ANALIZA NEVOII DE FOND DE RULMENT

1. Notiunea de nevoie de fond de rulment (NFR)

a) Ciclul de exploatare. In cadrul activitatilor  sale curente, o intreprindere efectueaza operatiuni repetitive a caror reluare e definita prin notiunea de ciclu de exploatare.

Pentru o intreprindere cu activitate de productie, acest ciclu de exploatare comporta trei etape fundamentale care se deruleaza de fiecare data cand intreprinderea lanseaza in productie o noua comanda.

Pentru o intreprindere cu activitate de comert, care achizitioneaza marfuri pentru a le revinde ca atare, fara a le transforma, ciclul comporta doua etape fundamentale.

b) Nevoia de fond de rulment. Operatiile de exploatare antreneaza formarea nevoii de finantare care conduce la constituirea mijloacelor de finantare. Confruntarea globala a acestor nevoi si a acestor mijloace de finantare face sa se degaje o nevoie de finantare indusa de ciclul de exploatare sau nevoie de fond de rulment.

Nevoile de finantare determinate de ciclul de exploatare, sau utilizarile ciclice, corespund avansarilor de fonduri pe care intreprinderea e constransa sa le afecteze pentru constituirea stocurilor sale (materii prime si materiale, productie in curs de fabricatie, produse finite in depozit si altele) si pentru a acorda termene de plata partenerilor sai comerciali (clientilor), carora le-a livrat produse finite, le-a executat lucrari, sau le-a prestat servicii.

In legatura cu stocurile, intreprinderea trebuie sa achizitioneze marfuri pentru a le pune la dispozitia clientilor sai, daca exercita o activitate de distribuire, de comert. Daca exercita o activitate de productie, ea trebuie sa achizitioneze materii prime, semifabricate, produse finite. in toate cazurile intreprinderea efectueaza o avansare de fonduri, consuma lichiditati pentru a-si constitui stocuri, e confruntata cu o nevoie de finantare a stocurilor.

De asemenea, daca acorda termene de plata diferitilor sai parteneri comerciali (clientilor), intreprinderea acumuleaza creante.

Acestea constituie un venit viitor cert, dar momentan ele reprezinta o inghetare a lichiditatilor care vor reveni in casieria intreprinderii doar peste mai multe saptamani sau luni. Aceasta acumulare de creante suscita, de asemenea, lichiditati si deci o nevoie de finantare pentru intreprindere.

In schimb, activitatea intreprinderii produce mijloace de finantare legate de ciclul de exploatare, numite resurse ciclice, de fiecare data cand intreprinderea obtine de la furnizorii sai termene de plata. Aceste termene constituie angajamente pentru intreprindere. Dar ele permit intreprinderii sa beneficieze de aportul partenerilor sai fara a face plati imediate si apar ca surse de

fonduri sau ca mijloace de finantare. Sunt de asemenea resurse ciclice datoriile fata de stat, fata de salariati si fata de actionari.

Creditul acordat de furnizori apare ca forma reprezentativa a resurselor ciclice.

Se poate formula nevoia de finantare, indusa de ciclul de exploatare, sau nevoia de fond de rulment NFR:

NFR = Utilizari ciclice - Resurse ciclice

Aceasta NFR este determinata prin luarea in calcul a elementelor pe termen scurt ale activului si pasivului. Desi fiecare dintre aceste elemente ramane in intreprindere o perioada scurta de timp, ele se reinnoiesc permanent. Astfel, un lot de marfuri care intra in stocul de marfuri al unei intreprinderi de distributie, poate fi considerat ca o utilizare pe termen scurt. Dar stocul, in ansamblul sau, face obiectul unei reinnoiri permanente. in consecinta, reinnoirea utilizarilor si a resurselor ciclice confera NFR caracterul unei nevoi de finantare permanenta, durabila, chiar daca fiecare din componentele sale apare la prima vedere ca un element pe termen scurt al bilantului.

Eseu: Subsistemul metodologic managerial Lucrare: Oboseala in munca - cauzele oboselii

Σq₁p₀  = indicator recalculat

ΔCA = Δq + Δp

 (indice pret)

 (indice de volum)

Aplicatie: Analiza cifrei de afaceri pe baza datelor:

CA = CA₁ - CA₀ =6060 mii lei

Influenta factorilor:

1.Δq = Σq₁p₀ - Σq₀p₀ =4988 mii lei

2.Δp = Σq₁p₁ - Σq₁p₀ =1062 mii lei

B) De tip multiplicativ:

                       Ns - numar de salariati

Qf - productia fabricata

Qf / Ns = W_L

CA / Qf = ponderea vanzarilor in productie (cat din ceea ce am produs am vandut)

gradul de valorificare al produselor pe piata S

F - valoarea mijloacelor fixe

Fa - valoarea mijloacelor active (efectiv utilizate)

= G - grad de inzestrare tehnica

= f- grad de ocupare a capacitatii tehnice (cat din mijloacele fixe sunt efectiv

utilizate)

= h productia fabricata la 1 leu mijloace fixe si se numeste

randament al utilajului

1. Ns

2.1. G

CA 2. W_L 2.2. fa

2.3. h

3. S

ΔCA = CA₁ - CA₀ (evolutia in timp a fenomenului)=43.242.894

influenta numarului de salariati: ΔNs = Ns₁W₀S₀ - Ns₀W₀S₀ =-22.812.937

Influenta productivitatii muncii: ΔW = Ns₁W₁S₀ - Ns₁W₀S₀ =61.990.512

Inlocuim W cu G fa h

ΔG = Ns₁ G_1fa₀h S₀ - Ns₁ G₀fa₀h S₀₌23.043.153

ΔFa = Ns₁ G₁fa₁h S₀ - Ns₁ G₁fa₀h S₀=-5.761.628

h = Ns₁ G₁fa₁h S₀ - Ns₁ G₁fa₁h S₀=44.708.897

influenta gradului de valorificare : ΔS = Ns₁W₁S₁ - Ns₁W₁S₀=4.065.319

al productiei

ΔCA = ΔNs + ΔW + ΔS

W_L = ΔG + Δfa + Δh

C)Modelul multiplicativ:

CA = Aexpl * gradul de eficienta al Aexpl.

            1. Ac

2.

ΔCA = CA₁ - CA₀

2.2.3.3. Aplicatii privind analiza factoriala a cifrei de afaceri pg 73

5. Indicatori de eficienta calculati cu ajutorul CA

- productivitatea muncii ()

- randamentul utilajelor ( )

- durata de rotatie ()

6. Analiza marjei comerciale

Marime absoluta

Mc=CA-Cc

Marime relativa:

=Rmc

Raporturile dintre Rmc si CA

7.Consecinte al modificarii cifrei fde afacerii asupra princi[palilor indicatori economici

influenta CA asupra profitului ΔCA = (CA₁ - CA₀) * r₀ ;

Influenta CA asupra ratei rentabilitatii activelor: ;

influenta CA asupra rentabilitatii capitalului : ;

influenta CA asupra vitezei de rotatie a stocurilor: ; T=360

influenta CA asupra eficientei mijloacelor fixe: ;

influenta CA asupra eficientei muncii: ;

influenta CA asupra ratei cheltuielilor fixe: ;

influenta CA asupra ratei cheltuielilor cu amortizarile:

2.3. Analiza valorii adaugate

Figura 2.3. Fluxurile de intrare si fluxurile de iesire ale intreprinderii

Def.Plusul de valoare (bogatie) creat de intreprindere, ca efect al utilizarii eficiente a potentialului de care dispune, peste valoarea consumului factorilor de productie proveniti de la terti, imbraca forma valorii adaugate.

Valoarea adaugata este unul dintre cei mai importanti indicatori de reflectare a performantelor economico-financiare ale unei firme. Pe baza valorii adaugate consideram ca poate fi apreciata adevarata dimensiune a activitatii unei firme, ea fiind expresia rolului acesteia. Spre deosebire de cifra de afaceri, care include si valoarea cumpararilor de materii prime, materiale si servicii care se regasesc in cifra de afaceri a firmelor furnizoare, valoarea adaugata cuprinde numai echivalentul activitatii intreprinderii in cauza.

Valoarea adaugata poate fi determinata prin doua metode:

a) Metoda sintetica,

VA = Qe - M

in care:

M - consumurile intermediare de la terti aferente activitatii de productie.

VA = (Qe + Mc) - M'

in care:

Mc - marja comerciala;

M' - consumurile intermediare de la terti (pentru firmele cu activitate de productie si comercializare).

b) Metoda de repartitie (aditiva),

Analiza dinamicii si structurii valorii adaugate

Tabelul 2.9

Indicatorii ce trebuie selectati sunt:

1. cheltuieli cu salariile personalului;

2. cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala;

3. cheltuieli cu personalul (1 + 2 = 3);

4. cheltuieli cu amortizarile si provizioanele;

5. cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate (exclusiv impozitul pe profit);

6. cheltuieli privind dobanzile;

7. rezultatul exploatarii recalculat (exclusiv cheltuielile financiare cu doban­zile si rezultatul din alte operatiuni decat cifra de afaceri);

8. valoarea adaugata (3 la 7).

Anexa 2.1: Extras de date privind calculul valorii adaugate prin metoda sintetica

Anexa 2.2 : Extras de date privind evolutia consumurilor intermediare

Anexa 2.3: Extras de date privind calculul valorii adaugate prin metoda aditiva

*Rezultatul exploatarii se va corecta cu:

• Valoarea cheltuielilor cu dobinzile
• Valoarea "Altor venituri din exploatare"
• Valoarea "Cheltuielilor cu despagubirile, donatiile si activele cedate"
• Valoarea ajustarilor privind activele circulante cit si provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

Ratele de structura sau ratele de remunerare ale valorii adaugate se construiesc pe baza elementelor componente ale valorii adaugate, deter­minata potrivit metodei aditive si servesc la efectuarea de comparatii sectoriale si interexercitii.

Participanti Factorii Rate

la desfasurarea activitatii de remunerare de remunerare

intreprinderii

1. personal → cheltuieli de personal →

2. capital tehnic → amortizare →

3. creditori → dobanzi →

4. stat → impozite, taxe →

varsaminte asimilate

5. actionari → dividende →

6. intreprindere → Profitul net →

ramas in intrep.

Important!

Ich. de nat. VA ═ Iprofit net ramas in intrep.

In cazul intreprinderilor industriale, pot fi considerate ca operationale urmatoarele rate:

a) Rata medie a valorii adaugate aferenta cifrei de afaceri

2.3.3. Analiza factoriala a valorii adaugate

Din punct de vedere factorial, valoarea adaugata se poate analiza pe baza modelelor:

a)

b)

c)

Sistemul de factori care actioneaza asupra valorii adaugate, potrivit modelului "a" se prezinta dupa cum urmeaza:

T

Qe

VA

g_i

in care:

Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -|