Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Management


Qdidactic » bani & cariera » management
Managementul riscurilor in finantarea proiectelor



Managementul riscurilor in finantarea proiectelor



Riscul se defineste drept un element incert dar posibil ce apare permanent in procesul evenimentelor tehnice, umane, sociale, politice, reflectand variatiile distribuirii rezultatelor posibile, probabilitatea de aparitie cu valorile subiective si obiective avand efecte posibil pagubitoare si ireversibile.

Analiza rationala a riscului presupune incercarea de a-l reduce la o valoare cat mai apropiata de zero, in conditiile mentinerii rentabilitatii proiectului.

Activitatea de management al riscurilor aduce o contributie pozitiva enorma pentru succesul proiectului si al afacerii insa efortul de a dezvolta in cadrul proiectelor un spirit de management al riscului necesita o cantitate mare de eneregie si timp.

Ca si elemente componente ale riscului in proiectele internationale pot fi luate in considerare urmatoarele :

Tehnic– „ideea” sa nu fie corecta

Prognoza financiara

- Referitoare la cost – resurse insuficiente

- Referitoare la beneficiu – beneficii pe termen lung greu de evaluat initial

Colectivul de cercetare – insuficienta calificare a acestuia, sau lucru defectuos in echipa

Implementarea defectuoasa a tehnologiei la beneficiar – procese de reorganizare mari ce impun riscuri pe masura.

Management defectuos – activitati gresite sau incompetente ale managerului de proiect


Riscurile aferente unui proiect prezinta anumite particularitati comparativ , cu orice alte forme de risc intalnite in diverse domenii de activitate.

„Managementul riscului proiectului se defineste drept totalitatea metodelor si mijloacelor prin care este gestionat riscul in cadrul unui proiect in scopul indeplinirii obiectivelor proiectului avand incertitudinea ca baza majora a factorilor de risc.”[2]

Din categoria “Riscurilor de ordin tehnic”care pot conduce la respingerea unui proiect datorita unor idei de pornire eronate, se pot enumera urmatoarele:

• Obiectivele proiectului nu sunt corelate  cu cele ale programului pentru care se realizeaza cerea de finantare.

• Grupurile tina descrise drept beneficiare ale tehnologiei finale ale proiectului sunt altele decat cele formulate in mod expres ca fiind eligibile in programul de finantare

• Tehnologia care se doreste a fi dezvoltata in cadrul proiectului nu corespunde standardelor internationale in vigoare.

• Activitatile prevazute in cadrul proiectului se intind pe o perioada de timp mai mare decat cea prevazuta in mod expres de finantator pentru tipul respectiv de proiecte


Pentru cel de-al doilea aspect semnalat, referitor la riscul “Prognoza financiara”, din motivele ce ar putea conduce la respingerea cererii de finantare, se mentioneaza:

• Constructia eronata a unui buget de catre managerul de proiect ( prea mare sau prea mic) fata de plafonul maxim admis de catre institutia finantatoare.

• Distributia neechilibrata a fondurilor alocate in cadrul capitolelor bugetare, ceea ce ar putea conduce la compromiterea intregului buget

• Prognoza financiara defectuoasa asupra proiectului (estimari subevaluate asupra activitatilor ce urmeaza a se desfasura in cadrul proiectului), ce conduc chiar in situatia aprobarii proiectului, la imposibilitatea derularii sale datorita resurselor insuficiente

• Proiectul aduce beneficii pe termen lung care sunt insa greu de prevazut sau evaluat, generand astfel o imagine incerta asupra finalitatii sale.

Referitor la cea de-a treia categorie de riscuri majore asumate la nivel general de catre managerul de proiect, in ceea ce priveste “Colectivul de cercetare al proiectului”, printre motivele frecvent intalnite putem evidentia:

• Imposibilitatea realizarii activitatilor prevazute in proiect pentru institutia partenera • Nerespectarea atributiilor stabilite de catre managerul de proiect pentru fiecare din institutiile partenere in cadrul Consortiului.

• Colectivul de cercetare prezinta un inalt grad de neomogenitate, generand situatii conflictuale frecvente, fiind in generat greu de gestionat.

In ceea ce priveste cea de-a patra categorie de riscuri, referitoare la “Implementarea defectuoasa a tehnologiei la beneficiar”, ca principale motive, se evidentiaza:

• Nerespectarea conditiilor de ordin tehnic asupra achizitiei de materiale sau echipamente

• Introducerea noii tehnologii in fluxul de fabricatie ar impune costuri enorme, sau ar conduce catre reorganizarea masiva a sectorului respectiv, provocand dezechilibrarea economica a structurii organizatorice.

• Calitatea produselor finale, obtinute cu sprijinul tehnologiei achizitionate nu este aceeasi cu cea prognozata in cadrul proiectului

Factorul de risc „Managementului defectuos” in cadrul proiectului, care in conditiile aprobarii acestuia poate constitui chiar unul dintre cei mai importanti si in acelasi timp periculosi factori de risc. Principale motive intalnite in derularea proiectelor in cadrul acestui capitol ar fi legate de:

• Managerul de proiect nu are competenta profesionala pentru a gestiona intreaga desfasurare a etapelor proiectului.

• Managerul de proiect nu respecta in totalitate obiectivele proiectului sau activitatile preconizate in cererea de finantare.

• Managerul de proiect este incapabil sa gestioneze in mod eficient situatiile conflictuale in cadrul Consortiului de parteneri sau a situatiilor de criza survenite in cadrul derularii proiectului.

• Managerul de proiect isi asuma riscuri inacceptabile in derularea proiectului, ce pot conduce la esecul proiectului.

Motivele care pot conduce catre niste situatii de risc major sunt in mod semnificativ mai multe, atat din punct de vedere numeric, cat si al diversitatii lor, exemplele generate avand insa rolul de a forma o imagine de ansamblu asupra a ceea ce implica abordarea riscurilor in cadrul proiectelor internationale.

O concluzie fireasca pe care o putem desprinde in urma scurtei analize efectuate mai sus[3], ne poate conduce cu usurinta catre ideea ca factorii de risc se intalnesc cu siguranta in absolut toate activitatile incluse in cadrul unui proiect.

Astfel pentru abordarea cu succes a oricarui tip de cereri de finantare, trebuie privite toate activitatile preconizate a se desfasura in cadrul proiectului prin prisma unei strategii de management de risc, dezvoltate de catre managerul de proiect.

Planificarea unui proiect vazuta din perspectiva managementului riscului, presupune o abordare complexa, ce va tine cont deopotriva de strategiile utilizate, precum si de modalitatile de implementare ale acesteia.

Structura de identificare a riscurilor pe diverse capitole, prezentata mai sus, este considerata de catre majoritatea specialistilor in domeniu, drept una complexa, fiind uneori mai greu de aplicat in cadrul unor organizatii mai mici.


O alta clasificare realizata de catre manageri este de tipul : riscuri interne si riscuri externe companiei/organizatiei .


Din categoria riscurilor interne putem identifica:

• Riscuri legate de imprecizia definirii unor responsabilitati/activitati concrete in cadrul proiectului

• Riscuri legate de ambiguitatea obiectivelor sau a prioritatilor

• Riscuri datorate incoerentei caietelor de sarcini

• Riscuri tehnice si tehnologice


Principalele categorii de riscuri externe, sunt:

• Riscuri politice

• Riscuri externe de ordin comercial

• Riscuri de reglementare

• Riscuri legate de relatiile cu subcontractanti si parteneri


Indiferent de aptitudinile sau cunostintele profesionale ale unui manager, acesta nu va putea identifica absolut toti factorii de risc existenti pentru un proiect, cu atat mai mult de aici rezultand imposibilitatea de a-i gestiona. Este insa imperios necesar de a cunoaste si gestiona principalii factori de risc capabili sa conduca intr-un final la nerealizarea obiectivelor proiectului, deci la esecul sau.

Specialistii[5] in domeniu au realizat un top al principalelor 10 riscuri majore in proiecte:

1. Cerinte incomplete asupra proiectului

2. Insuficienta implicare a partenerilor in cadrul derularii proiectului

3. Resurse insuficiente

4. Estimari nerealiste asupra rezultatelor proiectului

5. Insuficienta suportului executiv

6. Schimbarea cerintelor si specificatiilor in timpul derularii proiectului

7. Insuficienta planificare a activitatilor

8. Eliminarea elementelor esentiale pentru proiect

9. Management defectuos

10. Suport tehnologic precar, pentru optima desfasurare a proiectului



Daca din punct de vedere formal, este importanta identificarea elementelor de risc major ce pot interveni in derularea unui proiect de investitii, la nivel practic de o importanta similara trebuie acordata de catre managerul de risc identificarii unor solutii concrete de reducere sau eradicare a acestor factori.

Astfel, principalul set de masuri intreprinse de catre managerul de proiect trebuie sa se focalizeze pe urmatoarele aspecte[6]:

1. Identificarea zonelor de risc si a componentelor factorilor de risc pentru fiecare zona

2. Structurarea factorilor de risc identificati si definirea probabilitatii de aparitie a unui pericol potential

3. Gestionarea optima a resurselor proprii in scopul reducerii factorilor de risc

4. Identificarea si analiza alternativelor posibile pentru reducerea factorilor de risc

5. Selectarea celor mai bune alternative pentru fiecare factor de risc

6. Implementarea in cadrul unui plan de actiune a alternativelor selectate pentru fiecare categorie de factori.

7. Obtinerea unui feedback in scopul identificarii actiunilor de succes de reducere a riscului pentru fiecare factor de risc.


CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ

PLANUL DE AFACERI AL PROIECTULUI

“TRATAREA APEI POTABILE SI A APELOR UZATE

IN MUNICIPIUL BRASOV SI LOCALITATILE INVECINATE”


3.1 REZUMAT

Planul de afaceri al acestui proiect urmareste sa demonstreze posibilitatea de indeplinire si capacitatea de sustinere a proiectului propus, cat si sa evidentieze profitul generat.


Compania Apa Brasov este o companie autonoma subordonata administrativ Consiliului Judetean Brasov. Ea este responsabila pentru captarea apei, pentru tratarea si distributia apei potabile, si de asemenea pentru colectarea si epurarea apelor reziduale din municipiul Brasov si din localitatile invecinate. Compania Apa Brasov s-a extins mai ales in partea de est a judetului, unde este bine reprezentata si unde poate oferi servicii de lunga durata.


Compania APA R.A. Brasov are urmatoarele date de identificare:


a. sediul social:                       Brasov, str. Vlad tepes nr. 13

b. sediul administrativ:           Brasov, Crisana nr. 1-3

c. telefon:                                0268 415220

d. fax:    0268 415225

e. cod unic de inregistrare:    R 1096128

f. cont bancar:                         RO 79 BRDE 26410008007615 deschis la BRD - Brasov


Proiectul propus consta in 5 componente principale:

Componenta 1:Asistenta tehnica si supervizare lucrari,publicitate 3.491.658

Componenta 2: Colectorul de canalizare “I”   11.727.330

Componenta 3: Distributia eficienta a debitului suplimentar                       2.751.961

Componenta 4: Dezvoltarea si reabilitarea retelelor

de apa si canalizare 15.185.407

Componenta 5: Reabilitarea Statiei de Tratare

a Apei potabile Tarlung          25.552.268


Costul total al proiectului:        58.708.624 Euro.



Implementarea proiectului este programata pe o perioada de 6,5 ani, cu punere in aplicare in concordanta cu graficul de implementare atasat. Esalonarea investitiei este aratata mai jos:


Compania Apa Brasov deserveste orasul Brasov si imprejurimile cu apa potabila si asigura sistemul de canalizare.


Contul de profit si pierdere pentru anul 2004

Venituri totale 2004:                 13.743.000Euro

Cheltuieli totale2004:       10.955.000Euro

Profitul impozabil:                      2.788.000Euro


77 % din consumatori sunt contorizati. Compania desfasoara in continuare programul de contorizare. Tarifele medii in luna martie 2005 sunt:


apa potabila:               0,198 Euro

canalizare:                  0,035 Euro


Tarifele aplicate sunt comparabile cu tarifele  medii din alte orase.


Tarifele vor fi majorate pana la sfarsitul anului 2007, cu aproximativ 30%, in conformitate cu Acordul de Imprumut semnat cu BERD. De asemenea cresteri de tarife vor exista pe toata durata proiectului , cu 20% pe an in perioada 2008-2013 iar in perioada de exploatare cu 10% pe an.

Proiectul este realizabil financiar de catre companie precum se arata prin rata de acoperire a serviciului datoriei.

















Pentru realizarea proiectului cu finantare ISPA, trebuie indeplinita conditia cu privire la asigurarea cofinantarii. BERD a fost de acord sa cofinanteze investitia cu un imprumut de 14.479.291 EURO, pe o durata de 15 ani cu o perioada de gratie de 4 ani. Imprumutul va avea garantia Consiliului Judetean.



ISPA

Autoritatea locala

BERD

EURO









Aceasta varianta este financiar realizabila si confera rezistenta adecvata la cresterea costurilor sau scaderea veniturilor Companiei.


Din analiza economica rezulta:


VAN:    5.214.000 Euro

RIR:   11%

Pe langa aceasta vor fi si efectele majore, care nu pot fi determinate, ca:


Efectul asupra mediului:


Eliminarea deversarilor de reziduuri in rau.

Imbunatatirea calitatii apei din lacul Tarlung

Descresterea riscului poluarii prin reabilitarea retelei de apa uzata

Reducerea CO2 in scopul reducerii consumului de energie


Calitatea apei potabile si sanatatea publica


Imbunatatirea calitatii apei potabile datorate aplicarii unei tehnologii moderne de tratare a apei

Diminuarea infiltratiilor in sistemul de apa uzata pentru a reduce riscul de imbolnavire

Eliminarea riscului de imbolnavire a populatiei prin renuntarea la folosirea frontului de puturi Harman- Prejmer


Turismul:


Imbunatatirile calitatii apei din lac si din rau deschid posibilitatile unui dezvoltari ulterioare a turismului.


Principalul beneficiar al proiectului este populatia deservita din zona, care foloseste reteaua de apa 100%. Alti beneficiari se regasesc in cadrul turismului.

In sfarsit dar nu in cele din urma, Companiei APA Bv i se ofera posibilitatea a face un pas major spre standardele internationale ale tehnologiei si calitatii, care sustin financiar si din punct de vedere mediu, modul de utilizare a apei.



3.2. DESCRIEREA SOLICITANTULUI


3.2.1.Date generale


Compania Apa Brasov a fost infiintata in aprilie 1892 in orasul Brasov, pentru alimentare cu apa in oras. Proiectul avea ca obiectiv construirea unor captari ale izvoarelor din Valea Racadaului si Valea Solomon, si montarea unor tevi pentru alimentarea cu apa, aici fiind inclusa si realizarea legaturii cu cladirile din oras.


Compania Apa Brasov este o companie autonoma subordonata administrativ Consiliului Judetean. Ea este responsabila pentru captarea apei, pentru tratarea si distributia apei potabile, si de asemenea pentru colectarea si epurarea apelor reziduale din municipiul Brasov si din localitatile invecinate. Compania Apa Brasov s-a extins mai ales in partea de est a judetului, unde este bine reprezentata si unde poate oferi servicii de lunga durata.


In judetul Brasov exista si alte companii de alimentare cu apa: cea din Fagaras (aproximativ 88.000 de consumatori) si cea din Predeal (22.000 de consumatori). Localitatile care nu sunt deservite de aceste trei companii au propriile lor servicii publice de distributie a apei.


Zona de serviciu a Companiei Apa Brasov:


Municipiul Brasov si imprejurimile

Brasov si Ghimbav – apa potabila, sisteme de canalizare, epurarea apei uzate;

Cristian si Rasnov - Apa Brasov primeste si epureaza apa reziduala din retelele lor de canalizare;

Prejmer, Carpinis, Tarlungeni si Zizin - Apa Brasov alimenteaza aceste retele cu apa potabila;

Bod, Harman si Sanpetru – servicii pentru alimentarea cu apa, proiectul LSIF 99.09 pentru sistemul de canalizare;

Sacele - Apa Brasov alimenteaza reteaua din Sacele cu apa potabila si primeste apa uzata de la reteaua ei de canalizare ;

Bradet - Apa Brasov va primi, epura si deversa apa reziduala a acestei comunitati in cadrul prezentului proiect ISPA.


Zona Rupea

Zona Rupea este o regiune cu surse separate de apa potabila si cu o statie de epurare a apei uzate aflata in exploatarea Companiei Apa Brasov, si care are urmatoarele responsabilitati:

Rupea – apa potabila, canalizare, epurarea apei reziduale;

Hoghiz, Bogata, Dopca, Homorod, Fantana, Fiser, Ungra – numai apa potabila.


Zona Apata si Halchiu

Zone cu surse de apa potabila si retele separate aflate in exploatarea companiei Apa Brasov.


La mai mult de 100 de ani de la infiintare, Compania Apa Brasov a trecut prin numeroase faze de dezvoltare; si-a marit capacitatea si venitul, a redus pierderile de apa, si a imbunatatit calitatea apei furnizate consumatorilor.


Atat pe plan local cat si national, Compania Apa Brasov este bine cunoscuta ca una dintre cele mai bune companii in ceea ce priveste politica de management si preocuparea pentru dezvoltarea viitoare.


Compania APA R.A. Brasov isi desfasoara activitatea in raza municipiului Brasov precum si in zone limitrofe asigurand servicii pentru o populatie de peste 350.000 locuitori.


In prezent Compania APA Brasov opereaza in urmatoarele localitati dupa cum urmeaza:


a)      distribuie apa potabila in:

municipiul Brasov (inclusiv in statiunea Poiana Brasov)

orasul Ghimbav

orasul Rupea

localitatile rurale:

Apata

Halchiu

Harman

Sanpetru

b)      livreaza apa potabila catre operatorii din:

municipiul Sacele

comuna Tarlungeni

comuna Homorod


c)      colecteaza si epureaza apele uzate din localitatile:

Brasov (inclusiv din Poiana Brasov)

Rupea

Harman

Sanpetru


d)      epureaza apele uzate colectate de operatori din orasele:

Rasnov

Sacele


Compania APA R.A. Brasov are urmatoarele date de identificare:


a. sediul social:                       Brasov, str. Vlad Tepes nr. 13

b. sediul administrativ:           Brasov, Crisana nr. 1-3

c. telefon:                                0268 415220

d. fax:    0268 408608

e. cod unic de inregistrare:    R 1096128

f. cont bancar:                         RO 79 BRDE 26410008007615 deschis la BRD - Brasov


Domeniul principal de activitate il reprezinta captarea - producerea – transportul – distribuirea apei potabile precum si colectarea – transportul – epurarea apelor uzate si pluviale.

Pe langa activitatea principala dar in conexiune cu aceasta, regia desfasoara si alte prestatii (servicii conexe) si anume:

o       executie bransamente si contorizare;

o       executie racorduri de canalizare;

o       reparatii instalatii si utilaje specifice;

o       inlocuiri, modernizari si extinderi de retele si instalatii de apa si canalizare;

o       proiectare;

o       analize de laborator specifice pentru determinarea calitatii apei potabile;

o       analize de laborator ape uzate pentru nevoi proprii si pentru agenti economici;

o       desfundari canale interioare pe baza de comanda;

o       vidanjari;

o       verificari apometre pentru terti.

o       lucrari de constructii (reparatii si unele lucrari noi de mica amploare)


La data de 31.12.2005 regia avea un numar de 810 salariati.


Structura organizatorica a regiei este de tip piramidal, in care se disting un numar minim de nivele ierarhice (trei nivele) asigurandu-se astfel o circulatie optima a fluxurilor informationale intre managementul superior si structurile decizionale sau de executie.


O astfel de structura organizatorica permite o coordonare efectiva si cu distorsiuni minime a activitatilor specifice care sunt atribuite managementului de rang intermediar, managementului de varf revenindu-i sarcina elaborarii strategiilor si politicilor de dezvoltare a organizatiei.


Piata vizata:

o       populatia municipiului Brasov: cca. 300.000 locuitori;

o       agenti economici: cca. 2.600 utilizatori;

o       institutii publice: cca. 170 utilizatori;

o       populatia din zona adiacenta: cca. 70.000 locuitori;

o       alti clienti: 4 operatori.

Compania APA R.A. Brasov este unicul operator pentru serviciul de alimentare cu apa si canalizare pentru segmentul de piata definit mai sus.





OPRAN Constantin; PARAIPAN Liliana; STAN Sergiu ;2004; Managementul riscului; Editura comunicare.ro


OPRAN Constantin; PARAIPAN Liliana; STAN Sergiu ;2004; Managementul riscului; Editura comunicare.ro


OPRAN Constantin; PARAIPAN Liliana; STAN Sergiu ;2004; Managementul riscului; Editura comunicare.ro, Bucuresti



OPRAN Constantin; PARAIPAN Liliana; STAN Sergiu ;2004; Managementul riscului; Editura comunicare.ro



CHAPMAN Chris; WARD Stephen; 2003; Project Risk Management. Process,Techniques and Insight; John Wiley & Sons, Ltd

OPRAN Constantin; PARAIPAN Liliana; STAN Sergiu ;2004; Managementul riscului; Editura comunicare.ro






Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2020 - Toate drepturile rezervate -|

Management



Administratie
Asistenta sociala
Resurse umane

Lucrari pe aceeasi tema


Managementul clasei de elevi si educational - GRILA
Fundamentul pe care se grefeaza cunostintele de management strategic
Contract individual de munca - model
Evaluarea imobilizarilor corporale - valoarea de intrare
Documentarea si previziunea calitativa - metoda interpretarii sistemice
Particularitatile metodologiei de efectuare a expertizelor pe probleme de receptie a marfurilor
Spatiul social si structura organizatorica
Modalitati de crestere a satisfactiei muncii
Oboseala in munca - cauzele oboselii
Modalitatile de finantare a activitatii institutiei publice



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.