Masurile de siguranta care se pot lua in cazul violentei in familie - asistenta juridica gratuita

IMPORTANT: Legea penala romana face distinctie intre doua notiuni: masuri de siguranta si masuri preventive.

Masurile de siguranta au ca scop eliminarea starii de pericol public si prevenirea infractionalitatii in general. Sunt incidente in acest domeniu prevederile Codului penal si ale Codului de procedura penala precum si cele ale Legii nr. 217/2003. Potrivit Codului penal, agresorul poate fi supus unui tratament medical obligatoriu (articolul 113) sau internarii medicale (articolul 114). De asemenea, judecatorul ii poate interzice acestuia sa revina la domiciliul familial pentru o perioada determinata (articolul 118¹). De asemenea, Legea nr. 217/2003 mentioneaza aceste trei masuri de siguranta.

Codul de procedura penala reglementeaza procedurile specifice pentru aplicarea masurilor de siguranta prevazute de articolele 113 si 114 din Codul penal in diferitele etape ale procedurii penale (pe parcursul cercetarii penale, pe parcursul cercetarii judecatoresti sau dupa pronuntarea sentintei).

Potrivit Codului de procedura penala, in cursul urmaririi penale, procurorul poate sesiza instanta pentru a lua masurile de siguranta corespunzatoare daca acesta constata ca invinuitul sau inculpatul se afla in una dintre situatiile prevazute de articolele 113 si 114 ale Codului penal.

In cursul judecatii, masura de siguranta corespunzatoare este dispusa, de asemenea, in mod provizoriu de instanta de judecata. Instanta dispune luarea masurilor de siguranta prevazute in alineatul 1 numai dupa ascultarea invinuitului ori inculpatului si in prezenta aparatorului si a procurorului. Instanta ia masuri pentru aducerea la indeplinire a internarii medicale provizorii si, totodata, sesizeaza comisia medicala competenta sa avizeze internarea bolnavilor mintali si a toxicomanilor periculosi. Masura internarii provizorii dureaza pana la confirmarea acesteia de catre instanta de judecata. Confirmarea se face pe baza avizului comisiei medicale. Hotararea instantei de judecata prin care s-a confirmat masura internarii poate fi atacata separat cu recurs. Recursul nu suspenda executarea.

Masurile preventive urmaresc sa asigure conditiile corespunzatoare pentru judecata sau sa-l impiedice pe inculpat sa se sustraga judecatii sau ispasirii pedepsei. Pentru buna desfasurare a procesului penal ori pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei, in cazul infractiunilor pedepsite cu detentiune pe viata sau cu inchisoare,  se poate lua una dintre urmatoarele masuri preventive:

a)          retinerea poate fi luata de organul de cercetare penala sau procuror;

b)          obligarea de a nu parasi localitatea poate fi luata de procuror sau judecator, in cursul urmaririi penale, si de instanta de judecata, in cursul judecatii;

c)          obligarea de a nu parasi tara poate fi luata de procuror sau judecator, in cursul urmaririi penale, si de instanta de judecata, in cursul judecatii;

d)          arestarea preventiva poate fi luata de judecator.

Scopul masurilor preventive poate fi realizat si prin liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cautiune.

Ordonanta presedintiala

Ordonanta presedintiala este o procedura speciala in temeiul careia, instanta de judecata poate dispune masuri vremelnice, in cazuri urgente, pentru:

pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere;

Referat: Filosofie si filosofare Proiect: Tipuri si forme de manifestare ale violentei in scoala - violenta intre elevi - violenta profesorilor

prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara;

inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.

Conditiile de admisibilitate a cererii de ordonanta presedintiala sunt urmatoarele:

urgenta masurii solicitate (aceasta va fi apreciata de catre instanta in raport cu situatia existenta in momentul judecarii cererii de ordonanta presedintiala);

nesolutionarea (neprejudecarea) fondului cauzei;

vremelnicia masurii.

In ce situatii se poate folosi ordonanta presedintiala

In practica judiciara, in mod frecvent se recurge la procedura speciala a ordonantei presedintiale:

in materia raporturilor de familie;

in materia raporturilor de vecinatate si de proprietate;

in materia raporturilor locative;

in materia executarii silite.

Spre exemplu, in timpul procesului de divort instanta poate dispune masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori, la obligatia de intretinere, la alocatia pentru copii si la folosirea locuintei. Numai prin hotararea irevocabila de divort instanta stabileste, insa in mod definitiv asupra unor asemenea cereri, masurile dispuse in cadrul cererilor formulate pe calea ordonantei presedintiale putand fi diferite. O data cu ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii de divort, hotararile pronuntate in procedura speciala a ordonantei presedintiale isi inceteaza efectele.

Ordonanta, adica hotararea pronuntata, este executorie, putand fi pusa in executare, iar daca instanta hotaraste, executarea se poate face fara somatie si fara trecerea unui termen. Cu alte cuvinte, se vor evita anumite formalitati (somatia) si anumite termene, care trebuie respectate in executarea obisnuita a tuturor hotararilor judecatoresti.

Asistenta juridica gratuita in cadrul procesului penal

a. Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie

Legea prevede acordarea de asistenta juridica victimelor violentei in familie acordate  in unitatile de prevenire si combatere a violentei in familie.

b. Codul de procedura penala

Potrivit Codului de procedura penala, in momentul in care instanta apreciaza ca partea vatamata nu-si poate pregati o aparare corespunzatoare, poate dispune desemnarea unui aparator, la cerere sau din oficiu.

c. Legea nr. 211/2004 privind unele masuri pentru protectia victimelor infractiunilor

Articolul 18 al legii stabileste conditiile pentru acordarea de asistenta juridica gratuita victimelor unor infractiuni, asistenta acordata pe parcursul procesului penal avand ca obiect   infractiunea a carei victima a fost solicitantul, atat in ceea ce priveste latura penala cat si in ceea ce priveste latura civila.

d. Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat

Prevederile acestei legi ar putea fi aplicabile in cazul in care asistenta juridica ar fi solicitata direct baroului de catre o parte vatamata, in urmatoarele imprejurari: (a) daca drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin intarziere; (b) in cazurile in care baroul local apreciaza ca persoanele se gasesc in imposibilitate vadita de a plati onorariul.

(F) Asistenta juridica gratuita in cadrul procesului civil

Codul de procedura civila prevede ca cel care nu este capabil sa faca fata cheltuielilor unei judecati, fara a primejdui propria sa intretinere sau a familiei sale, poate cere instantei sa-i incuviinteze asistenta judiciara, care cuprinde:

(a) acordarea de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, a timbrului judiciar si a cautiunilor;

(b) apararea si asistenta gratuita printr-un avocat delegat de baroul avocatilor si remunerat de la bugetul de stat. Cererea pentru desemnarea avocatului se poate face in temeiul articolul 74 din Codul de procedura civila, atat la instanta cat si la barou.