Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Asistenta sociala


Qdidactic » bani & cariera » management » asistenta sociala
Parteneriatul cu Organizatiile non guvernamentale - directii de interventie sectoriala pentru copii



Parteneriatul cu Organizatiile non guvernamentale - directii de interventie sectoriala pentru copii



In ultimii ani a fost pus la punct cadrul legal al cooperarii intre sectorul public si cel privat de servicii sociale, deschizandu-se astfel una dintre perspectivele importante de dezvoltare a sistemului de protectie a copilului. Avand atat suportul organizatiilor occidentale, cat si de cel guvernamental, s-a dezvoltat rapid o retea ampla de ONG-uri cu obiective in domeniul social, probabil cele mai multe in domeniul protectiei copilului.

ONG-urile si-au imbunatatit imaginea atat la nivelul opiniei publice cat si la nivelul autoritatilor, „au inceput sa se maturizeze”. Increderea in succesul eventualelor colaborari a crescut simtitor. Multe dintre acestea au acumulat o bogata experienta si un grad inalt de competenta, aspecte ce pot fi valorificate in dezvoltarea ulterioara a sectorului. Pana de curand colaborarea a fost in general punctuala, pe proiecte sau pe cazuri specifice. Recent se tinde spre un parteneriat, spre un program comun, majoritatea ONG-urilor active, functionale incheind sau fiind in curs de finalizare a unor conventii de colaborare cu DJAS, avand drept obiectiv prioritar realizarea unei baze de date comuna (in judetul Iasi exista deja o astfel de baza de date).


Responsabilitatea principala  in domeniul social trebuie sa fie si sa ramana a statului. Rolul statului in protectia copilului si in protectia sociala in general este fundamental. Rolul ONG-urilor este unul complementar, fara sa poata substitui insa rolul statului. Rolul complementar se refera la preluarea unor probleme neacoperite de sistem, initierea unor servicii pe o problematica sociala noua, crearea unui mecanism, „impingerea statului de la spate”, dar „nu trebuie sa faca treaba statului”.


„ONG-urile pot lucra in parteneriat cu statul, fac impreuna un proiect, creeaza un mecanism pe care il implemanteaza maximum 2 ani, dupa care, daca mecanismul este dovedit util, statul urmeaza sa preia acel mecanism sau sa-l sucontracteze ONG-ului respectiv, asigurandandu-i finantarea, atat timp cat exista acea problema sociala”. (ONG, Iasi)

“Nu putem rezolva singuri cauzele pe problematica copilului. Putem lucra alaturi de alte institutiile publice” (ONG, Botosani)



„Cunosc organizatii care au impins un pic statul de la spate, pe partea de violenta domestica spre exemplu (si ma gandesc la Centrul de mediere si securitate comunitara), dar mai sunt multe de facut pe care in continuare trebuie sa le faca statul” (ONG, Timis)


In ciuda posibilelor critici care pot fi aduse sectorului neguvernamental (lipsa sustenabilitatii pe termen lung, dependenta de finantari externe, disparitati teritoriale sau in acoperirea unor categorii in dificultate), rolul acestuia nu trebuie subapreciat.


Pe de o parte, sectorul non-profit suplimenteaza oferta publica de servicii dar ofera, datorita flexibilitatii, posibilitatea dezvoltarii unor servicii novatoare care pot fi preluate ca model de sectorul public. Pe de alta parte, in conditiile in care sectorul public va dezvolta sistemul de servicii primare de asistenta sociala si va reorganiza serviciile specializate pentru copii, persoane cu handicap, varstnici etc., va fi necesara externalizarea unor servicii catre institutii private sau non-profit. Externalizarea serviciilor va fi posibila in conditiile in care ONG-urile au acumulat experienta in derularea serviciilor inalt specializate. Prin finantarile obtinute de la bugetul de stat sau bugetele locale prin legea 34/1998, deja se poate vorbi de o faza incipienta a externalizarii serviciilor.


Propuneri


Propunerile elaborate urmaresc sa integreze obiectivele unor documente deosebit de importante pentru dezvoltarea politicilor sociale viitoare – Planul National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale, Raportul asupra Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului, Memorandumul Comun de Incluziune Sociala si Planul National de Dezvoltare.

Propunerile vizeaza doua aspecte majore:

I.            Directii de actiune sectoriala, pe probleme si categorii de copii  cu risc crescut, accentuandu-se necesitatea dezvoltarii unor servicii integrate familiale si comunitare.

II.          Recomandari privind sistemul de protectie a copilului in cadrul sistemului de asistenta sociala ca intreg

Directii de interventie sectoriala


Imbunatatirea participarii scolare si a calitatii educatiei

Educatia formala este in multe cazuri, singurul mod prin care copiii saraci pot scapa din cercul vicios al excluziunii sociale. Investitia in tanara generatie, in principal privind educatia, garantarea  oportunitati egale ar trebui sa reprezinte prioritati pentru politica sociala viitoare.

  • Inscrierea totala a copiilor in sistemul de invatamant
  • Reducerea abandonului scolar in special in invatamantul obligatoriu, dar si pe celelalte niveluri de invatamant
  • Asigurarea participarii scolare cel putin la nivel profesional / complementar / de ucenici pentru deprinderea pregatirii profesionale ce poate garanta un loc de munca.
  • Dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic adaptat la cerintele pietei muncii
  • Reducerea polarizarii in accesul si in calitatea formelor de invatamant; atenuarea decalajului dintre rural si urban, intre zonele sarace si cele prospere
  • Imbunatatirea accesului la invatamant al copiilor din medii defavorizate
  • Cresterea accesului si imbunatatirea participarii scolare a copiilor romi
  • Reabilitarea si dotarea unitatilor scolare in special in zone defavorizate din rural
  • Dezvoltarea parteneriatului scoala – familie – comunitate.
  • Dezvoltarea unui sistem de invatamant flexibil, deschiderea catre invatarea pe parcursul intregii vieti, dezvoltarea formelor de invatamant / perfectionare profesionala continua


Imbunatatirea accesului la servicii sanitare

  • Amplificarea actiunilor de promovare a sanatatii mamei, copilului si familiei

educatie pentru sanatate, igiena

educatie sexuala si contraceptiva, planificare familiala

programe speciale de monitorizare si puericultura pentru femeile insarcinate

servicii de monitorizare a sanatatii copilului,

asistenta medicala locala (comunitara), in special in scoli.

  • Cresterea accentului pe servicii sanitare preventive pentru copil si familie
  • Dezvoltarea serviciilor sanitare de tip ambulatoriu
  • Dezvoltarea sistemului de servicii socio-medicale de asistenta la domiciliu pentru copiii cu dizabilitati sau boli cronice
  • Dezvoltarea unui sistem de asistenta sanitara comunitara si imbunatatirea colaborarii cu sistemul de servicii de asistenta sociala.

Dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala in cadrul sistemului sanitar in institutiile medicale si in comunitate.

Dezvoltarea retelelor de asistenti medicali si a mediatorilor sanitari comunitari

Dezvoltarea unitatilor medico-sociale

  • Eliminarea disparitatilor de acces si de calitate a serviciilor de asistenta medicala intre rural si urban, intre zonele sarace si cele prospere

Reducerea numarului de copii nedoriti

Evitarea aparitiei sarcinilor nedorite va reduce considerabil riscul abandonului.

  • Extinderea retelei de cabinete mobile de planificare familiala care sa ofere servicii de educare si informare si mijloace contraceptive gratuite sau la preturi scazute. Infiintarea acestor cabinete ar trebui sa fie prioritara in comunitatile foarte sarace cu natalitate ridicata sau cu o pondere ridicata a populatiei de romi.
  • Cresterea responsabilitatii parintilor pentru nasterea copilului prin generalizarea serviciilor de consultanta prenatala a grupurilor cu risc crescut – conditionarea acordarii unor beneficii sociale de participarea la consiliere sau educatie sexuala

Dezvoltarea alternativelor de tip familial

  • Continuarea procesului de dezinstitutionalizare si restructurare, dezvoltarea retelelor de centre de dimensiuni reduse, de tip familial.
  • Imbunatatirea continua a conditiilor din centre, pe baza standardelor de calitate la nivel national
  • Dezvoltarea serviciilor de monitorizare a institutiilor, atat publice cat si private
  • Atragerea in sistem a unui personal de educatie calificat care sa pregateasca copiii din centre pentru o viata independenta.
  • Dezvoltarea retelei de asistenti maternali profesionisti: perfectionarea procedurilor de selectie si formare, imbunatatirea sistemului de suport financiar, perfectionarea sistemului de monitorizare. Ca prioritate – dezvoltarea retelei in special in mediul rural.
  • Incurajarea adoptiei nationale, realizarea unei baze de date cu informatii despre copiii adoptabili, la care sa aiba acces in primul rand cetatenii romani. 

Suport pentru tinerii care parasesc institutiile de ocrotire

Antrenarea in programe de pregatire pentru viata independenta si chiar de plasare pe piata muncii inainte de parasirea institutiei. Este recomandabila incurajarea legislativa a angajarii acestora in slujbe cu program redus, cu obligativitatea de a merge si la scoala.

Crearea de centre comunitare in care sa fie tinuti temporar. Dezvoltarea unor retele de apartamente asistate.

Acordarea de locuinte sociale cu prioritate




Prevenirea si diminuarea cazurilor de neglijare, abuz, exploatare a copilului

Perfectionarea legislatiei referitoare la exploatarea muncii copilului si la exploatarea sexuala a copiilor.

Dezvoltarea sistemului institutional de interventie de urgenta, de preluare temporara a copiilor din familie

Dezvoltarea sistemului de servicii de asistenta sociala pentru victime: centre de zi, plasamente familiale, etc

Dezvoltarea unui sistem functional la nivel local pentru recuperarea psihologica, fizica si pentru reintegrarea sociala a copiilor abuzati

Implicarea comunitatilor in actiuni de prevenire a abuzului

  • Dezvoltarea unui sistem de prevenire si combatere a violentei domestice prin asigurarea suportului economic, social si juridic pentru victimele violentei in familie (centre pentru adapostirea victimelor violentei in familie, centre de recuperare pentru victimele violentei  si centrele de asistenta destinate agresorilor)

Prevenirea si combaterea traficului de copii

  • Mai multe activitati de preventie in scoli si la nivelul comunitatii (in special in mediul rural)
  • Dezvoltarea de servicii sociale de consiliere psiho-sociala pentru victime si familiile acestora
  • Calificarea personalului pentru lucru cu aceasta categorie de beneficiari
  • Abordarea integrata, unitara a problemei, colaborarea tuturor institutiilor implicate: Politie, DGPDC, Procuratura, ONG-uri care au programe pe acest domeniu.
  • Realizarea unei baze de date comuna.

In privinta traficului international de copii

  • Asistenta diferentiata pe varste, infiintarea unor servicii specializate pentru copiii-victime ale traficului care sa acopere intreaga tara, in special zonele cu risc maxim de trafic (Moldova si zona de Sud-Vest)
  • Dezvoltarea unui sistem coerent de asistenta care sa includa toate etapele: repatriere, pregatirea integrarii, reintegrare. Evaluarea situatiei copiilor repatriati, monitorizarea tuturor cazurilor de copii traficati (chiar si a celor insoti de familie), cuprinderea lor in adaposturi specializate, asistenta si consiliere.
  • Adapostirea copiilor-victime ale traficului in centre speciale pe o perioada mai mare de timp, diversificarea serviciilor oferite in adaposturi, un accent mai mare pe consiliere

Prevenirea si diminuarea delincventei juvenile si a consumului de droguri

  • Dezvoltarea si diversificarea activitatilor de prevenire, educatie preventiva in scoala
  • Diversificarea modalitatilor de pedepsire, cu accent pe executarea pedepselor in comunitate
  • Dezvoltarea serviciului de probatiune si reintegrare sociala a minorilor delincventi
  • Consolidarea capacitatii de recuperare si reintegrare sociala a institutiilor de corectie pentru copii si tineri
  • Dezvoltarea sistemului juridic si de asistenta sociala a minorilor – victime
  • Extinderea retelei de centre de dezintoxicare si tratament pentru tinerii consumatori de droguri cu accent pe serviciile de consiliere si terapie

Dezvoltarea unui sistem comunitar de servicii de prevenire, asistare si reintegrare pentru copiii consumatori de drog.

Prevenirea si controlarea fenomenului copiii strazii

  • Realizarea unei evidente clare a tuturor cazurilor – o baza de date unica, permanent monitorizata (prin corelarea tuturor bazelor de date ale ONG-urilor, Politiei, DPC-urilor etc.); asigurarea actelor de identitate pentru toti copii si tinerii identificati
  • Rezolvarea cazurilor, internarea in centre si monitorizarea ulterioara a activitatii; construirea de noi centre de zi si de noapte ca solutie temporara pentru cazurile de urgenta si dezvoltarea unor programe de reintegrare sociala, scolara, profesionala
  • Prevenirea aparitiei noilor cazuri.

Eficientizarea serviciilor de identificare a cazurilor de copii aflati in situatii de risc in familiile de origine sau chiar in institutii si de solutionare a lor inainte de recurgerea la solutia strazii.

Dezvoltarea serviciilor de sustinere a familiilor aflate in dificultate pentru a preveni fenomenul muncii copiilor pe strada (sustinere materiala dar si consiliere, educatie si informare, dezvoltare a unei atitudini negative a parintilor fata de munca copiilor in strada)





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright