Managementul aprovizionarii si desfacerii - test

MULTIPLE CHOICE

1. In literatura de specialitate, alaturi ori concomitent cu termenul de aprovizionare, se mai folosesc si altii. Identificati in textele de mai jos varianta ce contine toti acesti termeni.

2. In structura sa managementul aprovizionarii contine si o serie de elemente de ansamblu. Precizati care dintre formulari le contine.

3. In cadrul activitatilor componente ale managementului aprovizionarii firmei se impune o atentie sporita catre o serie de activitati. Aceste activitati se regasesc in textele de mai jos.

studierea pietei, a furnizorilor potentiali si reali;

activizarea politicilor nationale de protejare a resurselor materiale li-mitate si a celor strategice;

elaborarea de strategii specifice gestiunii stocurilor;

urmarirea evolutiei pietei de furnizare, a structurii si potentialului de resurse, a preturilor;

instabilitatea preturilor la materii prime si materiale clasice, de baza.

Avand in vedere combinatiile afirmatiilor de mai jos privitoare la activitatile componente ale managementului aprovizionarii, alegeti pe cea corecta intre urmatoarele variante de raspuns: 

4. Obiectivul principal al activitatii de aprovizionare il constituie asigurarea firmei cu resurse materiale, tehnice si energetice in volumul, structura, dinamica, la locul si termenele solicitate, cu un efort financiar minim. Parte din activitatile ce conduc la realizarea acestui obiectiv sunt formulate mai jos.

fundamentarea tehnico-economica a planului si programelor de apro-vizionare materiala a firmei;

trecerea in consum a resurselor materiale aduse de la furnizori sau fabricate in interiorul firmei;

dimensionarea corecta a consumurilor de resurse;

aducerea resurselor materiale din depozite la punctele de prelucrare-consum;

urmarirea si controlul derularii contractelor de aprovizionare.

Avand in vedere combinatiile afirmatiilor de mai jos privitoare la activitatile ce contribuie la realizarea obiectivului principal al aprovizionarii, alegeti pe cea corecta intre urmatoarele variante de raspuns:

5. Aprovizionarea indeplineste mai multe roluri. Identificati in textele de mai jos care sunt acestea.

6. Aprovizionarea ca proces complex cu repercusiuni asupra costurilor totale ale produselor si serviciilor oferite de catre firme are si rolul de sursa de informare strategica; acest rol decurge din raporturile cu piata din amonte. Care din informatiile colectate din amonte prezentate mai jos nu sunt adevarate:

7. Aprovizionarea parcurge mai multe faze in cadrul carora are loc interdependenta dintre productie, strategia de aprovizionare, strategia generala a firmei si dezvoltarea acesteia. Fazele respective se regasesc specificate de mai jos:

faza de pasivitate;

2. faza de integrare;

3. faza de autonomie;

4. faza de negociere;

5. faza de participare.

Avand in vedere combinatiile afirmatiilor de mai jos privitoare la fazele aprovizionarii, alegeti pe cea corecta intre urmatoarele variante de raspuns:

8. Specificati care dintre formularile de mai jos nu reprezinta factori ce influenteaza procesul de aprovizionare.

9. Piata de aprovizionare reprezinta totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare dintre agentii economici furnizori si beneficiari, pentru asigurarea continuitatii proceselor lor de productie. In acest context alegeti varianta de raspuns corecta ce se refera la "piata de aprovizionare se particularizeaza prin":

10. Trasaturile produselor pe piata se manifesta in mod diferit de la o etapa la alta, in raport cu mutatiile ce au loc in structura consumului, in cea a productiei materiale, in structura potentialului resurselor materiale si energetice pe care le ofera sursele de furnizare, in fluctuatiile de pret care au loc pe piata, in strategiile ce le adopta detinatorii de resurse, furnizorii acestora, fata de evolutia cererilor. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu contine trasaturi ale produselor pe piata.

11. Sarcinile ce revin compartimentelor de aprovizionare, indiferent de forma lor de organizare, sunt determinate de sarcinile generale ale activitatii economice a firmelor. Identificati in textul de mai jos care sunt sarcinile specifice aprovizionarii.

1. intocmirea programului de aprovizionare pentru toate resursele materiale necesare desfasurarii procesului de productie;

2. volumul si diversitatea productiei ori a obiectivului activitatii economice;

3. asigurarea de stocuri materiale necesare continuitatii procesului de productie (fabricatie);

4. determinarea unui necesar real de materiale pentru realizarea planului de productie;

5. forma de alimentare utilizata in aprovizionarea sectiilor (sectoarelor) de fabricatie.

Precizati care din variantele enuntate le contin.

12. Depozitele si magaziile de aprovizionare cu materii prime si materiale sunt o componenta importanta in desfasurarea corespunzatoare a procesului de aprovizionare, avand un rol activ in alimentarea la timp a productiei cu cantitatile si sortimentele necesare acesteia. Identificati unele din principalele sarcini ale depozitelor (magaziilor) de aprovizionare specificate mai jos:

1. aprovizionarea ritmica cu materii prime si materiale;

2. acumularea de stocuri de materiale destinate satisfacerii nevoilor de consum ale diferitelor sectii sau ateliere;

3. receptionarea cantitativa si calitativa a materialelor primite in conformitate cu comenzile si contractele economice incheiate, cu normele aprobate, cu natura specifica a materialelor sau utilajelor sosite in depozite;

4. pastrarea si conservarea materialelor intrate in depozite;

5. asigurarea de stocuri materiale necesare continuitatii procesului de productie (fabricatie).

Precizati care dintre combinatiile de mai jos sunt adevarate:

13. Sistemele de aprovizionare (alimentare) a sectiilor, atelierelor si sectoarelor de productie presupun fie ca anterior activitatii de aprovizionare sa se stabileasca cantitatile de materiale in volumul si structura necesara, urmand ca acestea sa fie eliberate de catre depozite consumatorilor, fie sa asigure continuitate in procesul de aprovizionare in concordanta cu sistemul de desfasurare a productiei, avand in vedere si posibilele schimbari de structura ce pot interveni in programul de fabricatie; aceste sisteme se regasesc printre elementele de mai jos:

1. sistemul pasiv;

2. sistemul cantitatilor limita;

3. sistemul continuu-operativ;

4. sistemul integrator;

5. sistemul limitei structurale.

Precizati care dintre variantele de mai jos sunt corecte:

14. Derularea activitatii de aprovizionare se realizeaza printr-o serie de metode specifice; precizati care dintre metodele enumerate mai jos sunt adevarate:

15. Precizati raspunsul corect ce se refera la: "managementul aprovizionarii integreaza intr-un tot unitar fluxul si controlul resurselor materiale din momentul"

16. Aprovizionarea poate contribui la imbunatatirea performantelor tehnice si calitative ale produselor fabricate in cadrul firmei. Ea isi manifesta importanta si in cadrul modelelor de reflexie strategica prin care se caracterizeaza mediul concurential general in care isi desfasoara activitatea o firma. In consecinta semnificatia sa economica se poate evidentia prin:

17. Procesul de aprovizionare presupune o serie de masuri si actiuni specifice. Orice deficienta in ritmul si structura aprovizionarii se resimte imediat si in productia de bunuri materiale la firmele consumatoare, dar si asupra productiei la furnizori. Identificati in textele de mai jos masurile si actiunile presupuse de procesul de aprovizionare:

1. intretinerea unor ample si multilaterale legaturi economice cu diverse alte unitati economice (intreprinderi, firme), pentru procurarea resurselor materiale, tehnice si energetice;

2. amplasarea si organizarea in teritoriu a sectiilor si sectoarelor de productie;

3. adancirea procesului de specializare si diversificare a productiei;

4. intocmirea programului de aprovizionare pentru toate resursele materiale necesare desfasurarii procesului de productie;

5. o alimentare continua a locurilor de munca (sectiilor, sectoarelor, atelierelor de fabricatie) ce consuma continuu materiile prime si materialele aprovizionate.

Precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos contin aceste masuri si actiuni.

18. Derularea normala a procesului de aprovizionare necesita organizarea, in cadrul structurii manageriale a firmei, a unor compartimente de specialitate constituite sub forma de directii, departamente, servicii, birouri, in raport cu volumul si profilul de activitate, forma de

organizare si marime. Fiecare compartiment al sistemului trebuie sa aiba o organizare interna rationala, organizare ce va influenta direct functionalitatea sistemului respectiv. Identificati in textele de mai jos varianta care nu contine elementele ce trebuie sa asigure organizarea interna.

19. Identificati in textele de mai jos varianta care nu contine factorii ce influenteaza formele de organizare a aprovizionarii.

20. Organizarea compartimentului de aprovizionare se diferentiaza prin modul cum se repartizeaza si se prevede realizarea sarcinilor stabilite. Identificati in textele de mai jos varianta care nu contine sistemele principale de organizare a aprovizionarii.

21. Subordonarea compartimentului de aprovizionare denota urmatoarele tendinte precizate mai jos:

mentinerea sistemului actual;

orientarea spre structuri mixte;

subordonarea organului de aprovizionare conducatorului direct al firmei;

organizarea pe departamente;

subordonarea serviciului de aprovizionare conducatorului productiei;

Care dintre combinatiile enunturilor de mai sus se constituie in afirmatii adevarate ale tendintelor de subordonare a compartimentului de aprovizionare:

22. Managerul firmei trebuie sa dispuna numai de unele date, unii indicatori sintetici, care sa-i dea posibilitatea cunoasterii modului in care se desfasoara aprovizionarea si, in acelasi timp, sa ia decizii optime, operative, de imbunatatire a situatiei. In variantele de mai jos sunt date o parte din aceste informatii.

1. situatia stocurilor de materiale din magazii si a consumului pe perioada urmatoare;

2. desfasurarea lucrului in locurile de munca in care se produc pierderi materiale;

3. situatia materialelor ce sunt de primit de la firmele furnizoare si perspectivele de realizare a acestora;

4. reducerea consumurilor specifice;

5. situatia consumului resurselor de materiale.

Care dintre combinatiile enunturilor de mai sus se constituie in informatii adevarate din domeniul aprovizionarii:

23. Scopul transferului fizic al produselor de la cel care le fabrica la cel care le consuma este acela de a mari gradul de operativitate si a realiza actiunea in timpul cel mai scurt posibil. Parte din factorii ce determina actiunea de transfer fizic al produselor sunt precizati in cadrul propozitiilor de mai jos:

1. modul de stabilire a relatiilor economico-contractuale;

2. amplasarea si organizarea in teritoriu a sectiilor si sectoarelor de productie;

3. forma de alimentare utilizata in aprovizionarea sectiilor (sectoarelor) de fabricatie cu materii prime si materiale;

4. distanta de la producator la consumator;

volumul operatiunilor de incarcare-descarcare.

Gasiti care sunt factorii ce determina actiunea de transfer fizic al produselor in cadrul variantelor de mai jos:

24. Numarul si structura pe functii a personalului din cadrul compartimentelor de aprovizionare sunt diferite. Astfel, numarul este relativ mare daca firma efectueaza, in principal, operatii de asamblare si relativ mic, daca este parte integrata a structurii pe verticala. Structura de personal include:

25. Pentru realizarea trecerii materialelor si produselor de la producator la consumator se constituie canale de aprovizionare pe care le vom prezenta in textele de mai jos:

26. Firmele organizate pe principiile societatilor comerciale, bazele de aprovizionare si unitatile en gros sunt organe intermediare intre furnizori si beneficiari avand o dubla ipostaza: aceea de beneficiari pentru materialele primite de la firmele furnizoare si de furnizori pentru materialele ce se livreaza celor beneficiare. Organizarea aprovizionarii pe canale lungi (canale cu intermediari) este influentata de o serie de factori conform celor specificate mai jos:

1. unele materiale se consuma de un numar mare de firme, dar in cantitati mici si din acest motiv cheltuielile unitare pentru comandare, contractare, transport si stocare sunt mai mari;

2. caracteristicile productiei si consumului unor materiale si produse;

3. circuitul economic;

4. volumul si structura productiei si consumului;

5. capacitatea de depozitare si transport.

Precizati care dintre combinatiile de mai jos contin factori ce determina organizarea aprovizionarii pe canale lungi.

27. In cadrul organizarii aprovizionarii pe sectii consumatoare (functie de destinatia de consum) se are in vedere ca firmele in cadrul carora sectoarele de activitate, prin profilul lor, consuma materiale distincte pot constitui grupe de aprovizionare in functie de destinatarul materialelor, respectiv in functie de sectorul (sectia) consumator. In acest caz sistemul prezinta o serie de avantaje dintre care le reamintim pe urmatoarele:

1. asigura cunoasterea in detaliu de catre fiecare grupa a cerintelor sectiei ce o alimenteaza;

2. creaza conditii pentru un control permanent si eficient asupra destinatiei in consum a materialelor si a consumului propriu-zis;

3. asigura determinarea si fundamentarea necesarului de materiale;

4. efectueaza contractarea si indeplinirea planului de aprovizionare;

5. asigura indrumarea, coordonarea si gestionarea resurselor materiale.

Care dintre combinatiile enunturilor de mai sus se constituie in avantajele adevarate ale acestui sistem:

28. Adoptarea unuia sau altuia dintre canalele de aprovizionare este determinata de o serie de factori enumerati mai jos:

29. In procesul complex de aprovizionare materiala se instituie o serie de relatii intre participantii la activitatea economica. Identificati in textele de mai jos afirmatiile care nu se refera la tipurile de relatii.

30. In procesul complex de aprovizionare materiala relatiile pe plan intern se organizeaza intre compartimentele de aprovizionare materiala si celelalte compartimente sau subunitati din cadrul structurii organizatorice a unitatilor de productie. Identificati in textul de mai jos compartimentul care nu este specific relatiilor pe plan intern in domeniul aprovizionarii:

31. Relatiile pe plan extern pe linia aprovizionarii sunt relatii de colaborare pe diverse componente ale activitatii. Precizati care este compartimentul nespecific acestor relatii si prezentat in textele de mai jos:

32. Identificati care sunt afirmatiile adevarate din cadrul combinatiilor de text de mai jos care se refera la scopul orientarii relatiilor interne si externe:

1. asigurarea integrala, la termenele, locul si momentele prevazute, cu cost minim, a resurselor materiale, in volumul si structura strict corelate cu cea a consumului productiv si neproductiv;

2. elaborarea programelor de fabricatie;

3. folosirea cu maxima eficienta a resurselor aprovizionate;

4. incadrarea in consumurile specifice din documentatiile tehnice;

5. valorificarea lor completa.

Precizati care dintre combinatii este adevarata.

33. Relatiile de autoritate isi au izvorul in cadrul sistemului organizatorico-functional al aprovizionarii. Identificati in textele de mai jos de unde rezulta acest tip de relatii.

subordonarea aprovizionarii unui factor ierarhic;

subordonarea aprovizionarii directorului economic;

natura competentelor si sarcinilor ce revin in cadrul procesului productiv;

subordonarea aprovizionarii directorului de productie;

competentele si sarcinile de indeplinit ale institutiei.

Precizati care dintre combinatii este adevarata:

34. Relatiile de consultanta si coordonare sunt determinate de o serie de factori pe care ii enumeram mai jos. Identificati acesti factori.

subordonarea aprovizionarii directorului de marketing;

ramura in care activeaza firma;

gradul de specializare;

gradul de dezvoltare a tehnologiei;

competentele compartimentelor de activitate ce compun sistemul de aprovizionare.

Precizati care dintre variantele de mai jos sunt adevarate:

35. Relatiile de colaborare se stabilesc de catre compartimentul aprovizionare cu o serie de alte compartimente. Idenficati-le in textele de mai jos si stabiliti compartimentul cu care nu realizeaza acest tip de relatie:

36. Elaborarea programelor de fabricatie se prezinta sub forma unei balante de incarcare operativa a capacitatilor de productie din fiecare firma. Identificati cerintele unei balante a capacitatilor de productie in textul de mai jos:

1. incarcarea completa a capacitatilor de productie existente in toate sectiile si utilizarea lor intensiva, la nivelul performantelor pentru care au fost realizate;

2. ritmicitatea productiei, respectarea graficelor si programelor de fabricatie fac necesar ca acestea sa aiba la dispozitie, in orice moment, in volumul si structura corespunzatoare, resursele materiale necesare;

3. cuprinderea in calcul a tuturor capacitatilor noi ce urmeaza sa fie puse in functiune, la parametrii ce vor fi atinsi in aceasta perioada;

4. stabilirea conditiilor de aducere a resurselor de la furnizori, inchirierea de mijloace de transport;

5. realizarea unui ritm de derulare a livrarilor care sa raspunda atat rularii continue a produselor fabricate, cat si a ritmicitatii optime a aprovizionarii beneficiarilor.

Care dintre combinatiile de mai jos este adevarata:

37. Programele de fabricatie evidentiaza legaturile existente intre diferite elemente specifice sistemului de aprovizionare pe care le enuntam mai jos:

dintre productie si aprovizionare;

dintre aprovizionare si depozitare;

dintre firmele furnizoare si cele beneficiare;

dintre firmele de transport si cele de depozitare;

modul in care contractele economice actioneaza pentru realizarea acestor relatii.

Care dintre combinatiile de afirmatii de mai jos este adevarata:

38. Unul din aspectele dezvoltate din punct de vedere teoretic si practic si care a cunoscut o atentie deosebita din partea specialistilor in aprovizionare o constituie problematica stocurilor. Acestea includ o serie de probleme precum:

Precizati care dintre acestea nu se constituie in probleme ce le includ stocurile.

39. Continutul notiunii de stoc si aria sa de cuprindere se interfereaza si cu alte segmente economice precum:

Identificati care dintre acestea nu se incadreaza la interferenta cu notiunea de stoc.

40. Fara stocuri nu se poate obtine utilizarea judicioasa a capacitatilor de productie, nu se pot satisface cererile clientilor in concordanta cu pretentiile pe care le emit, nu se pot desfasura o serie de operatii din sistemele de aprovizionare cu cheltuieli rezonabile. Identificati in textele de mai jos care este rolul stocurilor.

41. Existenta unor stocuri judicios dimensionate, asortate corespunzator structurii consumului si rational amplasate, asigura:

Identificati acea activitate care este asigurata de existenta unor stocuri judicios dimensionate, asortate corespunzator si rational amplasate.

42. Procesul de stocare a bunurilor materiale influenteaza activitatea economica sub forma unei actiuni contradictorii. Precizati care din textele de mai jos se refera la una din aceste actiuni contradictorii.

43.Detinerea de stocuri necesita o serie de actiuni si masuri cu efecte pozitive sau negative. Identificati care din afirmatiile de mai jos nu fac parte din acestea.

44. Identificati in textul de mai jos care sunt cerintele ce au pus in actiune functiile indeplinite de stocuri :

1. necesitatea de a crea siguranta, certitudine, de a garanta alimentarea continua a productiei;

2. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a resurselor de munca;

3. infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica;

4. diminuarea continua a cheltuielilor de stocare;

5. necesitatea asigurarii unui stoc de conjunctura pentru unele materii prime obtinute prin import, eficientizarea procesului de stocare prin elaborarea unor modele economico-matematice cat mai variate si a unor solutii tehnico-economice avantajoase.

45. In activitatea practica stocurile de aprovizionare indeplinesc anumite functii denumite principale; identificati care sunt acestea in textul de mai jos:

46. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta una din trasaturile procesului de stocare.

47. Literatura de specialitate defineste o serie de tipuri de stocuri de productie. Precizati care dintre afirmatiile de mai jos le contine pe toate:

48. Evolutia stocului curent intre minim si maxim este determinata de ritmul consumului si cadenta cu care are loc eliberarea materialelor din stoc pentru acoperirea cererilor de consum. Sub acest aspect consumul imbraca mai multe forme. Identificati in textele de mai jos aceste forme.

49. Factorii care influenteaza nivelul de formare a stocurilor de productie actioneaza in mod diferit, au putere de influenta mai mare sau mai mica, in raport de: natura resursei materiale,

destinatia in consum si conditiile de asigurare-furnizare-conservare. Uneori, influenta acestor factori poate fi conjugata. Comun lor este faptul ca actiunea se concretizeaza in cheltuieli sau pierderi care se inglobeaza in costul produselor, lucrarilor, serviciilor, influentand nivelul acestora si implicit rentabilitatea firmei. Identificati in textele de mai jos factorul care nu are influenta asupra nivelului stocurilor .

50. Conducerea proceselor de stocare se manifesta in mod diferit, in functie de conditiile in care au loc acestea. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in obiectiv al conducerii procesului de stocare.

51. Modalitatile de actiune pentru concretizarea obiectivelor conducerii procesului de stocare sunt specificate mai jos. Precizati formularea care nu se refera la una din modalitatile de actiune pentru concretizarea obiectivelor conducerii procesului de stocare.

52. Elementele functionale ce asigura caracterizarea proceselor de stocare si care contribuie la dimensionarea stocurilor sunt prezentate in textele de mai jos. Identificati-le si precizati care dintre acestea nu se incadreaza la acest capitol.

53. Stocurile se pot exprima in mod diferit, in functie de corelatiile in care acestea se gasesc cu celelalte sectiuni ale programului de dezvoltare economico-sociala al firmei, precum si de functiile lor in cadrul planului de aprovizionare. Precizati modul corect de exprimare a stocurilor continut de enunturile urmatoare:

54. Identificati in textele de mai jos punctul ce nu reprezinta criteriu privind determinarea nivelului si structurii stocurilor.

55. Identificati in textele de mai jos punctul ce nu reprezinta caracteristicile elementelor de calcul ale structurii stocurilor.

56. Gestiunea economica a stocurilor asigura aprovizionarea continua a procesului de productie cu resursele materiale necesare, existenta acestora in depozitele firmei, acumularea lor prealabila, astfel incat, la primirea comenzii, sa se poata alimenta imediat sectiile de fabricatie, locurile de munca, cu materiale in cantitatile si sortimentele solicitate. Identificati in textele ce urmeaza formularea care nu se incadreaza in tipuri de gestiune diferentiata a stocurilor.

57. Literatura de specialitate surprinde o gama vasta de metode si tehnici de urmarire a existentei si miscarii stocurilor in depozite si pe baza carora s-au generalizat o serie de sisteme. Identificati in textele de mai jos formularea care nu contine unul din aceste sisteme.

58. Identificati in textele de mai jos punctul ce reprezinta momentul cand are loc lipsa de stoc.

59. Evolutia stocurilor nu este o linie continua ci inregistreaza variatii, diferite ca marime, determinate de ritmul intrarilor si iesirilor din stoc a materialelor, de volumul si structura acestor intrari si iesiri. Faptul determina ca in unele momente sau perioade stocurile efective sa se situeze peste nivelul stabilit. Identificati in textele de mai jos ce reprezinta suprastocarea.

60. Stocurile fara miscare constituie un 'balast' cu serioase consecinte pentru activitatea economica. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta consecinte ale detinerii unor astfel de stocuri pentru firma.

61. Stocurile cu miscare lenta atrag aceleasi consecinte negative ca si cele nenecesare, datorita perioadei lungi de stocare, pana la epuizarea lor prin darea in consum. Identificati in textele de mai jos ce includ stocurile cu miscare lenta.

62. Identificati in textele de mai jos una dintre masurile pentru eliminarea efectelor negative generate de imobilizarea materialelor.

63. Atunci cand au aparut fenomene de imobilizare a resurselor in stocuri este necesar ca problema sa fie solutionata prin diferite cai. In textele de mai jos identificati formularea care nu reprezinta cale de solutionare.

64. Cheltuielile de stocare, cuprind cheltuielile efectuate cu:

Identificati formularea care contine raspunsul corect cu privire la ce cuprind cheltuielile de stocare.

65. Efortul direct de stocare este constituit din cheltuielile legate de mentinerea stocului de materiale bine determinate si localizate in spatiu pentru a le conserva proprietatile fizico-mecanice si chimice, integritatea, a le depozita, administra, manipula si elibera din stoc in

raport de cerinte. Indicati in formularile de mai jos afirmatia care nu are tangenta cu marimea

efortului direct de stocare:

a.	cheltuieli cu salariile muncitorilor si personalului administrativ care deservesc depozitele, inclusiv cotele pentru asigurari sociale aferente;
b.	cheltuieli pentru energie electrica, combustibili, carburanti, abur, destinate desfasurarii proceselor tehnologice de manipulare - depozitare - conservare;
c.	cheltuieli cu amortismentele mijloacelor fixe, respectiv pentru constructii, utilaje, mecanisme si alte mijloace de inventar ale depozitelor;
d.	cheltuielile ocazionate de formarea si detinerea stocurilor;
e.	cheltuieli pentru intretinerea si repararea instalatiilor si echipamentelor. Proiect: Infiintarea filialelor si sediilor secundare ale societatii comerciale pe actiuni Lucrare: Analiza rentabilitatii

66. Amplasarea eficienta a stocurilor de materiale se poate realiza folosind unele strategii specifice. Precizati care din combinatiile de texte de mai jos sunt considerate strategii de amplasare eficienta a stocurilor de materiale:

stocul sa fie constituit la utilizatorii respectivi;

2. stocul sa se constituie la unitatile en-gros sau de aprovizionare apropiate;

3. stocul sa se constituie la nivelul depozitelor si magaziilor sectiilor consumatoare de resurse materiale;

4. stocul sa se constituie la depozitele centrale ori intermediare pentru a se putea realiza aprovizionarea ritmica, oportuna a productiei;

5. stocurile sa se constituie la nivelul zonei, pe resurse materiale, in volum si structura adecvata viitoarelor activitati productive ale firmei.

67. Stocurile peste necesar sau suprastocarea reprezinta acumulari de resurse materiale care depasesc nevoile firmei pentru perioada respectiva; aceasta situatie se datoreaza unor cauze obiective. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce nu contine aceste cauze:

68. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce nu contine una dintre metodele de calcul a stocurilor de productie.

69. Factorul de indisponibilitate, de penurie sau de lipsa de resursa in stoc este

 = 0,952, iar p ( r  s ) reprezinta probabilitatea cumulata a cererii pentru consum; specificati care din raspunsuri este corect pentru stabilirea stocului optim, respectiv nivelul maxim de incadrare al lui '' cunoscandu-se datele din tabelul urmator.

70. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce contine unul dintre elementele de care depinde pragul de comanda-reaprovizionare.

71. Situatiile in care are loc stabilirea pragului de comanda-reaprovizionare sunt formulate in textele de mai jos:

durata de comanda-reaprovizionare este mai mica decat intervalul de timp dintre doua reaprovizionari succesive;

au loc devieri de la termenele de livrare;

durata de comanda-reaprovizionare este mai mare decat intervalul de timp dintre doua reaprovizionari succesive;

la momentul sosirii de la furnizor, receptiei si trecerii in stoc a unui lot;

cresterea continua a stocurilor de siguranta.

Identificati care dintre variantele de mai jos este adevarata cu privire la situatiile in care are loc stabilirea pragului de comanda-reaprovizionare.

72. Precizati care dintre formularile de mai jos reprezinta metode de calcul a stocului de siguranta.

73. Analiza stocurilor de materii prime si materiale evidentiaza o serie de aspecte precum cele din formularile prezentate mai jos.. Identificati formularile corecte cu privire la ce evidentiaza analiza stocurilor de materii prime si materiale.

daca ele s-au mentinut in limitele normale;

daca ele au fost depozitate corespunzator;

daca s-au manifestat lipsuri in gestionarea stocurilor;

daca au manifestat tendinta de crestere sau de diminuare fata de normele stabilite;

daca au fost identificate conditiile de mediu necesare pastrarii lor.

Precizati care dintre variantele de mai jos include cele doua componente specifice necesare a fi evidentiate prin analiza stocurilor.

74. Analiza stocurilor in expresie fizica foloseste o serie de indicatori pe care ii prezentam mai jos.

gradul de incadrare a stocurilor in limitele normate ;

gradul de incarcare a suprafetei de depozitare;

volumul fizic al stocurilor peste necesar;

volumul stocurilor disponibile;

gradul de aprovizionare cu materii prime si materiale.

Identificati indicatorii folositi in analiza stocurilor in expresie fizica si precizati care dintre variantele de mai jos ii include.

75. Viteza de rotatie arata in ce masura fondurile materiale circula mai repede, parcurgand intr-un timp cat mai scurt fazele circuitului economic; orice stationare de lunga durata a acestor fonduri conduce la realizarea unei productii materiale mai mici. Se cunosc datele de mai jos:

stocul mediu de productie in expresie valorica este de 625;

necesarul de consum exprimat valoric este de 5000;

numarul de zile din an este de 360.

Aplicand formula vitezei de rotatie a stocurilor identificati varianta corecta de raspuns din formularile de mai jos.

76. Nomenclatorul de materiale si echipamente tehnice este rezultatul colaborarii intre toate compartimentele firmei. Ca orice document ce se doreste a fi util si valorificat are o serie de scopuri bine definite. Precizati care dintre variantele de text de mai jos nu sunt scopuri ale nomenclatorului:

77. Datele din nomenclator asigura comunicarea intr-un limbaj comun intre toti utilizatorii din cadrul firmei, dar si in relatiile acesteia cu furnizorii. Materialele se prezinta pe grade diferite de detaliere in functie de interesele utilizatorului si nivelul ierarhic caruia i se adreseaza informatia, de scopul si destinatia de utilizare a informatiei. in elaborarea specificatiilor de materiale si emiterea comenzilor se utilizeaza un anumit tip de clasificare, iar pentru raportari statistice altul. Care dintre subdiviziunile de clasificare a resurselor materiale specificate mai jos nu fac parte din aceasta categorie:

78. Codificarea materialelor, pieselor de schimb, a altor repere este actiunea prin care, folosind un anumit sistem de indexare, se atribuie fiecarui articol un simbol in scopul substituirii denumirii acestuia. Precizati care din textele de mai jos contin sistemele de indexare uzitate in nomenclatorul de materiale si echipamente tehnice:

79. In activitatea practica se folosesc mai multe criterii de clasificare a produselor din nomenclator. Precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos nu se incadreaza la criterii de clasificare.

80. In elaborarea nomenclatorului se succed o serie de etape. Identificati care dintre texte reprezinta etape de elaborare a nomenclatorului de materiale si echipamente tehnice.

pregatirea actiunii;

intocmirea listei centralizatoare a resurselor materiale;

restructurarea si rearanjarea articolelor;

elaborarea propriu-zisa;

codificarea materialelor, pieselor de schimb, a altor repere.

Specificati care dintre variantele de mai jos reprezinta etape de elaborare a nomenclatorului de materiale si echipamente tehnice

81. Nomenclatorul de resurse materiale si echipamente trebuie sa raspunda unor cerinte. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu reprezinta cerinta.

82. Planul de aprovizionare materiala este definit de o serie de indicatori specifici. Identificati in cadrul propozitiilor de mai jos acesti indicatori.

indicatori specifici nevoilor firmei;

necesarul de materiale pentru indeplinirea planului propriu al firmei;

necesarul de resurse materiale pentru reparatii curente;

stocul de resurse existent in depozite si magazii;

indicatori specifici surselor de acoperire a necesarului de consum.

Precizati care dintre variantele de mai jos ii contine.

83. Indicatorii specifici nevoilor firmei pentru o anumita perioada de timp (ce se gasesc in prima parte a balantei materiale) sunt:

Precizati care dintre formulari nu se refera la indicatorii specifici nevoilor firmei.

84. Indicatorii specifici surselor de acoperire a necesarului de consum sunt specificati mai jos.

cantitatile de resurse materiale de care dispune firma si pe care le poate folosi din nou, resurse rezultate din productia proprie anterioara sub forma de resturi, straifuri, capete, margini, rebuturi, deseuri, piese sau subansambluri rezultate din demontari, dezmembrari, casari etc.;

cantitatile de materiale care vor trebui sa se gaseasca in stoc in depo-zitul firmei la finele perioadei de gestiune pentru a se asigura continuitatea productiei in intervalul dintre doua livrari consecutive sau pentru trecerea de la un an la altul;

cantitatile de resurse materiale pe care firma le primeste din afara, de la furnizorul general, pentru productia pe care o executa acestuia in conditiile prevazute prin contract si in relatiile de parteneriat;

resursele materiale pentru situatii conjuncturale de piata, de preturi;

cantitatile de materiale ce vor exista in stoc in depozitele firmei sau in sectiile de fabricatie, la inceputul perioadei de gestiune.

Avand in vedere formularile respective precizati care dintre variantele de mai jos contin indicatorii specifici surselor de acoperire a necesarului de consum.

85. Caile prin care se realizeaza egalitatea celor doua capitole-parti ale balantei materiale a firmei sunt:

Identificati varianta de raspuns care nu contine cale de realizare a egalitatii celor doua capitole-parti ale planului de aprovizionare.

86. Procesul de elaborare a planului si a programelor de aprovizionare materiala are la baza o serie de elemente pe care le prezentam in continuare.

87. Metodele si tehnicile de calcul cu cea mai larga aplicabilitate sunt ur-matoarele:

Identificati care dintre formulari nu face parte dintre metodele de calcul a necesitatilor de materiale si echipamente tehnice.

88. Metoda coeficientilor dinamici are caracter statistic si presupune extrapolarea datelor privind consumul de materiale din perioada de baza pentru anul urmator. Aplicarea metodei este conditionata de indeplinirea simultana a urmatoarelor conditii:

mentinerea unei structuri constante a productiei viitoare in raport cu cea fabricata in anul de baza;

stabilirea necesarului de materiale cand firma nu are nominalizata integral, la data elaborarii planului, productia marfa pe volumul si structura fizica prevazute pentru fabricatie;

cresterea in ritm si proportii relativ egale a fiecarei componente a structurii productiei (in anul urmator, ponderea fiecarui produs in volumul total al productiei trebuie sa fie aproximativ aceeasi cu cea realizata in anul de baza);

determinarea procentului reducerii consumului in etapa urmatoare pentru fiecare material si produs, pe baza analizei dinamicii consumurilor speci-fice efective inregistrate pe anii anteriori, a influentei generate de noile conditii de productie prevazute a fi asigurate in perioada respectiva;

consumurile specifice din documentatia produselor asemanatoare, fabricate anterior sau aflate in paralel in fabricatie curenta.

Identificati conditiile necesare aplicarii metodei coeficientilor dinamici si precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este cea adevarata.

89. Metoda de calcul al necesarului de materiale pentru sarja se foloseste, cu precadere, in industria siderurgica, chimica, materialelor de constructii, acolo unde in cadrul proceselor de productie participa mai multe materiale simultan si in proportii diferite la realizarea retetelor de fabricatie. Ea se desfasoara parcurgand o serie de etape astfel:

se stabileste necesarul de materiale aferent productiei nenominalizate;

se determina indicele mediu de consum de materiale;

se stabileste volumul de material bun turnat;

se determina necesarul global pe sarja;

se calculeaza necesarul pentru fiecare materie prima.

Identificati etapele necesare aplicarii metodei de calcul a necesarului de materiale pentru sarja si precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este cea adevarata.

90. Necesarul de mijloace de transport intern se determina in raport de:

dotarea cu aparatura si dispozitive de masura si control permanent a consumului ;

cantitatea de materiale ce urmeaza a fi transportata;

capacitatea medie de incarcare a mijlocului de transport;

numarul de curse ce pot fi efectuate;

distanta de parcurs.

Identificati formularile in raport de care se determina necesarul de mijloace de transport intern si precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este cea adevarata.

91. Indicatorii de evaluare a resurselor destinate acoperirii nevoilor de consum ale firmei reliefeaza resursele, pe surse de provenienta, ce pot fi actionate pentru acoperirea necesitatilor de materiale. Acesti indicatori se estimeaza in mod anticipat perioadei la care se refera si se adapteaza ulterior in functie de conditiile concrete de evolutie.Indicatorii respectivi se refera la: 1. stocul preliminat la inceputul anului;

stocul de rezerva;

resurse interne diferite;

resurse refolosibile;

necesarul de aprovizionat.

Identificati formularile cu privire la indicatorii de evaluare a resurselor destinate acoperirii nevoilor de consum si precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este cea adevarata.

92. Mediul economic in care functioneaza firma se defineste ca relatii de piata pe care si le creeaza in raport cu ceilalti participanti la realizarea activitatii economice generale. Caracteristicile pietei de aprovizionare sunt:

Precizati care dintre afirmatii nu reprezinta o caracteristica a pietei de aprovizionare.

93. Mecanismul pietei concurentiale consta in:

tendinta de scadere a preturilor;

o foarte atenta si controlata gestiune asupra costurilor de productie;

o tendinta de comprimare a profitului maxim;

stabilirea pretului la nivelul intersectiei dintre cerere si oferta;

cresterea sau descresterea cererii si ofertei determina schimbarea pretului, care, la randul sau, cere si schimbarea, in sens invers a celorlalte componente.

Identificati formularile in care se prezinta in ce consta mecanismul pietei concurentiale si precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este cea adevarata.

94. Strategiile in cadrul procesului de aprovizionare cu resurse materiale au in atentie o serie de

obiective. Care dintre variantele din textul de mai jos nu reprezinta obiective ale strategiei in aprovizionarea materiala:                     

95. Identificati in textele de mai jos varianta care nu reprezinta modalitati de realizare a strategiei de aprovizionare:

96. Pentru realizarea aprovizionarii materiale se utilizeaza urmatoarele sisteme de aprovizionare materiala:

sistemul cantitatilor limita;

sistemul continuu operativ;

sistemul de aprovizionare programata;

sistemul de aprovizionare dinamica;

sistemul de aprovizionare 'just in time' (exact la timp).

Identificati formularile in care se prezinta sistemele de aprovizionare materiala si precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este cea adevarata.

97. Identificati in textele de mai jos varianta care nu reprezinta posibilitati de stabilire a lotului optim de livrare:

98. Marimea lotului de livrare se poate calcula si in functie de frecventa livrarilor si a cheltuielilor de aprovizionare. In acest caz se pot avea in vedere:

cheltuielile ocazionate de depozitarea loturilor;

volumul total al cheltuielilor de formare a loturilor;

cheltuielile de transport pe an la nivelul unui beneficiar;

cheltuielile de lansare a comenzilor;

functia costului total.

Identificati formularile in care se prezinta ce se are in vedere la stabilirea marimii lotului de livrare in functie de frecventa livrarilor si a cheltuielilor de aprovizionare si precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este cea adevarata.

99. Strategiile in cadrul procesului de aprovizionare cu resurse materiale si energetice au in vedere: neutralizarea amenintarilor; exploatarea oportunitatilor; eliminarea punctelor slabe; extinderea punctelor forte. Strategiile respective au in atentie obiective pe termene diferite precum:

Identificati formularea care nu se constituie in obiective ale strategiei de aprovizionare pe diferite termene.

100. Factorii care influenteaza strategiile in cumpararea de resurse materiale pot fi urmatorii:

Identificati formularea care nu se constituie in factori ce influenteaza strategiile in aprovizionare.

101. Alegerea materialului sau produsului de achizitionat-aprovizionat revine numai celui care il foloseste; decizia de alegere va fi rezultatul analizei asupra criteriilor care definesc cererea pentru consum; actiunea se incadreaza in strategia generala a aprovizionarii ce se elaboreaza de catre compartimentul de specialitate, in colaborare cu celelalte compartimente din firma si cu sectiile de fabricatie. Criteriile care se incadreaza in aceasta categorie sunt urmatoarele:

Identificati formularea care nu se constituie in criterii de alegere a materialelor, produselor si echipamentelor tehnice de aprovizionat.

102. Pozitia firmei in cadrul pietei, in calitate de producator-furnizor necesita evidentierea unor caracteristici speciale ale acesteia. Caracterizarea furnizorilor se poate face dupa cum urmeaza:

Identificati formularea care nu se constituie in criterii de caracterizarea a furnizorilor.

103. Capacitatile furnizorilor se materializeaza in:

capacitatea de a produce la un anumit nivel;

capacitatea de a utiliza eficient resursele de care dispun;

capacitatea de a vinde pe o piata concurentiala;

capacitatea de a intelege si de a rezolva eventualele probleme ce pot sa apara in procesul de aprovizionare;

capacitatea de a-si alege clientii.

Identificati formularile in care se prezinta capacitatile furnizorilor si precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este cea adevarata

104. Metodele de evaluare si selectie a furnizorilor se pot materializa in:

metoda acordarii de puncte in functie de importanta si gradul de manifestare;

metoda aprecierii in functie de rezultatele obtinute;

metoda acordarii de puncte pe grade de importanta;

metoda acordarii de punte in functie de ritmul productivitatii muncii;

metoda aprecierii gradului de utilizare a mijloacelor productive.

Identificati formularile in care se prezinta metodele de evaluare si selectie a furnizorilor si precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este cea adevarata

105. Indicele de bonitate (solvabilitate, capacitatea de a plati un credit) reprezinta un indicator sintetic practicat de firmele specializate in informarea economico-financiara, ce da o imagine globala asupra unui agent economic, exprimat printr-o singura cifra (indice sau nota de bonitate).

Fisa ce contine datele specifice posibilitatii de calcul a indicelui de bonitate este urmatoarea:

Indicele de bonitate este:

106. Politicile si oportunitatile principale in aprovizionarea materiala se pot materializa in:

politica de pret;

politica de credit;

politica de acordare-obtinere de servicii;

politica de a vinde;

politica de a cumpara.

Identificati formularile in care se prezinta politicile si oportunitatile principale in aprovizionarea materiala si precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este cea adevarata

107. Etapele parcurse in organizarea si concretizarea relatiilor economice de aprovizionare sunt urmatoarele: Identificati formularile in care se prezinta etapele parcurse in organizarea si concretizarea relatiilor de aprovizionare si precizati care dintre variantele de raspuns este cea adevarata.

108. Negocierea reprezinta totalitatea actiunilor si documentelor elaborate si prezentate intr-un dialog dintre doi parteneri, desfasurat prin reprezentantii oficiali ai acestora, care conduce la finalizarea unei tranzactii. Obiectul negocierilor este:.

Identificati formularile in care nu se prezinta obiectul negocierilor si precizati care dintre variantele de raspuns este cea adevarata.

109. Negocierile in procesele de vanzare-cumparare se clasifica in mai multe forme dupa cum urmeaza:

Identificati formularile in care nu se prezinta formele de negociere si precizati care dintre variantele de raspuns este cea adevarata.

110. Desfasurarea negocierilor necesita parcurgerea urmatoarelor etape:

Identificati formularile in care nu se prezinta etapele parcurse la negociere si precizati care dintre variantele de raspuns este cea adevarata.

111. Identificati in textele de mai jos varianta care nu se constituie in criteriu obiectiv de apreciere a furnizorilor reali:

112. Identificati in textele de mai jos activitatile nespecifice pregatirii desfasurarii negocierilor:

113. Pornind de la faptul ca negocierea ca atare presupune o comunicare, se impun anumite distante intre negociatori:

Identificati formularile in care nu se prezinta distantele intre negociatori si precizati care dintre variantele de raspuns este cea adevarata.

114. Desfacerea asigura:

Identificati in formularile de mai sus punctul care nu se incadreaza la elementele pe care le asigura desfacerea.

115. In prospectarea pietei se pot folosi drept cai:

1. contributia pe care firma o aduce la constituirea substantei materiale destinate largirii pietei si acoperirii nevoilor cumparatorilor;

2. organizarea de expozitii permanente sau sezoniere in centrele mari consumatoare sau la beneficiarii cu o pondere mare in consum, in scopul prezentarii produselor noi sau a celor modernizate;

3. intocmirea si difuzarea de pliante, prospecte, cataloage comerciale care sa cuprinda toate elementele de identificare a produselor si a conditiilor de livrare, astfel incat consumatorii traditionali sau potentiali sa cunoasca nomenclatorul si structura productiei, modul de realizare tehnica a produselor, calitatile, utilitatea lor;

4. realizarea si cresterea eficientei economice;

5. reclama produselor prin demonstratii de functionare, probe, care sa puna in evidenta caracteristicile ce intereseaza pe beneficiari, sondaje, consultari etc.

Identificati combinatiile corecte ce se refera la caile folosite in prospectarea pietei:

Prin notiunea de desfacere se intelege un proces complex in cadrul caruia are loc vanzarea produselor finite si efectul acestei actiuni. Alaturi de termenul de desfacere literatura de

specialitate mai foloseste si alti termeni precum:

vanzare;

livrare;

distributie;

cumparare;

furnizare.

Care dintre variantele de mai jos contine termenii folositi de literatura de specialitate concomitent cu cel de desfacere.

117. Obiectivul principal al desfacerii il reprezinta:

Identificati in textele de mai sus obiectivul principal al activitatii de desfacere.

118. Managementul desfacerii produselor este o componenta a functiunii comerciale a firmei si pentru aceasta se desfasoara o serie de activitati specifice. Precizati care dintre activitatile enumerate mai jos nu se incadreaza in context:

119. Analiza continutului managementului desfacerii productiei conduce la concluzia ca aceasta activitate este importanta prin faptul ca asigura:

Identificati in cadrul textelor de mai sus formularea ce nu reprezinta un element atribuit importantei activitatii de desfacere.

120. Apreciind modul in care este influentata, intr-o forma sau alta, structura organizatorica

a firmei si activitatea de desfacere a produselor de catre o serie de elemente specifice, s-a considerat ca acestea se constituie in factori determinanti. Identificati in formularile de mai jos varianta de raspuns ce nu se refera la factorii care influenteaza organizarea desfacerii:

121. Este de remarcat faptul ca orice deficienta in ritmul si structura fabricatiei produselor destinate pietei se vor resimti imediat in procesul de cumparare al acestora. Are loc aici un proces complex de transmitere in lant a consecintelor. De aceea organizarea structurala interna proprie subsistemului activitatii de desfacere trebuie sa aiba in vedere o serie de activitati specifice. Identificati care din textele de mai jos nu se refera la ce trebuie sa aiba in vedere organizarea structurala interna proprie activitatii de desfacere:

122. Organizarea structurala interna a activitatii de desfacere va trebui sa prezinte o mare mobilitate in scopul adaptarii din mers la noile conditii care apar atat in sistemul intern al firmei, cat si in mediul socio-economic in care aceasta actioneaza. In acest context compartimentul de desfacere se poate organiza si pe grupe de activitati care sa asigure anumite functionalitati precum:

Care dintre aceste enunturi nu se incadreaza in categoria functionalitatilor acestei organizari.

123. Sistemul de organizare obisnuit al activitatii de desfacere in majoritatea statelor dezvoltate este cel al organizarii acesteia pe produsele prevazute in nomenclatorul de fabricatie-vanzare al firmelor, folosind pentru aceasta sistemul directorilor de produs.

Acest tip de organizare are in atentie urmatoarele:

activitatea de desfacere-livrare-vanzare trebuie sa permita o actiune eficienta in sistemul concurential specific economiei de piata;

directorii de produs raspund de: prospectarea pietei; transmiterea ofertelor; negociere; analiza de pret; publicitate si reclama; marca firmei; contractarea si vanzarea produselor; urmarirea comportamentului produselor la utilizatori; acordarea serviciilor asociate;

vanzatorii produselor sunt cooptati in cadrul sistemului de desfacere-livrare a produselor fabricate;

directorul responsabil cu desfacerea raspunde de intreaga problematica, inclusiv de marketing;

directorii de produs sunt repartizati pe zone geografice.

Identificati in cadrul variantelor de mai jos pe cea care se refera la ce are in atentie organizarea pe produse din nomenclator.

124. In scopul desfasurarii in foarte bune conditii a activitatii de desfacere se pot folosi si alte forme de organizare specifice. Identificati in textele de mai jos care dintre variante nu se incadreaza la alte forme de organizare a activitatii de desfacere:       

125. Pentru efectuarea activitatii de desfacere firmele concentreaza un volum important de sarcini si atributii dupa cum urmeaza:

Care dintre aceste enunturi nu se incadreaza in categoria sarcinilor si atributiilor activitatii de desfacere.

126. Depozitele de desfacere, constituite in cadrul firmelor, au rolul de a efectua, in conditiile stabilite, livrarea produselor finite catre consumatori, baze de aprovizionare etc. Identificati care din textele de mai jos nu se refera la sarcinile depozitelor de desfacere:      

127. In sistemul depozitelor de desfacere un rol important il ocupa firmele en gros. Principalele activitati desfasurate de unitatile de gros sunt:

marketing, achizitionare si desfacere de produse;

inchirieri, concesiuni, consulting;

asortarea produselor si pregatirea loturilor de livrare;

reducerea cheltuielilor de depozitare;

relatii economico-financiare si juridice, factoring.

Identificati varianta corecta de raspuns ce priveste principalele activitati desfasurate de unitatile de gros din cadrul combinatiilor urmatoare:

128. Identificati in cadrul textelor de mai jos scopul final al infiintarii, organizarii si functionarii unitatilor specializate in comercializarea de produse in sistem en gros:

129. Oricare ar fi forma sau sistemul de organizare a activitatii acestea trebuie sa asigure derularea procesului de desfacere in stransa corelare cu necesitatea realizarii obiectivului de baza al firmei si al desfacerii. in organizarea conducerii desfacerii se impune orientarea catre sisteme deschise, usor adaptabile la noile conditii ce apar in cadrul relatiilor de vanzare-livrare si distributie pe piata. Identificati in textele ce urmeaza pe acela care nu se refera la principiile structurii specifice de personal pe linia desfacerii.

130. Transferul fizic al produselor de la cel care le fabrica la cel ce le consuma trebuie sa se realizeze operativ, in timpul cel mai scurt. Acest transfer depinde de o serie de factori. Identificati in textele mai jos formularea ce nu reprezinta factor de influenta al transferului fizic.

131. Pentru realizarea activitatii de desfacere se folosesc o serie de canale specifice care se constituie in adevarate retele. Identificati in cadrul formularilor de mai jos aceste tipuri de canale specifice desfacerii.

canalele directe dintre producator si consumator;

canalele lungi, cu magazine specializate;

canalele scurte cu magazine proprii;

canalele medii prin care se realizeaza desfacerea produselor prin propriile magazine sau terte;

canalele cu intermediari.

Precizati care dintre variantele urmatoare contine aceste canale.

132. Relatiile pe linia desfacerii produselor, pe plan intern, se manifesta, initiaza si desfasoara intre compartimentul de profil si alte structuri dupa cum urmeaza:

1. compartimentul de marketing care, prin studiile de piata, asigura informatii referitoare la produsele ce se cer;

2. unitati organizatoare de targuri si expozitii permanente sau periodice in scopul inlesnirii si stabilirii conditiilor de participare la asemenea manifestari cu produsele proprii;

3. compartimentul de aprovizionare in scopul asigurarii ambalajelor si materialelor de ambalat pentru produsele destinate clientilor;

4. institutii de conjunctura mondiala pentru informare privind evolutia pietei produselor similare, a conditiilor de pret si de livrare, tendinte in politicile de furnizare din partea unor firme, a unor tari;

5. subunitatile de productie pentru: urmarirea stadiului executiei produselor; lansarea in fabricatie a produselor in concordanta cu programele de livrare; innoirea structurii de fabricatie etc.

Identificati in cadrul combinatiilor de variante de mai jos raspunsul corect cu privire la compartimentele ce realizeaza relatii pe plan intern in cadrul activitatii de desfacere.

133. Activitatea de desfacere a produselor finite cuprinde un lant de relatii complex, cu multiple verigi. Relatiile externe pe linia desfacerii se realizeaza intre firma respectiva si:

1. compartimentul tehnic, de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica;

2. unitatile de transport pentru expedierea produselor la clienti sau la magazinele proprii de desfacere, cu mijoace inchiriate;

3. centre de calcul, pentru prelucrarea automata a datelor si informatiilor referitoare la desfacerea produselor;

4. compartimentul de control tehnic de calitate;

5. unitati bancare pentru rezolvarea problemelor financiar-valutare generate de livrarea sau desfacerea produselor catre clienti.

Identificati varianta corecta de raspuns ce priveste stabilirea relatiilor externe pentru desfacerea produselor din cadrul combinatiilor urmatoare :

134. Relatiile ce se stabilesc, atat pe plan intern cat si pe plan extern, pe linia desfacerii au ca roluri:

a.   a asigura satisfacerea prompta a clientilor fapt ce asigura stabilitatea si extinderea vanzarilor de produse;

b.   prospectarea pietei necesare desfacerii;

c.   sporirea increderii cumparatorilor in produsele sau serviciile oferite;

d.   mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri pentru producator;

e.   obtinerea unui profit mai mare, ca scop final al activitatii firmei.

Identificati varianta de raspuns ce nu reprezinta rol al desfacerii pe plan intern sau extern.

135. Ca sisteme de desfacere-livrare se pot folosi:

1. expedierea produselor finite;

2. eliberarea produselor finite;

3. desfacerea din depozitele centrale;

4. desfacerea direct de la sectiile (sectoarele) de fabricatie;

5. expedierea produselor, descarcarea din gestiune, efectuarea operatiunilor de incarcare in mijlocul de transport programat.

Identificati in combinatiile enuntate in continuare raspunsul corect cu privire la sistemele de defacere-livrare existente.

136. Ca modalitati de organizare a desfacerii produselor fabricate se pot folosi:

expedierea produselor finite;

desfacerea din depozitele centrale;

eliberarea produselor finite;

exportul produselor finite;

desfacerea direct de la sectiile (sectoarele) de fabricatie.

Identificati in cadrul variantelor urmatoare pe cea care cuprinde modalitatile de organizare a desfacerii.

137. Expedierea produselor finite ca modalitate de organizare a activitatii de desfacere se organizeaza de catre producatori. Identificati in formularile de mai jos varianta care nu se refera la ce asigura expedierea produselor finite:

138. Produsele finite sunt stocate in depozitele de desfacere. Pe timpul cat produsele finite sunt stocate in depozitele de desfacere acestea trebuie sa parcurga o serie de activitati si operatiuni ce se compun din:;

Identificati formularea ce nu contine activitati si operatiuni specifice pe care trebuie sa le parcurga produsele finite pe timpul cat acestea se gasesc in depozitele de desfacere.

139. Stocurile de desfacere se pot analiza cu ajutorul unor indicatori precum:

140. Depozitul este, de obicei, punctul in care firma reuseste sau nu sa-si respecte promisiunile de aprovizionare si desfacere (vanzare). Activitatea de depozitare reprezinta, pentru majoritatea firmelor, ultima sansa de corectare  semnificativa a neajunsurilor. Scopul initial al depozitului a fost acela de a depozita marfuri sau bunuri. Astazi, conducerea firmelor recunoaste ca el reprezinta mult mai mult decat atat, tehnicile de tip ' just in time ' putand reduce semnificativ sarcina depozitarii.

Notiunea de depozit are si ea, la randul ei, mai multe semnificatii astfel:

ergonomica;

tehnica;

practicista;

economica;

modernista.

Identificati in cadrul variantelor de raspuns de mai jos formularea care se refera la semnificatiile depozitului.

141. Depozitul este o notiune complexa amplasata la confluenta productiei si consumului, livrarilor-primirilor de materiale si produse, finalizand un proces de productie si sprijinind inceperea altuia. Principalele functii ale depozitului pot fi sintetizate in urmatoarele actiuni si directii:

preluarea comenzilor, care include adesea si transportul de la locul de depozitare la locul de incarcare a materialelor, efectuarea unor verificari suplimentare si a ambalarii lor;

expedierea marfurilor, ce include, adesea, stivuirea sau depozitarea intermediara ori ambalarea materialelor;

investitii minime in stocuri si in unitatile ce constituie depozite si, in plus, un cost minim de operare;

receptie, care include functii de tipul verificarii calitatii si cantitatii materialelor;

conditioneaza efectuarea livrarilor de realizarea unor operatiuni strict necesare.

Precizati care din variantele urmatoare includ numai functii ale depozitului.

142. Fluxul circulatiei materialelor si produselor de la furnizor la consumator cuprinde, ca moment necesar, activitatea de depozitare. Aceasta se datoreaza faptului ca produsele finite nu pot fi livrate imediat ce s-a terminat ultima faza de fabricatie, iar la consumator materialele primite nu pot intra din 'vagon' direct in procesul de productie. Atat la furnizor cat si la consumator necesitatea depozitarii produselor este determinata de doi factori: un factor tehnic si un factor economic. Specificul factorului tehnic consta in:

143. Specificul factorului economic consta in urmatoarele:

realizeaza activitatea de vanzare-cumparare a produselor;

denota sincronizarea intrarilor de materiale cu ritmul consumului;

denota mentinerea stocurilor in volumul si structura necesara pentru asigurarea continuitatii productiei;

realizeaza decuplarea momentelor fluxului de circulatie;

denota modul in care se realizeaza activitatea de productie.

Identificati in textele respective formularea ce nu se constituie in specific al factorului economic si precizati care este varianta corecta de raspuns in combinatiile de mai jos.

144. Drept criterii de clasificare a tipologiei depozitelor se folosesc:

Identificati formularea ce nu reprezinta criteriu de clasificare a tipologiei depozitelor.

145. In activitatea practica se intalneste o mare varietate de tipuri si feluri de depozite de materiale si produse care sunt constituite in raport de anumite criterii astfel:

1. depozit din sfera circulatiei;

2. depozite de aprovizionare;

3. depozite de materiale pentru productie si exploatare;

4. depozite de desfacere;

5. depozite de pastrare.

Identificati in cadrul variantelor de mai jos tipologia depozitelor in raport de functia pe care o indeplineste acesta in cadrul circuitului economic.      

146. In functie de locul pe care il ocupa in procesul de productie depozitele se clasifica astfel:

depozite din sfera productiei (depozite de aprovizionare);

depozite din sfera circulatiei (depozitele bazelor de aprovizionare si unitatilor en-gros);

depozite mixte (depozitele de produse finite);

depozite de sector;

depozite de sectie sau atelier.

Identificati in cadrul variantelor de mai jos tipologia depozitelor in raport de locul pe care il ocupa in procesul de productie.  

147. Raportat la destinatia in consum a materialelor si produselor depozitele pot fi:

1. de materiale pentru productie si exploatare;

2. baze, pentru preparare sau semipreparare, debitare, croire, asamblare, setare,    macerare, omogenizare etc.

3. de materiale pentru investitii, constructii, reparatii capitale;

4. de produse pentru fondul pietei;

5. magazii, pentru preparare sau semipreparare, debitare, croire, asamblare, setare, macerare, omogenizare etc.

Identificati in cadrul variantelor de mai jos tipologia depozitelor in raport cu destinatia in consum a materialelor si produselor.

148. Dupa gradul de mecanizare a activitatii in cadrul depozitelor acestea sunt:

1. depozite mecanizate, cu operatiuni manuale;

2. depozite de sector cu operatiuni automate si semiautomate;

3. depozite cu slaba mecanizare;

4. depozite in care se lucreaza cu ajutorul unor mijloace rudimentare;

5. depozite mecanizate si automatizate.

Identificati in cadrul variantelor de mai jos tipologia depozitelor in raport cu gradul de mecanizare a activitatii in cadrul acestora.

149. Dupa apropierea de principalele cai de comunicatie depozitele se grupeaza in:

cu racord direct la calea ferata;

apropiate de caile publice de comunicatie;

cu linie de garaj;

departate de caile publice de comunicatie;

fara linie de garaj.

Identificati in cadrul variantelor de mai jos tipologia depozitelor dupa apropierea de principalele cai de comunicatie.

150. Pastrarea materialelor si produselor se face in raport de influenta unui larg camp de factori climatici dintre care cei mai importanti ii consideram a fi:

1. temperatura medie anuala;

2. umiditatea relativa;

3. forta si directia vanturilor;

4. modul de iluminare a depozitului;

5. modul de incalzire a depozitului.

Identificati in cadrul combinatiilor urmatoare care sunt factorii climatici ce influenteaza pastrarea materialelor in depozite.

151. In proiectarea unui depozit se au in vedere o serie de elemente interdependente precum si posibilele restrictii carora trebuie sa li se faca fata precum:

suprafata de teren existenta;

conducerea si personalul;

finantarea disponibila;

preferinta managerului;

metodele si procedurile de operare.

Care din urmatoarele variante de combinatii reprezinta restrictii si se iau in consideratie la proiectarea depozitelor.

152. Care din urmatoarele operatii fac parte din fluxul operatiilor la furnizor, ce se efectueaza inaintea livrarii, in depozitul de produse finite al firmei producatoare:

153. Care din urmatoarele operatii nu fac parte din fluxul operatiilor la beneficiar, ce se efectueaza dupa depozitarea materialelor:

154. Care din urmatoarele afirmatii fac parte din caile pentru realizarea unei eficiente ridicate in efectuarea operatiunilor de depozitare atat la furnizor cat si la beneficiar:

155. Analiza folosirii suprafetelor de depozitare evidentiaza urmatoarele elemente de fond. Identificati in textele de mai jos elementele care nu sunt evidentiate in cazul analizei suprafetelor de depozitare.

156. Elementele ce se au in vedere la analiza suprafetelor de depozitare sunt urmatoarele:

suprafetele de depozitare, pe intreg depozitul si pentru fiecare material in parte;

daca suprafata depozitului a fost integral folosita;

care au fost consecintele unei utilizari nerationale a suprafetei depozitului;

rulajul de materiale;

modul de depozitare si de pastrare a diferitelor materiale in depozit.

Identificati in cadrul formularilor de mai jos combinatia ce cuprinde elementele ce se iau in calcul la analiza suprafetelor de depozitare.

157. Pe timpul depozitarii se analizeaza factorii urmatori:

utilizarea unor mijloace mecanizate;

posibilitatea consolidarii fundatiei sau pardoselii pentru a putea depozita o cantitate mai mare de materiale pe m²;

imbunatatirea modului de asezare si de stivuire a materialelor;

stocul maxim al unui material;

posibilitatea mecanizarii operatiilor de stivuire si incarcare.

Care din urmatoarele variante contin factorii ce se analizeaza pe timpul depozitarii.

158. Elementele necesare elaborarii balantei capacitatilor de depozitare sunt:

Identificati in textele de mai sus elementul nespecific necesar elaborarii balantei capacitatilor de depozitare.

159. Pe baza balantei capacitatilor de depozitare se pot determina urmatoarele elemente:

coeficientul de utilizare a suprafetei de depozitare existente;

coeficientul de utilizare a materialelor refolosibile;

gradul de incarcare a capacitatilor de depozitare existente, stabilit la nivel global si pe tipuri de depozit;

gradul de asigurare cu resurse destinate alimentarii;

dimensiunea si structura capacitatilor de depozitare suplimentare necesare.

Care dintre variantele de mai jos se incadreaza la elementele ce se determina pe baza balantei capacitatilor de depozitare.

160. Balanta capacitatilor de depozitare este alcatuita din patru cadrane ce contin patru seturi de informatii diferite. Identificati formularea din textele de mai jos care nu se incadreaza in unul din cele patru cadrane ale balantei capacitatilor de depozitare.

161. Indicatorii balantei capacitatilor de depozitare sunt:

stocul mediu de materiale pe anul respectiv;

stocul maxim pentru un an;

stocul de resurse destinat alimentarilor;

total stocuri din materialul 'j' la fiecare tip de depozit;

stocul materialului 'j' in depozitul 'i'.

Care dintre variantele de mai jos contine indicatorii balantei capacitatilor de depozitare.

162. In urma analizei balantei capacitatilor de depozitare se poate decide pentru fiecare material nivelul la care se planifica cele doua tipuri de indicatori:

coeficientul de utilizare productiva;

coeficientul de utilizare a suprafetei;

coeficientul de siguranta;

gradul de incarcare pe m² suprafata utila;

coeficientul de spatiu.

Care dintre variantele de mai jos includ cei doi indicatori specifici fiecarui material depozitat.

163. Ambalarea trebuie sa reduca la minim riscurile de paguba la manipulare, incarcare-descarcare, transport, transbordare, stivuire, precum si cele cauzate de factori atmosferici, fizici,chimici, biologici. Ambalajul poate fi:

ambalaj de transport;

ambalaj destinat exportului;

ambalaj de desfacere;

ambalaj pentru produse fragile;

ambalaj destinat mijloacelor de protectie.

Care dintre variantele de mai jos contine cele doua tipuri de ambalaj consacrate.

164. Conceptia de folosire a ambalajelor trebuie sa cuprinda o serie de directii de actiune. Identificati care dintre formularile de mai jos se constituie in directii de actiune in conceptia de folosire a ambalajelor.

livrarea fara ambalaj, in special pe plan local, a marfurilor a caror calitate poate fi pastrata si in stare neambalata;

asigurarea ambalarii produselor cu materiale corespunzatoare;

asigurarea prioritara a ambalarii produselor destinate exportului, in corelare si cu cerintele pietei externe;

livrarea produselor in containere sau alte mijloace specifice;

protejarea prin ambalare a bunurilor materiale, cu precadere a celor cu grad avansat de prelucrare sau perisabile.

Precizati care dintre variantele de mai jos contine directiile de actiune in conceptia de folosire a ambalajelor.

165. In practica ambalarii se utilizeaza o serie de categorii de materiale. Identificati in cele ce urmeaza categoria de material ce nu se foloseste la ambalare.

166. Conceperea ambalajului cuprinde, pe langa alegerea tipului, stabilirea celorlalte elemente de constituire a sa. Identificati in formularile de mai jos pe cea care nu contine aspecte cu privire la conceperea ambalajului.

167. Tipizarea ambalajelor constituie un mijloc de rationalizare si urmareste o serie de obiective. Identificati obiectivul care nu este urmarit prin tipizare in formularile de mai jos.

168. Productia de ambalaje trebuie sa se realizeze respectand un set de cerinte specifice. Identificati in cadrul formularilor de mai jos pe cele ce se constituie in cerintele realizarii productiei de ambalaje.

respectarea prescriptiilor tehnice de calitate stabilite prin documentul de standardizare al ambalajului respectiv;

dotari cu mijloace tehnice adecvate productiei de ambalaje respective;

respectarea sortotipodimensiunilor stabilite prin plan;

folosirea in cadrul productiei de ambalaje a resurselor materiale inlocuitoare;

flux de fabricatie stabilizat, de natura sa confere fiecarui exemplar din productia curenta aceleasi caracteristici tehnice cu celelalte exemplare.

Stabiliti care dintre variantele de mai jos contin cerintele realizarii productiei de ambalaje.

169. In afluirea ambalajelor se impun unele tehnici specifice. Identificati in textele urmatoare tehnica ce nu se refera la afluirea ambalajelor.

170. Exigentele unui bun ambalaj sunt prezentate in continuare. Identificati formularea ce nu se refera la acestea.

171. Receptia cantitativa se realizeaza prin masuratori directe pentru determinarea valorii marfii si indirecte atunci cand lipsesc mijloacele de masurare directa sau cand acestea nu sunt corespunzatoare materialelor si produselor supuse receptiei. Identificati in cadrul formularilor de mai jos metoda care nu se constituie in metoda directa folosita la receptia cantitativa.

172. Receptia calitativa a materialelor si produselor este mai pretentioasa si solicita mai multe cunostinte tehnice. Pentru aceasta se stabilesc un anumit numar de probe in mod arbitrar, pe baza unor calcule statistice.Verificarile cu probe se aplica atunci cand:

173. Metoda controlului pe baza unei singure probe se aplica intr-o serie de cazuri. Identificati in textele de mai jos cazul ce nu corespunde metodei controlului pe baza unei singure probe.

174. Functionalitatea firmei are in vedere, in primul rand, eficienta economica a activitatii desfasurate. Ea se manifesta ca urmare a existentei fenomenului concurential specific economiei de piata ce stimuleaza si impulsioneaza firmele in aplicarea masurilor si deciziilor ce contribuie la realizarea produselor, executarea lucrarilor si prestatiilor la un nivel cat mai mic al costurilor. in acest context, amplificarea profitului ocupa un rol tot mai important. Identificati in textul de mai jos una din caile ce conduce la cresterea profitului:           

175. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in directii de actiune pentru realizarea unui consum economic:

176. Identificati in cadrul formularilor de mai jos varianta ce nu reprezinta functii ale indicatorilor de consum si valorificare:

177. Cerintele indicatorilor de consum si valorificare au in vedere realizarea functiilor specifice a acestora. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in cerinta a indicatorilor de consum si valorificare:

178. Identificati in textele de mai jos formularile ce se constituie in efectele actiunii indicatorilor de consum si valorificare:

contribuie la reducerea cheltuielilor materiale si, deci, la o sporire a rentabilitatii in fabricatia produselor;

determina, in mod direct, diminuarea volumului de resurse materiale ce trebuie aprovizionate si, indirect, reducerea stocurilor de materiale;

sporirea competitivitatii rezultatelor muncii depuse in raport cu alti ofertanti, aspect ce asigura stabilitatea in functionare, extinderea vanzarilor, aderenta

mai mare la clienti, garantie si viabilitate in actiunile intreprinse;

asigurarea unui nivel mobilizator si stimulator pentru lucratorii antrenati in aplicarea si respectarea normelor si indicatorilor de consum si valorificare;

sa exprime, intr-o forma concentrata, analitica si/sau sintetica, in mod real, aspectele de ansamblu si/sau de detaliu ale modului de folosire a resurselor materiale.

Precizati care dintre combinatiile de mai jos include cele trei efecte ale actiunii indicatorilor de consum si valorificare:

179. Sistemul indicatorilor de consum si valorificare se coreleaza si interconditioneaza cu cei specifici diferitelor sectiuni ale planului strategic de dezvoltare economica a firmei. Identificati care dintre formularile de mai jos nu se constituie in indicator de consum si valorificare:

180. Identificati in cadrul formularilor de mai jos pe cea ce nu se include in structura materiala a normei de consum:

181. Identificati formularile ce contin elementele componente ale normei tehnice de consum:

norma de consum tehnologic;

norma de consum net sau util;

norma de recuperare a materialelor refolosibile si de pierderi in fazele netehnologice;

norma de recuperare a materialelor refolosibile in fazele netehnologice;

norma de pierderi netehnologice.

Precizati care dintre combinatiile de mai jos contin cele doua elemente componente ale normei tehnice de consum;

182. Normele de consum se elaboreaza de catre compartimentul tehnic al firmei prin colaborarea

dintre acesta cu cel de aprovizionare si cel de planificare a productiei.

Identificati in cadrul formularilor de mai jos pe cea care nu se refera la un criteriu de clasificare a normelor de consum:

183. Normele tehnice de consum de energie reprezinta cantitatea maxima admisa a fi consumata pe baza de documentatie tehnico-economica elaborata in conditiile incarcarii la parametri prevazuti a instalatiilor, agregatelor, respectarii stricte a prescriptiilor tehnice si tehnologice de lucru, precum si aplicarii masurilor ce conduc la cresterea randamentului energetic, organizarii optime a proceselor de productie, recuperarii resurselor energetice refolosibile de la utilajul sau procesul tehnologic care le-a generat. Ele se iau in calcul in fundamentarea planului si programelor de aprovizionare cu carburanti, combustibili, energie electrica si energie termica, precum si a planului costurilor de productie.

Identificati in formularile de mai jos varianta ce nu se constituie in element pe baza caruia se determina:

184. Coeficientul tehnic de utilizare productiva a resurselor materiale se mai denumeste:

coeficient de scoatere;

coeficient de valorificare a resurselor materiale ;

coeficient de extractie ;

coeficient de reprezentare a substantei utile ;

coeficient de masa neta.

Identificati formularile ce contin acesti coeficienti si precizati care dintre combinatiile de mai jos sunt adevarate :

185. Coeficientii de valorificare a resurselor materiale sunt de natura sintetica si oglindesc, intr-o forma concentrata, aspectele de ansamblu ale actiunii complexe de valorificare a materialelor in general. Identificati in formularile de mai jos propozitiile care contin referiri la coeficientii de valorificare a resurselor materiale:

coeficientul material-produs;

coeficientul produs-material;

coeficientul de marja neta;

coeficientul acumulare-cheltuieli materiale;

coeficientul de scoatere.

Precizati care dintre variantele de combinatii de mai jos contine coeficientii de valorificare a resurselor materiale.

186. Coeficientii de masa neta exprima cantitatea neta de resurse materiale incorporata in produsul finit, raportata la caracteristica fundamentala a acestuia. in raport cu unitatile de masura caracteristice produselor acestia se prezinta sub forma de:

consum specific net;

suport net;

greutate (masa) neta;

lungime neta;

volum net.

Precizati care dintre combinatiile de mai jos contine toti coeficientii de masa neta de resurse incorporata in produsul finit.

187. Coeficientii de recuperare si valorificare a resurselor materiale refolosibile asigura stabilirea gradului in care firmele isi indeplinesc sarcinile de valorificare stabilite prin planul aprobat, precum si stabilirea destinatiilor de utilizare si formelor de regasire a resurselor materiale introduse in prelucrare cu ocazia definitivarii normelor de consum, a bilanturilor materiale. Obiectivele urmarite prin stabilirea coeficientilor de recuperare a materialelor refolosibile sunt:

188. Metodele de baza utilizate in determinarea indicatorilor de consum de materiale sunt:

calculul direct pe produs;

calculul tehnico-analitic;

metodele experimentale;

metodele statistice;

calculul indirect.

Identificati cele trei metode specifice si precizati care dintre combinatiile de mai jos le contine:

189. Identificati in formularile de mai jos notiunile care se folosesc in rezolvarea problemelor de croire sunt:

suportul de croire;

planul de croire;

volumul de croit;

restul de la croire;

volumul de material de croit.

Precizati care dintre combinatiile urmatoare se refera la toate notiunile folosite in rezolvarea problemelor de croire.

190. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se refera la factorii de influenta ai procesului de croire:

191. Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se incadreaza la caile si sursele prin care se realizeaza recuperarea si recircularea materialelor refolosibile:

192. Identificati in textele urmatoare principalele operatii specifice recuperarii si valorificarii materialelor refolosibile.

identificarea, strangerea si depozitarea materialelor;

selectarea si sortarea pieselor;

pregatirea prin balotare, brichetare, maruntire, macinare a materialelor;

realizarea unui nivel ridicat al productivitatii muncii lucratorilor din acest domeniu;

dinamizarea desfasurarii operatiilor de colectare si valorificare a materialelor refolosibile.

Precizati care dintre combinatiile de mai jos contin toate operatiile specifice recuperarii si valorificarii.

193. Firmele vor trebui sa asigure desfasurarea in conditii de eficienta economica a tuturor activitatilor destinate procesului de recuperare si valorificare a materialelor apeland la unele masuri tehnico-organizatorice. Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se constituie in masura tehnico-organizatorica.

194. Identificati in textele urmatoare etapele parcurse in elaborarea analizei consumurilor integrate.

analiza principalelor produse;

ponderea consumului de manopera integrata pentru productia anuala, exprimata in procente din consumul total pe economie;

consumul integrat de materii prime si produse importate in toate treptele de fabricatie;

clasificarea productiei si a produselor;

determinarea indicelui complex de oportunitate.

Precizati care dintre combinatiile de mai jos contin cele trei etape ale elaborarii analizei consumurilor integrate.

195. Desfacerea produselor prezinta deosebite semnificatii si are multiple implicatii dupa cum urmeaza:

asigura satisfacerea unor nevoi sociale sau personale, intrucat activitatea insasi a fost dictata cu acest scop;

asigura nu numai recuperarea cheltuielilor de productie si resursele necesare pentru aprovizionarea beneficiarilor, dar si realizarea si cresterea continua a eficientei economice, a profitului firmei producatoare;

asigura competitivitatea firmei in raport cu alti participanti la circuitul economic;

asigura nu numai reluarea si continuarea procesului de productie la furnizor, dar si resursele materiale pentru aprovizionarea productiei la firmele consumatoare;

asigura existenta benefica a circuitului economic normal.

Identificati formularile ce contin semnificatiile si implicatiile desfacerii produselor si precizati care dintre combinatiile de mai jos le contin:

196. In cadrul activitatilor desfasurate de catre firma in vederea stabilirii necesarului de produse si acoperirii nevoilor reale ale pietei se procedeaza la prospectarea acesteia printr-o multitudine de cai. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se refera la aceste cai.

197. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea care nu se constituie in factor ce influenteaza strategia de desfacere:

198. Strategia odata elaborata se adapteaza sistematic in raport cu noile conditii care apar si care le modifica pe cele avute initial in vedere. Strategia activitatii de desfacere se afla in stransa interdependenta cu:

199. Elaborarea planului strategic si a programelor de desfacere a produselor pe canalele prevazute sau pe destinatari vizeaza urmatoarele activitati (actiuni):

200. In activitatea de desfacere a produselor firma poate adopta urmatoarele tipuri de strategii:

201. Ca strategii de produs tipice s-au evidentiat urmatoarele:

Identificati formularea ce nu reprezinta strategie de desfacere in domeniul produselor.

202. La nivel international, practica a sistematizat urmatoarele tipuri de strategii ale firmelor:

Identificati formularea ce nu reprezinta tip de strategie de desfacere in domeniul produselor la nivel international.

203. In activitatea economica s-au sedimentat si conturat urmatoarele strategii de tip antreprenorial care au condus la realizarea succesului economic:

Identificati formularea ce nu reprezinta tip de strategie de desfacere in domeniul produselorde tip antreprenorial.

204. Oportunitatea strategiilor promotionale este conditionata de tendintele cererii. Pe baza acestor considerente se pot mentiona urmatoarele strategii promotionale:

Identificati formularea ce nu reprezinta tip de strategie de desfacere in domeniul promovarii produselor.

205. Ca strategii specifice de distributie se pot enumera:

distributia directa prin reteaua proprie existenta;

distributia directa printr-o noua retea proprie se recomanda cand se pune problema cresterii volumului de desfacere sau a lansarii pe piata a unor produse noi, iar reteaua existenta se dovedeste a fi insuficienta;

distributia prin reteaua intermediarilor se impune cand producatorul nu dispune de retea proprie, cand aceasta nu mai corespunde volumului desfacerii, iar construirea unei retele ar fi prea costisitoare, sau cand se lanseaza produse noi pe piete noi;

promovarea extensiva a vanzarilor prin actiuni publicitare in cadrul mai multor segmente de piata;

sistemul de preturi care da posibilitatea consumatorului sa plateasca ceea ce cumpara si nu ceea ce produce furnizorul.

Identificati formularile ce contin strategii in domeniul distributiei si precizati care dintre combinatiile de mai jos le contin:

206. Activitatea de vanzare a produselor se poate efectua pe urmatoarele cai:

pe baza de contract comercial incheiat anticipat la cererea clientului;

pe baza de comanda anticipata ferma, urmata sau nu de onorarea imediata a acesteia;

la cererea neprogramata, dar previzibila, din magazinele si depozitele proprii sau ale retelei comerciale publice;

cu ajutorul modalitatilor practicate de producator-furnizor pentru desface-rea produselor sale;

prin actiunile de promovare, de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor, a conditiilor de executie si de desfacere.

Identificati aceste cai si precizati care dintre combinatiile de mai jos le contine.

207. Sfera de cuprindere a serviciilor se poate materializa in:

Identificati formularea ce nu reprezinta sfera de cuprindere a serviciilor.

208. Identificati in cadrul variantelor de mai jos textele care nu se refera la functiile serviciilor.

209. Precizati care din variantele de text de mai jos se refera la principalii indicatori specifici ce definesc continutul planului si programelor de desfacere sunt:

210. Existenta simultana a indicatorilor si modalitatea lor de calcul sunt conditionate de:

Identificati formularea ce nu reprezinta conditionare a existentei simultane a indicatorilor si modalitatea lor de calcul.

211. Dimensionarea stocului de desfacere se realizeaza prin urmatoarele metode:

metoda directa;

metoda indirecta;

metoda calculului stoichiometric;

metoda bazata pe timpul de lansare a comenzilor;

metoda statistica.

Precizati care dintre combinatiile de mai jos contin cele doua metode specifice de dimensionare a stocurilor de desfacere.

212. Pe timpul cat produsele finite se gasesc in stocul de desfacere acestea trebuie sa suporte o serie de operatii precum:

Identificati operatiile care nu se incadreaza la acest moment.

213. Pentru realizarea conditiei de minim a timpului total de stocare se va actiona in urmatoarele directii:

Identificati directiile care nu se incadreaza la realizarea conditiei de minim a timpului total de stocare.

214. Activitatea de optimizare a stocurilor de desfacere se bazeaza pe principii asemanatoare pentru o buna parte din produsele finite si conditiile de stocare. Ca urmare, se pot folosi, ca si in cazul stocurilor de materiale, modelele cercetarii operationale dupa cum urmeaza:

Identificati textul care nu se incadreaza la modelele cercetarii operationale specifice optimizarii stocurilor de desfacere.

215. Etapele pe care le parcurge un produs in decursul existentei sale sunt, in general, urmatoarele:

Precizati care dintre texte nu se constituie in etapa parcursa de catre produse in decursul existentei lor.         

216. Nasterea produselor are in componenta sa urmatoarele momente principale:

Precizati care dintre texte nu se constituie in momente ale nasterii produsului.

217. Cauzele care pot conduce la incetinirea ritmului de crestere a vanzarilor si de dezvoltare a produsului lansat sunt urmatoarele:

Precizati care dintre texte nu se constituie in cauze ale incetinirii ritmului de crestere a vanzarilor si de dezvoltare a produsului.          

218. Pentru a se evita incetinirea ritmului productiei si scaderea vanzarilor producatorul este obligat sa ia unele masuri cum ar fi:

Precizati care dintre texte nu se constituie in masura luata in scopul evitarii incetinirii ritmului productiei si micsorarii vanzarilor.

219. Pentru a se prelungi cat mai mult viata produselor si a le mentine un timp mai indelungat in maturitate, producatorul ia urmatoarele masuri:

sa invioreze reclama si prezentarea produsului astfel incat sa atraga din nou atentia cumparatorilor;

o anumita nevoie poate fi satisfacuta de mai multe bunuri sau produse si invers;

notiunii de utilitate obiectiva a produsului i se adauga utilitatea subiectiva;

sa aduca imbunatatiri tehnice si tehnologice produsului in cauza, sa extinda gama calitatilor si utilitatilor lui;

sa scoata pe piata un produs nou, care chiar daca este din aceeasi grupa de produse si cu aceeasi destinatie, sa marcheze aparitia oponentului produsului existent.

Identificati aceste masuri si precizati care dintre combinatiile de mai jos le contine.

220. Accentuarea tendintei de reinnoire a produselor are la baza influente multiple. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se constituie in influenta ce conduce la reinnoirea produselor.

221. Procesul de reinnoire a produselor se desfasoara in conditiile unor factori de influenta variati. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu reprezinta factor de influenta al procesului de reinnoire a produselor.

222. Identificati in textele urmatoare formularea care nu se refera la stilurile de consum cunoscute.

223. Stilul elitist se caracterizeaza prin:  

Identificati textul care nu se refera la caracteristicile stilului elitist.

224. Produsele noi sunt una din principalele surse de crestere a beneficiilor firmei. Pentru a mari succesul in dezvoltarea de produse noi se stabilesc urmatoarele coordonate si alternative:

Identificati textul care nu se refera la coordonate si alternative in dezvoltarea de produse noi.

225. Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta functie pe care o indeplinesc marcile:

226. Identificati in textele de mai jos formularea care nu se refera la clasificarea marcilor.

227. Marcile combinate sunt rezultatul combinarii mai multor elemente, toate acestea fiind infatisate intr-una sau mai multe culori. Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta o astfel de combinatie:

228. Marcile vizeaza activitati distincte ca:

sectorul producatorilor de bunuri materiale;

sectorul firmelor private;

sectorul financiar-bancar;

sectorul circulatiei marfurilor de larg consum;

sectorul prestatiilor de servicii.

Identificati textele corecte privitoare la activitatile vizate de catre marci si precizati care dintre combinatiile de mai jos le contin :.

229. Identificati si precizati care dintre formularile de mai jos reprezinta interdictii privind alegerea marcilor:

230. Identificati si precizati care dintre formularile de mai jos reprezinta conditii ce trebuie indeplinite de marci:

231. Precizati textul care nu reprezinta factor al eficientei comerciale a unei marci pe piata externa:

232. Precizati care dintre formularile de mai jos nu reprezinta mod de realizarea a publicitatii:

233. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea ce nu se incadreaza la clasificarea publicitatii dupa modul de efectuare.

234. Precizati care din textele de mai jos nu reprezinta cale de realizare a publicitatii intensive:

235. Precizati care din textele de mai jos nu reprezinta restrictie publicitara:

236. Precizati care din textele de mai jos nu se incadreaza la activitatea operativa de desfacere a produselor:

YES/NO

1. Raspundeti afirmativ sau negativ prin "DA" sau "NU" daca textul urmator este/nu este adevarat: "Desfacerea produselor reprezinta, in acceptiunea cu cea mai larga audienta, trecerea bunurilor materiale dintr-o sfera in alta, realizarea lor ca marfa in cadrul relatiei productie-consum."

ANS:     Y

2. Raspundeti afirmativ sau negativ prin "DA" sau "NU" daca textul urmator este/nu este adevarat: "Eficienta activitatii de desfacere se masoara nu numai cantitativ prin gradul in care oferta satisface cererea, ci si calitativ, prin contributia pe care firma o aduce la constituirea substantei materiale destinate largirii pietei si acoperirii nevoilor cumparatorilor."

ANS:     Y

3. Raspundeti afirmativ sau negativ prin "DA" sau "NU" daca textul urmator este/nu este adevarat: " . raporturile dintre furnizori si beneficiari trebuie sa reflecte gradul si modul in care productia se adapteaza, cantitativ si calitativ, nevoilor de consum ale solicitantilor."

ANS:     Y

4. Raspundeti afirmativ sau negativ prin "DA" sau "NU" daca textul urmator este/nu este adevarat: "Desfacerea produselor incheie circuitul economic al firmei"

ANS:     Y

5. Raspundeti afirmativ sau negativ prin "DA" sau "NU" daca textul urmator este/nu este adevarat: "Analiza folosirii suprafetelor de depozitare trebuie sa evidentieze factorii care au influentat cresterea sau scaderea valorii suprafetei de depozitare realizate fata de suprafata de depozitare prevazuta in plan, precum si schimbarile pe care le-au suferit in cursul realizarii planului si modul cum s-au rasfrant asupra folosirii suprafetei de depozitare."

ANS:     Y

6. Raspundeti afirmativ sau negativ prin "DA" sau "NU" daca textul urmator este/nu este adevarat: "Ambalarea produselor este unica modalitate de a armoniza interesele producatorilor cu cele ale consumatorilor in privinta parametrilor calitativi ai produselor."

ANS:     N

7. Raspundeti afirmativ sau negativ prin "DA" sau "NU" daca textul urmator este/nu este adevarat: "Pe aceste cai furnizorul are posibilitatea sa intre in contact direct si permanent cu cumparatorii produselor, asigurandu-se astfel ca produsele lui, oferta sa, reprezinta satisfacerea unor nevoi reale care trebuie sa fie acoperite in conditiile impuse de cerere si ca ambele, cererea si oferta, sunt factori de manifestare a obligatiilor ce decurg pentru firma din necesitatea indeplinirii sarcinilor de plan cele revin."

ANS:     Y

8. Raspundeti afirmativ sau negativ prin "DA" sau "NU" daca textul urmator este/nu este adevarat: "Vanzarea produselor reprezinta actul prin care se asigura valorificarea rezultatelor productiei, este un moment al activitatii de desfacere ce finalizeaza toate actiunile pe care le face firma producatoare, agentul de vanzari, pentru ca produsul propriu sa fie solicitat si acceptat de clienti; prin aceasta se realizeaza recuperarea cheltuielilor facute cu fabricatia si pregatirea produsului pentru vanzare si obtinerea unui profit."

ANS:     Y

9. Raspundeti afirmativ sau negativ prin "DA" sau "NU" daca textul urmator este/nu este adevarat: "Previzionarea cererii nu asigura conditii pentru reducerea ciclului intre primirea comenzii din partea clientilor si livrarea produselor, si nici pentru o servire mai buna a acestora. in acelasi timp, prin productia anticipata (pe stoc) nu se poate programa lansarea in fabricatie a unor loturi economice a caror marime sa se calculeze cu ajutorul modelelor economico-matematice ale cercetarii operationale."

ANS:     N

10. Raspundeti afirmativ sau negativ prin "DA" sau "NU" daca textul urmator este/nu este adevarat: "Vanzarile complexe sunt o forma speciala de desfacere a produselor compusa din ansamblul de livrari de produse si servicii aferente intre care se creaza legaturi de antrenare, interconditionare, interdependenta, coordonate sau efectuate de un singur furnizor in beneficiul unui singur utilizator. Ele reprezinta componenta antrenanta in penetrarea si extinderea desfacerilor pe pietele interna si externa."

ANS:     Y

11. Raspundeti afirmativ sau negativ prin "DA" sau "NU" daca textul urmator este/nu este adevarat: "Marcile au rolul de a facilita individualizarea cu usurinta a unui produs fabricat de o firma si a-l deosebi de alt produs similar, realizat de una sau mai multe firme."

ANS:     Y

12. Raspundeti afirmativ sau negativ prin "DA" sau "NU" daca textul urmator este/nu este adevarat: "Emblema este reprezentata printr-un ansamblu de figuri, o compozitie mai mult sau mai putin artistica de linii ori un desen, fara un subiect determinat, dar care nu se repeta, de regula, la alte marci; ele sunt expresia sintetica a marcii produsului."

ANS:     N

13. Raspundeti afirmativ sau negativ prin "DA" sau "NU" daca textul urmator este/nu este adevarat: "Vinieta este marca produsului reprezentata printr-un sistem figurativ simplu, este blazonul marcii, expresia figurativa a marcii firmei sau retelei comerciale.

ANS:     N

14. Raspundeti afirmativ sau negativ prin "DA" sau "NU" daca textul urmator este/nu este adevarat: "Publicitatea reprezinta totalitatea actiunilor si mijloacelor, altele decat cele de propaganda personala, folosite pentru a face cunoscute si apreciate de catre consumatori, produsele sau serviciile propuse spre vanzare sau pentru formarea unei atitudini favorabile fata de o idee, actiune deosebita, teorie."

ANS:     Y