Diagnosticul resuselor umane

Onorarea obligatiilor asumate de o societate comerciala fata de diversii agenti economici presupune asigurarea cu forta de munca necesara din punct de vedere cantitativ, calitativ si structural.

In diagnosticarea resurselor umane ale unei firme in vederea evaluarii se impune folosirea unui sistem de indicatori privind, pe de o parte, dimensiunea, structura si comportamentul, iar pe de alta parte eficienta potentialului uman.

Problemele principale ale analizei resurselor umane sunt:

- analiza efectivului de salariati din punct de vedere cantitativ, structural si calitativ;

- analiza stabilitatii efectivului de salariati;

- analiza utilizarii timpului de munca si a efectelor economico-financiare ;

- analiza eficientei utilizarii resurselor umane ( productivitatea muncii medie si marginala si profitul pe un salariat.

Pe baza datelor societatii s-au abordat aspecte ale analizei statistice a numarului si structurii fortei de munca, a miscarii fortei de munca , a productivitatii muncii si a salarizarii muncii.

Analiza statistica a numarului si structurii fortei de munca

Realizarea obiectivelor propuse, legate de activitatea de baza a firmei, in conditiile de eficienta economica ridicata este conditionata de asigurarea firmei cu forta de munca necesara atat ca numar, cat si ca structura.

Necesarul de personal la un moment dat reprezinta efectivul salariatilor si se urmareste la inceputul si la sfarsitul perioadei. El concretizeaza potentialul uman de care dispune unitatea si este considerat un indicator de stoc.

In cazul socieatatii Mecanica Rotes, efectivul salariatilor, in luna ianuarie 2008, era de 225 de angajati, mai mare fata de efectivul din anul cu 4 angajati. Situatia efectivului de angajati in perioada 2005-2007 inclusiv intrarile de personal) este sintetizata in tabelul urmator:

In ceea ce priveste dinamica numarului de angajati se constata ca efectivul acestora scade in perioada 2005-2006 dar intr-un ritm mic cu 2,8% ,iar in anul 2007 creste dar tot intr-un ritm scazut. Aceasta situatie se datoreaza in principal mentinerii capacitatii de productie la un nivel relativ constant, productia chiar cu acesta scadere minima a avut o evoluttie ascendenta de la un an la altul in perioada analizata, dinamica numarului de angajati este prezentata astfel:

In ceea ce priveste intrsrile si iesirile de personal se constata ca nu sunt fluctuatii mari intre intrarile sau iesirile de personal, iesirile au fost aproximativ egale cu intrarile de personal, ceea ce are implicatii asupra stabilitatii personalului.

Avand in vedere ca intrarile si iesirile nu au fluctuatii mari de personal nu se impune calcularea numarului mediu de angajati.

Analiza structurii personalului

Structura angajatilor pe sexe si grupe de varsta

La nivelul agentilor economici nu este suficienta analiza asigurarii acestora cu forta de munca pe baza numarului de personal; ca indicator global, ci si a modului in care structura acestuia corespunde necesitatilor activitatilor ce se desfasoara .

In continuare s-a realizat o analiza a structurii salariatilor firmei pe sexe, grupe de varsta si locul de munca in cadrul societatii comerciale.

Se observa ca ponderea mai mare in numarul angajatilor o au cei de sex masculin pe intreaga perioada studiata, lucru care se justifica prin natura activitatii de productie, care implica o munca dura. Dinamica structurii angajatilor pe sexe este prezentata in graficul urmator:

Se observa ca in perioada analizata, ponderea angajatilor de sex masculin este aproape constant in jurul valorii de 83% fata de cea a personalului de sex feminin in proportie constanta de aproximativ constanta de 17%.

Un punct cheie al analizei satatistice a structurii fortei de munca la nivelul firmei il constituie structura pe grupe de varsta si sex. Datele pentru realizarea analizei si constituirea piramidei varstelor sunt cele de la nivelul lunii ianuarie 2008 si sunt prezentate in tabelul urmator:

Se constata o pondere mai mare a salariatiilor de sex masculine in toate grupele de varsta, aceasta fiind mai redusa in prima si ultima grupa de varsta.

Analiza: Studiu de caz asupra familiei - chestionare si raspunsuri pentru parinti si copii Referat: Cand intervine Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului?

Graficul de mai sus reflecta o pondere mai mare a personalului cu varste cuprinse intre 30-40 de ani, ceea ce semnifica predominanta personalului cu experienta bogata si calificare inalta. Se poate trage cu usurinta concluzia ca firma SC Mecanica Rotes Sa Targoviste are o forta de munca experimentata.

Structura angajatilor in functie de locul de munca in cadrul firmei

Structura fortei de munca, din punctul de vedere al locului de munca este prezentata in tabelul urmator:

Datele releva o pondere ridicata de 38,64 % a personalului sectiei de productie mecanica fina si de 20,91% a personalului din sectia de productie de Confectii Metalice. Personalul care lucreaza in aceste sectii de productie este de 85 respectiv 46 de angajat.

Grafic, structura angajatilor pe compatimente, este corespunzatoare tipului de activitate de productie si marimii acesteia, precum si complexitatii tehnice pe care o implica.

Structura pe compartimente a fortei de munca este corespunzatoare activitatii de productie, marimii acesteia, precum si complexitatii tehnice pe care o implica.

Analiza stabilitatii efectivului de salariati

Asigurarea unei stabilitati cat mai ridicate a fortei de munca este o conditie importanta pentru utilizarea deplina si eficienta a acesteia. Mobilitatea fortei de munca apare sub forma intrarilor si iesirilor de personal, indiferent de cauzele generatoare si poate modifica numarul mediu scriptic intr-o anumita perioada de timp.

Coeficientul intrarilor se calculeaza ca raport intre intrarile de personal si numarul mediu de personal. Pentru intervalul de timp studiat valorile coeficientului intrarilor este prezentat in tabelul urmator:

In anul 2006 coeficientul inregistreaza o usoara scadere fata de anul precedent, urmand ca in anul 2007 sa creasca, atingand valoarea maxima de 2,44%. Dinamica acestui indicator este prezentata in tabelul graficul urmator:

Coeficientul plecarilor, cunoscut si ca rotatia personalului sau turn-over-ul personalului, se calculeaza ca raport intre numarul celor plecati din firma in cursul perioadei si numarul mediu de personal. Acest indicator evidentiaza intensitatea plecarilor si poate fi determinat si pe cauze ale plecarilor. Pe baza datelor din registrele de evidenta a personalului firmei SC Mecanica Rotes SA Tragoviste, s-au obtinut urmatoarele valori ale acestui coeficient, pe intervalul de timp 2005-2007.

Se constata o crestere a acestui indicator in anul 2006 fata de anul 2005 urmata de o scadere in anul 2007. Intre anii 2005 si 2007 exista o crestere nesemnificativa.

Evolutia turn-over-lui personalului se prezinta astfel:

Pe baza coeficientului intrarilor si a coeficientului de rotatie a personalului se calculeaza coeficientul miscarii totale sau generale, ca suma a celor doi coeficienti, sau ca raport intre totalul intrarilor si iesirilor de personal si efectivul mediu. In cazul societatii Mecanica Rotes acest ceoficient inregistreaza urmatoarele valori in perioada 2005-2007

Se poate observa faptul ca acest indicator are aceeasi evolutie crescatoare pe intreaga perioada analizata, avand o crestere mai mare in anul 2007. Dinamica coeficientului miscarii totale este reprezentata grafic in figura urmatoare:

Miscarea fortei de munca, ca fenomen influenteaza stabilirea personalului din cadrul firmei, datorita modificarilor care se produc in structura fortei de munca dupa: vechimea in firma. Nivelul de stabilitate al personalului se poate caracteriza cu ajutorul indicatorilor : vechimea medie in firma si coeficientul de stabilitate. In analiza de fata, pe baza datelor disponibile , analiza stabilitatii personalului va fi realizata cu ajutorul coeficientului de stabilitate. Coeficientul de stabilitate a personalului se poate determina ca raport intre efectivul permanent si efectivul total la nivelul firmei.

Pe baza coeficientului de stabilitate a fortei de munca se poate evidentia si gradul de instabilitate, care se determina cu ajutorul relatiei: 1-coeficientul de stabilitate.

Indicele de stabilitate a personalului atinge valoarea maxima de 89,19% in anul 2005, inregistrand o scadere in 2006, urmand sa creasca in 2007 ajungand la o valoare de 86,49%. Gradul de instabilitate are o evolutie inversa indecelui de stabilitate, atingand valoarea maxima in anul 2006. Dinamica celor doi indicatori este reprazentata in graficul urmator:

Mentinerea coeficientului de stabilitatea la o valoare ridicata, are consecinte pozitive asupra activitatii firmei, concretizate si in rezultatelor financiare ale societatii. In acelasi timp oglindesc printre altele gradul de integrale al oamenilor in munca si in intreprindere, satisfactia muncii, modul de respectare a contractului colectiv de munca, conditiile ergonomice si psihosociale din cadrul firmei, precum si o serie de aspecte cu caracter individual.

Analiza dinamicii mobilitatii personalului permite descoperirea tendintelor fenomenului si adoptarii celor mai adecvate masuri pentru limitarea lui.

Analiza statistica a eficientei utilizarii fortei de muna

Analiza eficientei utilizarii fortei de munca se realizeaza cu ajutorul urmatoarilor indicatori:

productivitatea muncii;

productivitatea marginalaa ;

profitul pe un salariat.

Analiza productiviatii muncii

Productivitatea muncii face parte din categoria indicatorilor utilizarii intensive a potentialului uman si exprima eficienta cu care este utilizat personalul angajat de catre intreprindere. Productivitatea muncii este o categorie economica complexa si dinamica si reprezinta insusirea muncii de a crea o anumita cantitate de valori de intrebuintare intr-o unitate de timp, reflectand in ultima instanta eficienta cu care este cheltuita o cantitate de munca. Rolul cel mai important in multitudinea formelor de exprimare a productivitatii il detine productivitatea muncii, datorita rolului prioritar al resursei munca in ansamblul factorilor de productie. In conceptul de productivitate a muncii, care inseamna „obtinerea mai

multor produse in aceeasi unitate de timp”, analiza factorilor de natura economica si sociala au o pondere tot atat de importanta ca si aceea a factorilor naturali. Ca indicator de eficienta , productivitatea muncii se exprima in forma sa cantitativa prin raportul dintre rezultatele (efectele) obtinute intr-un proces productiv si efortul (cheltuiala de munca ) efectuat in respectivul proces sau prin inversul acestui raport.

Pentru analiza productivitatii muncii la Mecanica Rotes s-a folosit ca indicator valoric cifra de afaceri din perioada 2005-2007. In tabelul urmator sunt prezentate valorile productivitatii muncii medii anuale:

Productivitatea medie are o evolutie crescatoare pe intreg intervalul de timp analizat, atingand nivelul maxim de 30423 lei / salariat in anul 2007.

Crestere productivitatii muncii nu este insotita si cresterea numarului de salariati. Cresterea productivitatii muncii s-a datorat ritmului de crestere a cifrei de afaceri, fapt ce constituie un aspect pozitiv pentru activitatea firmei. Evolutia productivitatii muncii pe perioada analizata este redata mai jos:

Analiza profitului pe salariat

Un indicator complementar pentru caracterizarea eficientei utilizarii resurselor umane este profitul pe un salariat, care se determina conform relatiei:

Pentru firma Mecanica Rotes, profitul pe salariat in perioada 2005-2007 are urmatoarele valori:

In anul 2006 se observa ca este o scadere a profitului pe salariat fata de anul 2005 de 15,3% si o crestere in anul 2007 cu 29554 lei fata de anul 2005 si cu 445 % fata de anul 2006.

In anul 2007 fiecare salariat a avut o contributie medie anuala la profitul brut total de 38117 lei.

Analiza fondului de salarii si a salariului mediu

Drepturile salariale ale fiecarui anjajat al firmei Mecanica Rotes sunt stabilite prin inscrisuri in contractul individual de munca, de catre managementul firmei, pe baza contractului colectiv de munca. Pentru a se evita favoritismul in aprecierea potentialilor angajati si in comensurarea calitatilor acestora, managementul firmei a stabilit si modalitati de stabilire si acordare a drepturilor salariale individuale.

Analiza fondului de salarii

Fondul de salarii este un indicator a carei evolutie in timp sau in spatiu este influientata de variatia salariului mediu si a numarului de personal. La nivelul firmei, pe intervalul 2005-2007, se observa o scadere a fondului de salarii, de la 1768458 lei in anul 2005 la 1717977 in anul 2006, si o crestere in anul 2007 la 2827866 lei fata de anul 2006 de 64,6%.

In figura urmatoare este reprezentata evolutia fondului de salarii pe intervalul 2005-2007:

Indicii de dinamica si modificarile absolute ale fondului de salarii:

In anul 2006 se inregistreaza o diminuare a fondului de salarii in valoare absoluta de 50481 lei, aceasta fiind urmata in 2007 de o crestere cu 64,6%. Fondul de salarii a avut un ritm mediu de crestere de 133,53% pe intervalul considerat.

Analiza salariului mediu

In ceea ce priveste salariul mediu asigurat de Mecanica Rotes SA Targoviste, in perioada anlizata 2005-2007, situatia se prezinta astfel:

Salariu mediu in perioada 2005-2007

Salariu mediu anual a scazut in 2006 fata de 2005 de la un nivel de 8002 lei /salariat la 7739 lei pe salariat ceea ce in procent reprezinta o scadere de 4,3%. In anul 2007 salariul mediu anual a crescut fata de 2005 in proportie de 53,5% si fata de 2006 de 65,34%, deci in sume absolute de la 12796 lei/salariat la 8002 lei /salariat in 2005 si la 7738 lei /salariat in 2006. Graficul evolutie salariului mediu in perioada 2005-2007 este redat mai jos:

Dinamica salariului mediu trebuie sa fie corelata cu dinamica productivitatii pe acelasi interval de timp analizat.

Analiza corelatiei dintre cresterea salariului mediu si cresterea productivitatii muncii

O corelatie favorabila intre productivitatea muncii si salarii presupune ca dinamica productivitatii muncii sa fie superioara celei a salariului mediu. Numai crestere mai rapida a productivitatii muncii fata de cresterea nivelului salariilor permite reducerea cheltuielilor cu salariile pe unitate de produs , ceea ce determina micsorarea costurilor si sporirea rentabilitatii.

Respectarea corelatiei dintre productivitatea muncii si salarii prezinta o importanta deosebita atat la nivel microeconomic, cat si la nivelul intregii economii nationale. La nivel macroeconomic efectele pozitive ale respectarii corelatiei analizate se manifesta in planul asigurarii unui anumit echilibru intre productie , costuri si salarii. Corelatia economica este respectata in situatia in care raportul dintre indicele salariului mediu si cel al productivitatii muncii este subunitar.

Pentru firma Mecanica Rotes, in perioada 2005-2007, conform rezultatelor obtinute la analiza salariului mediu si a productivitatii muncii , acest raport are urmatoarea valoare :

= 1 /1,07=1,24 >1

Faptul ca acest raport are o avaloare supraunitara reprezinta un aspect negativ pentru activitatea firmei analizate.

Concluzii