Serviciile sociale destinate prevenirii si combaterii violentei in familie

1. Asistenta sociala

Profesia de asistent social promoveaza/sustine schimbarea sociala, rezolvarea problemelor din cadrul relatiilor umane, imputernicirea si eliberarea oamenilor pentru a spori bunastarea acestora. Folosind teorii ale comportamentului uman si ale sistemelor sociale, asistenta sociala intervine acolo unde oamenii interactioneaza cu mediile proprii. Principiile drepturilor umane si ale justitiei sociale sunt fundamentale pentru asistenta sociala.

3.1.1. Premisele de abordare a situatiilor de violenta in familie

a. in cazul  victimei:

creditarea victimei

asigurarea confidentialitatii

manifestarea increderii in capacitatea si resursele victimei

atitudine empatica din partea specialistului

prioritate in privinta sigurantei sale si a copiilor sai

interzicerea exercitarii de presiune sau influenta daca victima nu se simte pregatita pentru decizii majore/radicale. De obicei o victima are incercari repetate de iesire din situatia de violenta, soldate cu esecuri, inainte de a reusi rezolvarea problemei. O vom informa referitor la disponibilitatea noastra si ii punem la dispozitie informatii referitor la ce poate sa faca in cazul cand se decide.

conceperea unui plan de siguranta si evaluare a riscului impreuna cu victima in situatiile in care victima nu este hotarata

respectarea deciziilor victimei si solicitarea acordului ei in acordarea asistentei

b. in cazul agresorului:

violenta este un comportament intentional si instrumental

este responsabil 100% de violenta

toleranta 0 (Zero) fata de violenta

confidentialitate limitata.

S-a observat astfel ca datorita slabei constientizari a efectelor distructive ale violentei asupra persoanei, sau lipsei de identificare a violentei in familie ca problema sociala la nivelul constiintei comune, se mentine si uneori chiar se intareste comportamentul violent. Membrii familiei nu solicita astfel suport public formal pentru stoparea violentei si uneori chiar o ascund intrucat nu au o intelegere clara nici a efectelor violentei asupra solidaritatii cuplului, nici puterea de a recunoaste in fata persoanelor straine, din afara familiei, esecul in relatiile private, intime de familie.

Se lasa impresia ca violenta  apare ca o problema privata, ce trebuie rezolvata in cuplu familial si nu in afara lui. Aceasta datorita lipsei de incredere in capacitatile sistemului formal de interventie eficienta sau datorita unor prejudecati sociale care blameaza si victima. Acest lucru intareste un comportament tolerant fata de violenta in familie.

In acest complex de factori care actioneaza asupra dezvoltarii si mentinerii violentei, se impune interventia specializata a  asistentului social. Asistentii sociali pot sa evalueze si analizeze factorii care au favorizat si mentinut manifestarile violente in cadrul familiei si sa particularizeze formele de asistenta prin imbinarea masurilor legislative si economice cu elementele sociale si culturale ale spatiului social in care actioneaza. Scopul asistentilor sociali in asistarea persoanelor victime ale violentei in familie este centrat pe schimbarea conditiilor, atitudinilor si comportamentelor individuale sustinute de prejudecati sau lipsuri economice severe care induc agresivitate si violenta.

Asistentii sociali din Serviciile Publice de Asistenta Sociala au responsabilitatea identificarii situatiilor de risc in dezvoltarea formelor de violenta in familie, a interventiei in cazurile de violenta, a dezvoltarii planului de servicii pentru familiile care se confrunta cu forme de violenta, a constituirii echipei de management de caz, a monitorizarii cazurilor de violenta si a desfasurarii, impreuna cu actorii sociali si membrii comunitatii, a programelor de prevenire si combatere a violentei.

Referat: Filosofie si filosofare Proiect: Tipuri si forme de manifestare ale violentei in scoala - violenta intre elevi - violenta profesorilor

2. Primire si gazduire temporara

In cazurile in care este necesara separarea victimei de agresor, exista alternativa gazduirii temporare in adaposturi publice. Potrivit Legii 217/2003 consiliile judetene, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucuresti, si consiliile locale, cu avizul agentiei (art 23) au responsabilitatea infiintarii centrelor de asistare a victimelor violentei, precum si a centrelor de asistenta a agresorilor.

Legea 217/2003 prevede ca adaposturile publice destinate victimelor violentei in familie trebuie sa asigure gratuit servicii sociale de suport, cu respectarea standardelor de calitate, atat victimei, cat si copiilor aflati in ingrijirea acesteia, precum: protectie impotriva agresorului, ingrijire medicala, hrana, cazare, asistenta psihologica si consiliere juridica, pe o perioada determinata, pana la rezolvarea situatiei familiale.

Primirea, gazduirea in adaposturile publice si serviciile furnizate in cadrul acestor adaposturi se face in baza Ordinului nr. 383 din 12 iulie 2004 prin care au fost aprobate standardele de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protectiei victimelor violentei in familie. Standardele pentru serviciile de asistenta sociala acordate in centrele pentru adapostirea victimelor violentei in familie prevad:

informarea si relatiile adaposturilor cu membrii comunitatii

interventie in caz de urgenta

consilierea victimelor

consilierea agresorilor

asigurarea unor resurse umane calificate

administrarea si buna functionare a adaposturilor

reintegrarea sociala

3. Asistenta medicala si ingrijirea victimelor

Intre consecintele violentei, afectarea severa a starii de sanatate a victimei, imediate sau pe termen lung este intalnita in toate cazurile de violenta. De aceea, furnizorii de servicii medicale joaca un rol semnificativ atat in reducerea si prevenirea violentei in familie, cat si in interventia pentru protejarea victimelor.

Furnizorii de servicii de sanatate au posibilitatea de a interveni in cazurile de violenta in familie in cele trei tipuri de situatii in care se poate afla victima:

asistarea medicala a victimelor violentei in spatiul familiei; cand violenta nu pune in pericol viata victimei si echipa interdisciplinara, din care trebuie sa faca parte, medicul  poate interveni pentru asistenta victimei, agresorului si a celorlalti membrii ai familiei afectati de violenta prin mentinerea familiei unite;

ingrijirea medicala a victimelor violentei in familie in cadrul adaposturilor, conform conventiilor de colaborare incheiate cu spitalele sau cu unitatile sanitare. Potrivit Legii 217/2003 (art. 24) toate adaposturile trebuie arondate la un spital sau alte unitati sanitare, care sa asigure ingrijirea medicala si psihiatrica. Arondarea se face de catre consiliul local sau, dupa caz, de catre consiliul judetean, cu acordul Ministerului Sanatatii Publice si al proprietarului adapostului. Arondarea este o conditie fara de care nu se poate acorda avizul de functionare a adapostului.

Consiliere juridica

In cadrul consilierii juridice beneficiarii primesc informatii privind:

drepturile de care pot beneficia

modul in care isi pot exercita drepturile

procedurile juridice aplicabile

Consilierul juridic ofera  ajutor in elaborarea unor documente si orientarea catre institutiile competente. Scopul consilierii juridice il reprezinta asigurarea confortului si securitatii prin respectarea prevederilor legale si a drepturilor fiecarei persoane. Prin prezentarea mijloacelor legale care stau la indemana victimei, consilierul juridic o poate incuraja pe aceasta sa iasa din relatia conflictuala de cuplu si sa utilizeze instrumentele legale de protectie. Consilierul o va ajuta pe victima violentei in familie sa constientizeze si sa inteleaga drepturile pe care le are, ii va explica modul corect in care o va afecta fiecare decizie si efectele juridice care decurg din actiunile sale.

In ceea ce priveste consilierea juridica a agresorului, aceasta va urmari informarea acestuia cu privire la consecintele legale care decurg din faptele sale de violenta si la tipurile de sanctiuni specifice in cazul violentei. Acest tip de consiliere va avea un rol principal de „avertizare”, dar si de constientizare de catre agresor a gravitatii si urmarilor negative pe care le are violenta in familie. In furnizarea serviciului de consiliere a agresorului se va avea in vedere principiul interesului victimei, siguranta acesteia fiind prioritara, fara a neglija dreptul la aparare al agresorului.

5. Consiliere psihologica

Consilierea este o relatie umana, care implica empatie si respect fata de persoana consiliata. Consilierul nu ofera sfaturi, ci trebuie sa stimuleze victima sau agresorul sa gaseasca cele mai potrivite raspunsuri la problemele sale. Consilierea este centrata pe potentialul uman, pe resursele disponibile ale victimei sau agresorului. In consiliere trebuie respectat dreptul victimei sau agresorului la autodeterminare (capacitatea acestuia de a alege solutia optima pentru rezolvarea problemelor sale). Consilierul il ajuta pe client sa-si foloseasca si sa-si dezvolte capacitatile necesare solutionarii problemelor.

Consilierea se bazeaza pe abilitati de comunicare si relationare si reprezinta un aspect important al prevenirii si promovarii sanatatii psihice si morale, ajutandu-l pe beneficiar sa-si amelioreze bunastarea personala. Consilierea isi propune sa atinga urmatoarele scopuri:

sa incurajeze victimele/agresorii sa reflecteze si sa constientizeze asupra problemelor cu care se confrunta, sa inteleaga cauza, originea acestor probleme;

odata constientizata problema, se are in vedere trecerea la actiunea de schimbare a comportamentului sau  in vederea depasirii, rezolvarii situatiei problematice;

actul de consiliere este condus de catre specialist, insa decizia asupra schimbarii personale apartine intotdeauna victimei/agresorului;

orientarea lui catre institutiile competente, in cazul identificarii unor probleme specifice, respectiv catre institutii medicale de psihiatrie, cu sectii de dezalcoolizare/dezintoxicare.

In activitatea de consiliere a victimelor/agresorilor, ascultarea activa si comunicarea nonverbala reprezinta abilitati esentiale. Ascultarea activa implica necesitatea comunicarii in doua sensuri: consilierul are informatii care pot ajuta victima/agresorul, dar pentru aceasta consilierul trebuie deja sa stie ce informatii are deja clientul cu privire la istoria medicala, sociala, cunostinte, grad de cultura, credinte si atitudini, valori, trairi emotionale. Unele persoane intampina dificultati in a se exprima, de aceea, ascultarea activa are un rol incurajator, esential in aceasta situatie. Exista anumite strategii pentru ascultarea activa a victimelor violentei in familie: se asigura un spatiu confortabil, securizant, consilierul trebuie sa accepte clientul si sa-l trateze ca pe o individualitate; consilierul va asculta ceea ce spune victima/agresorul cu preocupare si va fi atent la felul in care acesta descrie, vorbeste despre propria sa situatie; va da atentie tonului vocii, expresiei faciale, modului in care acesta isi alege cuvintele. O alta strategie este aceea de a mentine un contact vizual fara a deranja, va incerca sa se simta empatic cu clientul.

In consilierea psihologica a agresorului se va pune accentul pe:

constientizarea de catre acesta a efectelor negative pe care faptele violente le pot avea asupra intregii familii;

responsabilizarea agresorului pentru a nu mai comite fapte de violenta in viitor;

remodelarea comportamentala care urmareste invatarea de modele si reactii nonviolente la situatii de stres, frustrare si conflict.

Dincolo de orientarea teoretica, urmatoarele calitati ale consilie­rului sunt necesare (si chiar suficiente) pentru consilierea eficienta:

- autenticitatea;

- intelegerea empatica;

- atitudinea pozitiva;

- specificitatea in comunicare;

- relatia de tip suportiv.

6. Informare si orientare

Potrivit Legii nr. 217/2003, a Ordinului 383/2004 privind aprobarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protectiei victimelor violentei in familie si a H.G. 539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului institutiilor de asistenta sociala si structurii orientative de personal (), persoanele desemnate de autoritatile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenta in familie si cele 5 tipuri de centre destinate prevenirii si combaterii violentei in familie (vezi Cap. V) au obligatia sa informeze si sa orienteze victimele violentei in familie si agresorii familiali cu privire la serviciile de care pot beneficia in comunitate.

Totodata, centrele de adapostire si cele de recuperare pentru victimele violentei in familie, precum si centrele de asistenta destinate agresorilor vor colabora cu autoritatile administratiei publice centrale si locale in campaniile de informare si promovare a serviciilor oferite in vederea combaterii fenomenului de violenta in familie.