Activitatea de finisaje interioare in constructii - istructiuni proprii de securitatea muncii

Istructiuni proprii de securitatea muncii

Pentru activitatea de finisaje interioare in constructii

COD  02

I.            Prevederi generale

Elemente de referinta

Obiectul de activitate.

Componentele sistemului de munca

Cadrul legal de elaborare al instructiunilor.

Continutul, rolul si aria de aplicabilitate.

Modul de revizuire si completare.

II.          Prevederi commune

Riscuri potentiale de accidentare (conform NGPM – 2002, anexa nr. 9).

Factori de risc care nu depend de executant (obiectivi).

Factori de risc care depend de executant (subiectivi).

Masuri de prevenire a aparitiei riscurilor de accidentare.

3.1. Masuri de natura organizatorica (obligatiile angajatorului).

3.2. Masuri privind disciplina in munca a salariatilor (atributii, obligatii, interziceri).

3.3 Instruirea salariatilor.

III.        Prevederi specifice

Lista interna cu echipamentul individual de protectie (cf. NGPM – 2002, anexa nr. 10).

Organizarea locurilor de munca.

Masuri generale.

Masuri privind utilizarea sculelor si uneltelor actionate manual sau electric.

Masuri specifice pe categorii de lucrari.

Prevederi finale.

6.1. Prevenirea si stingerea incendiilor.

6.2. Transportul cu mijloace de transport publice

Instructiuni proprii de securitatea muncii

pentru activitatile de finisaje interioare in constructii

COD  02

I.            Prevederi generale

Elemente de referinta.

Obiectul de activitate

Cod CAEN

Secundar – Finisaje interioare.

Componentele sistemului de munca

Forta de munca (executanti)

Personal de specialitate, calificat, angajat cu contract individual de munca in conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii pentru prestarea lucrarilor de finisaje interioare in constructii, avand in structura fortei de munca urmatoarele meserii:

- zugravi – vopsitori

- zidari

- faiantari – mozaicari

- alte meserii, dupa necesitati.

1.2.2 Sarcini de munca prestate (lucrari de baza).

- zugraveli clasice

- compartimentari usoare in placi, rigips

- placari de pereti in rulouri tapetate

- placari de pereti in faianta

- placari de pereti sau tavane sau placi rigips

- placari de pardoseli in mosaic sau gresie, linoleum

- vopsitorie de tamplarie – usi, ferestre.

1.2.3. Mijloace de munca utilizate.

a) Scule si unelte actionate manual sau mecanic.

Scule si unelte specifice meseriilor de zugravi, zidari, faiantari, vopsitori, etc.:

Scule de mana si accesorii de folosinta generala (ciocane si dalti diferite, ruleta, boloboce, nivele, catere, foarfeci, clesti, masini de gaurit portabile, polizoare portabile tip flex, etc.)

b)            Materiale de constructii (de pus in opera): ciment, nisip, ipsos, var, vinarom, vopseluri, diluanti, coloranti, adezivi pentru gresie si faianta, mozaic, placi si profile rigips, rulouri de tapet si linoleum cu adezivii respectivi, etc.

1.2.4. Mediul de munca.

Sarcinile de munca se desfasoara in interiorul constructiilor la sediile sau domiciliul clentilor ferite de conditiile naturale ale mediului exterior.

Cadrul legal de elaborare al instructiunilor

Legea Protectiei muncii nr. 90/1996, republicata in 2001, art.5, alin (6);

Normele Generale de Protectia Muncii, editia 2002, art.5,alin. (4);

Normele Specifice de Securitate a Muncii colaterale activitatilor de finisaje:

- cod 26/2002 - activitati de vopsire;

- cod 27/2003 - lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in

constructii;

- cod 57/2004 - manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace

nemecanizate si depozitarea materialelor;

- cod 111/2004 - utilizarea energiei electrice in medii normale.

Analiza: Studiu de caz asupra familiei - chestionare si raspunsuri pentru parinti si copii Referat: Cand intervine Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului?

1.4. Continutul, rolul si aria de aplicabilitate.

a) prin modul de concepere si structurare, prezentele instructiuni cuprind o colectie de prevederi cu caracter obligatoriu pentru salariati, care detaliaza si completeaza pe cele ale normelor generale si specifice, prin a caror respectare se urmareste:

- eliminarea sau diminuarea cauzelor subiective (dependente de executant) de accidentare si/sau de imbolnavire profesionala;

- particularizarea si concretizarea masurilor de prevenire in comportamentul accidentogen (incorect) al executantului in raport cu conditiile reale de desfasurare a sarcinilor de munca.

b) instructiunile de securitatea muncii sunt documente tehnice proprii cu aria de aplicabilitate la emitentul lor si se pot utiliza ca:

- instrument pentru realizarea instructajului la locul de munca si periodic de catre conducatorul direct al locului de munca;

- instrument de cercetare a accidentelor de munca pentru stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor implicate in producerea acestora;

- instrument de realizare a controlului si autocontrolului la locurile de munca;

- instrument pentru stabilirea programelor anuale de protectia muncii, respectiv a masurilor de prevenire care sa asigure eliminarea riscurilor potentiale de accidentare la locurile de munca.

Modul de revizuire si completare.

Instructiunile proprii de securitatea muncii se revizuiesc si/sau completeaza, ori de cate ori este necesar, ca urmare a schimbarilor de natura legislative, tehnica sau organizatorica in cadrul proceselor de munca, ca:

tehnologii noi de lucru;

echipamente tehnice mai performante;

conditii de mediu imbunatatite.

II.          Prevederi comune.

Riscuri potentiale de accidentare (cf NGPM – 2002, anexa nr.9)

Factori de risc care nu depind de executant (obiectivi)

Factori de risc proprii mijloacelor de productie.

a)      Soc, lovire, impact datorate dupa caz:

contactului de materiale sau particule proiectate sub efectul propulsiei in directii necontrolate de catre uneltele de lucru utilizate, actionate mecanic sau manual;

prinderea sau lovirea cu sculele sau uneltele manipulate manual sau mecanic la realizarea lucrarilor.

b)     Intepare, taiere, abraziune dupa caz, prin:

contact cu materiale si suprafete cu contururi dure (abrazive), manipulate manual la punerea in opera;

contact cu scule sau unelte actionate manual sau mechanic cu muchii taietoare sau ascutite

c)      Alunecare, cadere la acelasi nivel, dupa caz, prin:

alunecare, dezechilibrare sau impiedicare de obiecte sau materiale amplasate neglijent in spatial de lucru.

d)     Factori de risc electric.

Electrocutare, dupa caz, prin:

contact direct sau indirect cu curentul electric in cazul utilizarii sculelor sau uneltelor cu defectiuni sau improvizatii pe circuitul de alimentare cu energie electrica, sau pe durata interventiei la tablouri electrice sau instalatii electrice aflate sub tensiune.

Factori de risc proprii mediului fizic de munca.

a)      Aerosoli sub forma de:

pulberi (praf), fibre, aflate “in suspensie in aer”, dezvoltate pe durata pregatirii suprafetelor de lucru in vederea aplicarii materialelor de pus in opera.

b)     Improscare, stropire cu particule lichide aflate “in suspensie in are”, dezvoltate in timpul efectuarii operatiilor de aplicare cu pompa sau manual a meterialelor utilizate la zugraveli.

c)      Vapori sau gaze, dezvoltate dupa caz, la:

pregatirea adezivilor in vederea aplicarii prin lipire a rulourilor de tapet si/sau de linoleum;

pregatirea si aplicarea manuala a vopselurilor pe elementele de tamplarie.

Factori de risc dependenti de executant (subiectivi).

Factori de risc proprii executantilor.

Din punct de vedere al securitatii muncii, la realizarea sarcinilor de munca salariatii pot avea un comportament inadecvat, ce se poate manifesta sub urmatoarele forme:

a)      Actiuni gresite, datorate dupa caz, prin:

executarea defectuoasa de operatii: comenzi, manevre, pozitionari, fixari asamblari, etc.

efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca:

deplasari cu pericol de cadere, la acelasi nivel prin alunecare, dezechilibrare sau

impiedicare de obiecte sau materiale amplasate neglijent in spatiul de lucru

nesincronizari la efectuarea operatiilor de munca prin intarzieri sau devansari fata de tehnologia de executie specifica lucrarilor.

b)     Omisiuni in derularea operatiilor:

omiterea unor operatii tehnologice

neutralizarea mijloacelor individuale de protectie.

Factori de risc proprii sarcinilor de munca

In raport cu cerintele de securitate a muncii la prestarea sarcinilor de munca, pot fi evidentiate urmatoarele riscuri potentiale.

a)      continut necorespunzator al sarcinilor de munca, prin:

- operatii, reguli sau procedee gresite;

- absenta unor operatii;

- succesiune gresita a operatiilor – metode necorespunzatoare de munca.

b) sarcina de munca sub/supradimensionata in raport cu capacitatea executantului, prin:

- solicitare fizica;

- solicitare psihica.

Masuri de prevenire a aparitiei riscurilor de accidentare.

3.1. Masuri de natura organizatorica (obligatiile principale ale angajatorului).

a) stabilirea structurilor organizatorice proprii prin acte de autoritate emise in conformitate cu prevederile legale in vigoare cu privire la decizia de realizare a securitatii si sanatatii in munca;

b) selectia profesionala si acceptul de munca a persoanelor care sa corespunda cerintelor si conditiilor reale de munca;

c) verificarea anuala si ori de cate ori este necesar a starii de sanatate a salariatilor;

d) asigurarea resurselor financiare pentru realizarea masurilor cuprinse in planul anual de protectia muncii, intocmit de persoana nominalizata cu atributii de securitate si sanatate in munca in cadrul societatii;

e) dotarea salariatilor cu echipamentul individual de protectie indicat ib lista interna;

f) asigurarea celor mai bune mijloace de munca verificate si controlate, in vederea realizarii in siguranta a sarcinilor de munca.

3.1.1. Obligatiile principale ale conducatorilor locurilor de munca.

a) repartizarea pe fiecare salariat a sarcinilor de munca in functie de pregatirea profesionala, experienta in munca si aptitudinile fiecarui individ;

b) dotarea punctelor de lucru cu cele mai bune mijloace de munca, pe categorii de lucrari (scule, utilaje, echipamente, materiale, etc.);

c) realizarea instructajului periodic (si ori de cate ori este cazul) la locul de munca si consemnarea acestuia in fisele individuale de instructaj

d) verificarea permanenta a purtarii si utilizarii corecte a echipamentului individual de protectie acordat salariatilor in vederea evitarii accidentelor de munca;

e) verificarea si mentinerea in stare corespunzatoare a cailor de acces si a mediului fizic de munca;

3.2. Masuri privind disciplina in munca a salariatilor (atributii, obligatii si interziceri)

a) aplicarea si respectarea prevederilor stipulate in regulamentul intern intocmit la nivelul firmei privind:

- respectarea programului de lucru

- indeplinirea atributiilor si responsabilitatilor stabilite prin fisa postului si a contractului individual de munca;

- participarea la instructajele de protectia muncii si de prevenire si stingere a incendiilor stabilite de conducatorul locului de munca.

b) respectarea hotararilor si/sau dispozitiilor conducatorului locului de munca

c) prezentarea la program in deplina capacitate de munca, odihnit si imbracat cu echipamentul individual de protectie sau de lucru, adecvat sarcinilor de munca;

d) desfasurarea activitatilor sa se faca in asa fel incat san u expuna la pericol de accidentare atat persoana proprie cat si celelalte persoane existente in zona de lucru;

e) sa execute numai acele lucrari (operatii) pentru care este pregatit si instruit;

f) inainte de inceperea lucrului sa verifice daca utilajele, sculele, dispozitivele si accesoriile de lucru, sunt in buna stare de utilizare si nu creeaza pericole de accidentare;

g) sa mentina ordinea si curatenia la locul de munca;

h) sa aiba un comportament civilizat sis a asigure un climat de colaborare in relatiile de munca cu ceilalti membrii ai formatiei de lucru;

i) interziceri si restrictii pe durata programului de lucru

- consumarea de bauturi alcoolice;

- nepurtarea echipamentului individual de protectie si de lucru;

- parasirea locului de munca fara acordul sau instiintarea prealabila a conducatorului locului de munca;

3.3. Instruirea salariatilor.

Instruirea periodica a salariatilor se efectueaza la locul de munca de conducatorul locului de munca, desemnat prin act de autoritate de conducerea societatii.

a)                instruirea periodica este obligatorie la un interval de 30 sau 90 de zile calendaristice, dar nu mai mult de 6 luni iar pentru personalul TESA intervalul va fi de cel mult 12 luni (dupa caz);

b)                zilnic, la inceperea lucrului, este obligatory, efectuarea unui instructaj de cca 5-10 min. in care vor fi expuse masurile de protectia muncii care trebuie respectate in desfasurarea lucrarilor din ziua respective, insistandu-se asupra comportamentului executantilor in raport cu factorii de risc de accidentare la un moment dat;

c)                prezentele instructiuni se includ in tematica de instruire periodica si se consemneaza in fisele individuale de instruire a salariatilor;

d)               instructajele de prevenire si stingere a incendiilor vor fi consemnate in documente specifice, separate;

e)                instructajul periodic si zilnic va cuprinde si reglementari care vizeaza respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor in cadrul punctului de lucru.

IV.       Prevederi specifice

Lista interna cu echipament individual de protectie (cf. NGPM – 2006, anexa nr. 10).

Cap, dupa caz:              - boneta sau sapca – acoperamant pentru protectia parului si

a capului;

- ochelari de protectie cu brate impotriva pulberilor in

suspensie;

- masca contra prafului si a pulberilor in suspensie.

Maini, dupa caz             - manusi de protectie – palmare impotriva socurilor

mecanice si a manipularilor de materiale abrasive;

- crema/unguenti pentru protectia pielii.

Corp, dupa caz:              - salopeta (2 piese) sau combinezon – imbracaminte “

de securitate”;

- sort de protectie, impotriva solicitarilor mecanice

Picioare - pantofi sau adidasi, incaltaminte “de securitate”usor de

echipat.

Organizarea locurilor de munca.

5.1. Masuri generale

a)          spatiul de lucru trebuie mentinut permanent curat si liber de materiale sau obiecte care pot impiedica accesul liber sau desfasurarea normala a lucrarilor

b)          punctul de lucru va fi aprovizionat cu materiale necesare punerii in opera, numai in limitele consumului zilnic si a tehnologiei de lucru;

este interzisa stocarea materilalelor in zona de pregatire a suprafetelor supuse finisarii, peste consumul normal al unei zile de lucru de 8-10 ore.

c)      pentru lucrari executate sub 5 m inaltime, se vor utilize schele simple care sa corespunda sarcinilor de suportat (greutatea persoanei si a materialelor de pus in opera).

5.2. Masuri privind utilizarea sculelor si uneltelor actionate manual sau electric.

a)      uneltele de mana, de orice categorie si pentru orice fel de intrebuintare, vor fi utilizate numai daca sunt in buna stare de folosire;

b)      cozile si manerele uneltelor de mana trebuie sa fie netede, fara noduri, crapaturi si sa fie confectionate din lemn de esenta tare, cu fibre axiale si impanate in scula cu pene metalice;

este interzisa utilizarea uneltelor cu manere noduroase, crapate, sparte.

c)uneltele cu care se loveste sau sunt lovite (dornuri, dalti, ciocane) nu pot fi intrebuintate daca au capetele crapate, deformate sau rotunjite in forma de ciuperca;

d)      echipamentele tehnice actionate electric si instalatiile acestora trebuie sa fie in stare perfecta de exploatare si sa nu prezinte defectiuni sau improvizatii pe circuitele de alimentare.

prizele, stecherele si intrerupatoarele, trebuie sa fie complete, fara crapaturi, cu toate clemele si suruburile bine stranse in gaurile de fixare;

conductorii electrici trebuie sa aiba continuitate (dintr-o bucata) si sa nu prezinte crapaturi la invelisul de protectie.

e)      toate sculele si utilajele actionate electric trebuie sa fie dotate cu intrerupatoare (buton de comanda) pentru a permite servantului decuplarea imediata de la sursa de curent, in caz de pericol.

f) Este interzisa utilizarea echipamentelor actionate electric fara a fi legate la centura de impamantare a constructiei (cladirii).

5.3. Masuri specifice pe categorii de lucrari.

5.3.1. Lucrari de tencuire

a)      lucrarile de tencuire interioara se executa stand pe schele interioare sau pe podine asezate pe capre deplasabile;

- folosirea scarilor duble este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de reparatii in locuri isolate.

b)      la lucrarile de buciardari, frecari cu peria sau smirghelul, lucratorii sunt obligati sa poarte ochelari de protectie, masca sau tifon impotriva prafului.

- pe durata acestor lucrari spatiile de lucru trebuie sa fie bine aerisite.

5.3.2. Lucrari de zugraveli si vopsitorii

a)      lucrarile de zugraveli si vopsitorii se executa stand pe schele interioare sau scari duble;

- utilizarea scarilor rezemate este permisa numai in cazul lucrarilor executate pe suprafete mici si inaltimi de cel mult 3 m de la podea.

b)      inainte de amorsarea pompei de zugravit este obligatory verificare furtunelor de legatura intre pompa si diuza de pulverizare a materialului.

- strangerea se realizeaza numai ;prin coliere cu surub;

- este interzisa strangerea acestora pe stuturile pompei cu sarma sau banda izolatoare.

c)      incaperile in care se prepara si aplica vopselurile trebuie sa fie bine aerisite si ventilate;

- este interzisa utilizarea focului deschis sau a fumatului, atmosfera fiind favorabila producerii de explozii sau incendii datorate gazelor si vaporilor inflamabili “in suspensie”;

- este interzisa apropierea vopsitorilor cu hainele de lucru imbibate cu substante

Inflamabile de orice sursa de foc.

d)      reziduurile rezultate in procesul de vopsire (carpe, lavete, hartie, etc.) imbibate cu substante se colecteaza in cutii metalice cu capac, dupa care se distrug prin ardere.

5.3.3. Lucrari de placare (tapet, faianta,gresie, mosaic, linoleum).

a) la locul de munca se vor asigura materialele de pus in opera numai in limita suprafetelor pregatite pentru placare;

- depozitarea suplimentara si blocarea cailor de acces poate genera accidente prin caderea la nivel.

b) in derularea operatiilor, este obligatory respectarea tehnologiilor de lucru in ordinea operatiilor pe faze de executie stabilite de proiectantii de specialitate;

c) este interzisa utilizarea focului deschis si fumatul pe perioada aplicarii adezivului pe baza de prenadez la placarea pardoselilor cu linoleum;

d) pe toata perioada lucrarilor de lipire cu adezivi, spatiile trebuie sa fie bine aerisite si ventilate natural sau mechanic, dupa posibilitati.

Prevederi finale.

6.1. Masuri de prevenire si stingere a incendiilor.

Pentru prevenirea si stingerea incendiilor la derularea lucrarilor de finisaje se vor respecta prevederile si masurile stabilite de legislatia de specialitate in vigoare:

a)      Ordonanta Guvernului nr. 60/1997, aprobata prin Legea nr. 212/1997 privind apararea impotriva incendiilor;

b)      Ordinul M.I. nr. 1023/1999 privind aprobarea Dispozitiilor Generale de ordine interioara in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor (D.G.P.S.I. – 001) privind:

- reglementarea fumatului in incinta spatiilor de lucru;

- utilizarea focului deschis, in functie de necesitati;

- gestionarea deseurilor, reziduurilor, ambalejelor precum si distrugerea

acestora in locuri special amenajate.

c)      ordinul M.I. nr. 1080/2000 privind aprobarea Dispozitiilor Generale de instruire a personalului in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor (D.G.P.S.I. – 002);

d)      ordinal M.I. nr. 138/2001 pentru aprobarea Dispozitiilor Generale privind organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor (D.G.P.S.I.- 005).

6.2. Transportul cu mijloace de transport publice.

Salariatii care se deplaseaza la si de la serviciu (punctele de lucru) cu mijloace de transport publice, trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

sa declare traseele uzuale si mijloacele de transport folosite pentru deplasarea dus-intors de la domiciliu la firma sau punctual de lucru (autobuze, tramvaie, troleibuze, maxi-taxi, metrou, etc.);

sa respecte traseul si durata de parcurgere a traseului.