Diagnosticul resurselor materiale

Resursele materiale gestionate de o intreprindere sunt formate, practic din capitalul fix si capitalul circulant. Resursele materiale fac parte din ansamblul intrarilor in intreprindre, care prin combinare si consumare concura la realizarea iesirilor, reprezentand bunuri si servicii destinate pietei si este aducatoare de profit.

In cadrul diagnosticului resurselor umane se abordeaza doua aspecte:

Diagnosticarea mijloacelor fixe;

Diagnosticarea activelor circulante.

Analiza activelor fixe

Capitalul fix este aceea componenta a  capitalului productiv (tehnic sau real) care este folosita in mai multe cicluri de exploatare si care isi transmite valoarea treptat asupra produselor si serviciilor executate de intreprindere, pastrandu-si forma initiala dupa fiecare ciclu de exploatare (de productie). Pentru caracteristica unitara a mijloacelor care faca parte din capitalul fix este necesara omogenizarea, intr-un anumit mod, a acestei mase neomogene de component , actiune care poate fi realizata prin exprimarea valorica a marimii componentelor capitalului fix. Mijloacele fixe sunt obiectul singular si complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplinesc cumultiv urmatoarele conditii: au o valoare mai mare decat limita stabilita prin lege ( in prezent 1800 lei) si au o durata normala de folosire mai mare de un an.

Carcteristicile definitorii ale capitalului fix sunt: participarea la mai multe cicluri de productie, nu intra iin componenta produsului creat si nu isi transmit integral valoarea ,ci partial prin amortizare.

Analiza structurii mijloacelor fixe

In analiza diagnostic a potentialului tehnic al iintreprinderii structura mijloacelor fixe realizeaza o functie importanta, deoarece permite evidentierea categoriilor spre care au loc mutatii ca confirmare a materializarilor investitiilor. Conform Legii contabilitatii, situatia capitalului fix, pentru S.C. Mecanica Rotes S.A. Targoviste, se prezinta astfel:

Se constata ca pe intreaga perioada analizata, ponderea cea mai mare in capitalului fix, o au instalatiile tehnice si masinile. Ponderea lor cunoaste crestere pe intreaga perioada de timp analizata, aceasta fiind fiind mai pronuntata in ultimul an.

In functie de modul de reproducere capitalul fix se poate clasifica in capital fix productiv si capital fix neproductiv. In tabelul urmator este prezentata structura mijloacelor fix dupa modul de reproducere:

Capital fix productiv	Valoare de inventar	Ponderea
Instalatie de sablare
Instalatie termopan
Instalatie sudare MIG MAG
Instalatie vopsit in camp electrostatic
Cuptor topit sticla
Cuptor recoacere
Masina suflat sticla
Instalatie fier forjat
Strung Biglia
Compresor Kaeser
Betoniera
Masina slefuit
Total
Capital fix neproductiv
Utilaj pentru ridicat
Centrala telefonica
Fax Xerox
Calculatoare+ Imprimante
Total		Analiza: Studiu de caz asupra familiei - chestionare si raspunsuri pentru parinti si copii Referat: Cand intervine Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului?
Total capital fix

Analizand datele din tabel se observa ca 89,58% din capitalul fix este reprezentat de capitalul fix productiv. In anul 2007 structura capitalului fix este adecvata naturii si dimensiunii activitatii desfasurate de catre societate.

Analiza miscarii capitalui fix

Instrumentul statistic principal care oglindeste miscarea capitalului fix in cursul unei perioade de timp este balanta capitalului fix (balanta mijloacelor fixe). Miscarea capitalui fix este obiectiva, deoarece:procesul de imbatranire este obiectiv, deprecierea fizica/morala a mijloacelor fixe implica reinoirea acestora si dezvoltarea sau retrangerea activitatii economice atrage dupa sine cresterea stocului de capital fix sau diminuarea acestuia.

Balanta mijloacelor fixe in perioada 2005-2007

Se observa o crestere a capitalului fix pe intreaga perioada analizata, care se explica prin faptul ca in momentul cand au fost scoase din functiune mijloacele fixe uzate au fost inlocuie cu alte noi mai performante.

Principalii indicatori folositi pentru caracterizarea miscarii capitalului fix sunt: coeficientul de reinnoire a capitalului fix si coeficientul scoaterii din functiune.

Coeficientul de reinnoire a capitalului fix se determina ca raport intre valoarea mijloacelor fixe intrate si/sau puse in functiune in timpul perioadei analizate si, respectiv, valoarea totala a mijloacelor fixe existente la sfarsitul perioadei analizate. Coeficientul reinnoirii capitalului fix pentru S.C. Mecanica Rotes S.A. a inregistrat urmatoarele valori in perioada 2005-2007:

Se observa ca acest coeficient al reinnoirii a atins o valoare maxima de 25% in anul 2006, apoi inregistrand o scadere.

Coeficientul scoaterii din functiune se determina ca raport intre valoarea mijloacelor fixe scoase din functiune in perioada considerata (pentru care se elaboreaza balanta mijoacelor fixe) si, respectiv, valoarea totala a mijloacelor fixe existente la inceputul perioadei. Coeficientul scoaterii din functiune pentru S.C. Mecanica Rotes S.A. a inregistrat urmatoarele valori in perioada 2005-2007:

In 2005 coeficientul de reinnoire a capitalului fix are valoarea maxima de 14%, urmand ca in urmatori ani sa se mentina la o valoare de 10%.

Dimanica celor doi coeficienti ai miscarii capitalului fix este prezentata in figura urmatoare:

Analiza utilizarii capitalului fix

Indicatorii care reflecta modul de folosire a capitalului fix se bazeaza pe raportul dintre valoarea productiei obtinute intr-o anumita perioada de timp si valoarea medie a capitalului fix (indicatori cunoscuti sub denumirea de coeficienti de utilizare a capitalului fix), sau ca raport intre valoarea medie a capitalului fix si numarul mediu de salariati (coeficientul de inzestrare tehnica a muncii).

Coeficientul utilizarii capitalului fix se determina ca raport dintre cifra de afaceri si valoarea medie a capitalului fix. S.C. Mecanica Rotes S.A. a inregistrat urmatoarele valori ale coeficientului de utilizare a capitalului fix:

Coeficientul utilizarii capitalului fix arata cifra de afaceri obtinuta in medie la un leu de capital fix consumat. Astfel, in anul 2005 la un leu capital fix, firma obtinea 3,62 lei cifra de afaceri. Acest indicator scade pe toata perioada de timp analizatp ajungad ca in anul 2007 sa aiba o valoarea de 3,16 lei cifra de afaceri la un leu capital fix consumat, dinamica lui fiind prezentata in graficul urmator:

Inzestrarea tehnica a muncii cu capital fix, se calculeaza ca raport intre valoarea medie a capitalului fix si numarul mediu de salariati. Valorile acestui indicator pentru fima analizata sunt:

In anul 2005 ficarui muncitor ii revine in medie un capital fix in valoarea de 7843,44 lei, aceasta suma urmand sa atinga, in anul 2007 valoarea de 9615,51 lei. Acest indicator are o evolutie crescatoare pe intreaga perioada de timp analizata, dinamica lui pezentandu-se astfel:

Eficienta utilizarii capitalului fix se obtine prin raportarea masei profitului la caloarea medie a mijloacelor fixe. Cel mai frecvent se ia in calcul masa profitului brut realizat de intreprindere. Pentru societatea analizata s-au obtinut urmatoarele valori:

La 1 lau capital fix firma obtinea un profit de 2,2 lei in anul 2005, in timp ce la nivelul anului 2006 obtinea 1,5 lei profit la un leu capital fix. In anul 2007 eficenta utilizarii capitalului fix a atins valoarea de 5,9 lei profit la un leu capital fix.

Analiza comparativa a indicatorilor folosirii capitalului fix cu productivitatea muncii

Productivitatea muncii reprezinta un indicator sintetic de baza care ilustreaza eficienta muncii. Ea poate fi definita ca o functie foarte complexa ce depinde de mai multi factori. Modelul de analiza a productivitatii muncii in functie de factorii generati de modul de folosire a capitalului fix are ca suport teoretic relatia de dependenta a nivelului productivitatii muncii cu gradul  de inzestrare tehnica si cu modul de folosire a capitalului fix, astfel definita productivitatea muncii se determina ca produs dintre coeficientul de utilizare a capitalului fix si gradul de inzestrare tehnica a muncii. Pentru S.C. Mecanica Rotes S.A. modificarile productivitatii muncii sub influenta celor doi factori sunt prezentate in tabelul urmator:

Productivitatea muncii a scazut in anul 2006 fata anul 2005, sub influenta factorului calitativ, cu 11%. Scaderea pe ansamblu a productivitati in 2006 s-a misorat sub influenta factorul cantitativ. Din analiza modificari absolute se constata acelasi lucru. In anul 2007 fata de anul 2006 productivitatea a crescut datorita factorului cantitativ (coeficientul de utilizare a capitalului fix)

Analiza activelor circulante

Capitalul circulant reprezinta acea parte a capitalului tehnic care se consuma in fiecare ciclu de exploatare, participa cu intreaga lui expresie baneasca la formarea costurilor si se inlocuieste dupa fiecare consumare, o data cu reluarea unui nou ciclu de exploatare. Capitalul circulant este capitalul in functiune ,el imbracand forme diderite in functie de stadiul fluxului economic in care se afla. Activele circulante sunt constituite, in principal, din urmatoarele elemente: materii prime si material, combustibil, energie si apa, unelte de munca, echipamente de protective, produse finite si semifabricate destinate vanzarii, mijloace de decontare, mijloace banesti in sfera circulatiei marfurilor.

Analiza structurii activelor circulante

Datorita multimii complexe a activelor circulante, acestea se grupeza in submultimi ce au anumite caracteristici dominante, care trebuie sa satisfaca atat necesarul de informatie financiar-contabila, cat si necesarul de informatie statistic. Metodologia actuala permite structurarea activelor circulante in doua mari categorii in funcie de natura lor (active circulante materiale si active circulare banesti). Activele circulante pe elementele constitutive, se prezinta astfel:

Dupa natura lor activele circulante sunt structurate astfel:

Se observa o pondere net superioara a activelor material in anii 2005 si 2007 fata de ponderea activelor banesti. In anul 2006 ponderea activelor banesti este putin peste 50% aceasta datarandu-se disponibilitati banesti reprezentand actiuni pe piata de capital. Dinamica structurii activelor circulante in perioada analizata este reprezentata astfel:

Analiza managementului stocurilor

Viteza de rotatie (circulatie) a stocurilor este un indicator economico-financiar de activitate, care aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat pe parcursul exercitiului financiar. Acesta se calculeaza ca raport intre cifra de afaceri si nivelul stocului mediu. Durata unei rotatii a stocurilor indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate, si se calculeaza ca raport intre stocul mediu si cifra de afaceri inmultit cu durata calendaristica a exercitiului financiar. In cazul S.C. Mecanica Rotes S.A. viteza de rotatie a stocurilor si durata unei rotatii se prezinta astfel:

Viteza de rotatie a stocurilor are o evolutie descendenta pe intreaga perioada de timp analizata, in anul 2007, stocurile se roteau de 1,28 de ori, parcurgand ciclul economic si recuperandu-se sunb forma baneasca intr-un termen mediu de 286 de zile. Nivelul scazut al acestui indicator pe perioada analizata este un aspect negativ, bunurile fiind stocate in firma o perioada mare de timp. Grafic viteza de rotatie a stocurilor este reprezentata in figura urmatoare:

Concluzii

Diagnosticul resurselor materiale ale S.C. Mecanica Rotes S.A. a dus la identificarea urmatoarelor puncte forte si puncte slabe:

Puncte forte:

Structura capitalului fix este adecvata naturii si dimensiunii activitatii desfasurate de catre societate

Ponderea mare de 89,58% a capitalului fix productiv in capitalul fix total

Cresterea eficientei utilizarii capitalului fix in anul 2007

Gradul de inzestrare a muncii a crescut pe intreaga perioada

Puncte slabe:

Scaderea coeficientului de utilizare a capitalului fix

Cresterea productivitatii muncii s-a datorat foctorului cantitativ

Scaderea eficientei utilizarii stocurilor