor, M.Friedman);

b)Teorii ale insuficientei consumului - explica ciclul economic plecind de la variatiile nivelului consumului in raport cu productia (T.Maltus, Sismondi, Keynes, Marx);

c)Teorii ale supracapitalizarii sau suprainvestirii- vad ciclul ca urmare a excesului de investitii (Hayer).

Ciclurile afacerilor, masurate in perioada dintre 2 puncte de minim ale cresterii economice, variaza ca durata in mod semnificativ.

Ele nu sunt cicluri regulate precum cele ale luminii solare, ci trebuie intelese mai bine ca rezultatul unor socuri aleatoare ce lovesc economia si care pot dura de la peste 20 de luni la peste 100 de luni sau chear mai mult.

Datele statistice demonstreaza ca dupa cel de-al doilea razboi mondial contractiile economice au avut tendinta de a deveni mai scurte, in timp ce expansiunile economice s-au marit. Output-ul (productia) si ocuparea fortei de munca au o tendinta de evolutie, cunoscuta sub denumirea de trend (tendinta), iar ciclul afacerilor nu reprezinta altceva decit fluctuatii in jurul acestui trend. Linia trendului este rezultatul factorilor ce determina cresterea economica pe termen lung.

In practica economica mondiala se constata ca o parte importanta a fluctuatiilor output-ului rezulta din socuri permanente si nu sunt deviatii temporare in jurul unui trend neschimbat. Deci efectul socurilor aleatoare asupra output-ului poate fi persistent in timp. Daca output-ul creste neasteptat de mult intr-un anumit an, intregul trend al output-ului va fi mai mare pentru mai multi ani in viitor.

Socuri ale cererii private cele care pot fi provocate de modificari in asteptarile (prevederile) sectorului privat privitoare la cursul viitor al economiei, in care se includ:

-modificari in investitii ale sectorului privat;

-modificari in consum ale sectorului privat.

Socuri determinate de politica economica cele care urmeaza unor decizii de politica macroeconomica si care afecteaza, in principal, latura cererii agregate.

Nu este mai putin adevarat ca unele masuri de politica macroeconomica pot avea efecte si asupra ofertei agregate. De exemplu, o masura de reducere a ratei taxei pe venitul personal poate avea efectul diminuarii ofertei de munca.

In toate cele trei cazuri socurile isi pot avea originea in tara respectiva, deci pot fi endogene sau isi pot avea originea in afara granitelor tarii, fiind deci de natura exogena.

Intr-o economie cu piete competitive perfecte, cu preturi flexibile si agenti optimi nu pot exista asemenea socuri.

Mecanismele ce propaga fluctuatiile ciclice, dupa ce apare un soc initial, se pot grupa in cel putin trei grupe pe care le redam in continuare.

Socuri determinate de oferta cele care afecteaza direct productia in cadrul unei economii si in cadrul carora se includ:

- progrese notabile in tehnologii;

- descoperiri de resurse;

- modificari in preturile internationale ale importurilor de materii prime;

- schimbari climatice severe;

- dezastre naturale etc.

Alaturea de acestea, in tari cum sunt cele foste comuniste, chiar modificarile substantiale in salariile nominale pot fi considerate ca fiind socuri ale ofertei.








































Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|