Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte Economie Finante Management Marketing Transporturi Resurse umane Qdidactic » bani & cariera » management » resurse umane Dimensionarea facilitatilor pentru deservirea personalului - spatii pentru parcarea autoturismelor angajatilor Dimensionarea facilitatilor pentru deservirea personalului - spatii pentru parcarea autoturismelor angajatilor Pentru a desfasura o activitate performanta, sistemul de productie trebuie sa asigure pe langa facilitatile specifice fiecarui loc de munca si facilitatile la nivelul sistemului, care se numesc auxiliare si de sprijin. Acestea se impart in doua categorii mari: - facilitati pentru deservirea personalului; - alte facilitati auxiliare. Facilitatile pentru deservirea personalului contin parcarile si vestiarele angajatilor, grupurile sanitare si de odihna, spatiile pentru servirea mesei, pentru serviciile de sanatate si spatii pentru persoane cu handicap. Celelalte facilitati auxiliare se refera la sistemul de structuri, sisteme de protectie si asigurare a confortului interior, sisteme de alimentare cu energie, sisteme de siguranta pentru situatii exceptionale. Spatii pentru parcarea autoturismelor angajatilor. Dimensionarea acestor spatii cuprinde urmatoarele etape: - determinarea numarului maxim de autoturisme parcate; - determinarea spatiului necesar pentru fiecare autoturism si pentru ansamblul lor; - identificarea spatiului necesar pentru parcare; - studierea variantelor de parcare – subteran, la suprafata solului, etajate; - alegerea variantei optime. Numarul de autoturisme care trebuie parcate se stabileste in urma unui studiu referitor la firmele din zona, situatia financiara a angajatilor, existenta unor mijloace de transport public etc. Daca in vecinatatea sistemului circula mijloace de transport in comun, se recomanda un loc de parcare la trei angajati. In lipsa lor se recomanda un loc de parcare la 1,25 angajati. Persoanelor cu handicap le sunt rezervate 25 spatii la fiecare 100 de locuri de parcare. Suprafata de parcare necesara pentru un autoturism poate varia intre 9,45 m2 (2,1X4,5 m) si 16,25 m2 (2,85X5,7 m) si depinde de tipul autoturismului (mic litraj, standard, putere mare) si de zonele libere adiacente. Pentru determinarea suprafetelor necesare parcarii tuturor autoturismelor se alege procentul diferitelor tipuri de masini (cele de mic litraj reprezinta 3035% din total) si modul de amplasare al suprafetelor de parcare pentru un autoturism. In figura 1 sunt prezentate patru configuratii de amplasare ale autoturismelor intr-o parcare, functie de existenta unor pereti sau a unor linii conventionale. Figura 1 Intre pasul de parcare pp si latimea de parcare lp exista relatia pp=lp/sinα, α avand valori cuprinse intre 45s si 90s. La suprafata ocupata cu autoturisme se adauga suprafata cailor de acces din interiorul parcarii, care reprezinta 7075% din suprafata ocupata. Suprafata necesara pentru parcare se compara cu cea disponibila si, pe baza unui studiu al variantelor posibile, se alege cea optima. Configuratia parcarii se alege astfel incat angajatul sa strabata pe jos distante minime, sub 150 m. Intrarile si iesirile din parcare trebuie securizate la un nivel acceptat al societatilor de asigurare. In cazul sistemului proiectat numarul total de angajati este Ntang = 194. Se admite existenta in zona a unor mijloace de transport in comun, dar si a unor venituri relativ ridicate pentru angajati, determinate de calificarile lor inalte. Se poate astfel accepta un loc de parcare la doi angajati. Pentru 194 angajati rezulta 97 de locuri de parcare. Se considera ca 40% din numarul de autoturisme este de mic litraj, restul sunt standard, numarul celor de putere mare fiind neglijabil. Pentru handicapati se rezerva 5% din totalul locurilor de parcare, deci 5 locuri de parcare. Suprafata ocupata de autoturismele de mic litraj: S1 = 40%*97*10 m2 = 388 m2. Suprafata ocupata de autoturismele standard: S2 = 60%*97*15 m2 = 873 m2. Suprafata alocata persoanelor cu handicap: S3 = 5*20 = 100 m2. Saut = S1 + S2 + S3 Saut = 1361 m2 Se adauga spatiul cailor de acces: Sac = 75%*Saut ; Sac = 0,75*1361=1020 m2. Rezulta suprafata totala ocupat de parcare: STparcare = Saut + Sac . STparcare = 1361+1020 = 2381 m2. Se adopta STparcare = 2400 m2. Spatii pentru schimbarea tinutei vestimentare a angajatilor si pentru grupuri sanitare. La intrarea si iesirea din sistemul de productie angajatii isi schimba, partial sau total, tinuta vestimentara, bunurile personale fiind pastrate in facilitati special amenajate. Daca angajatii isi schimba doar partial vestimentatia, iar mediul de lucru nu contine substante toxice, la locurile de munca se prevad numai cuiere, umerase si rafturi de depozitare. Daca procesul de productie reclama schimbarea intregii vestimentatii, se prevad vestiare pentru femei si pentru barbati, dotate cu dulapuri corespunzatoare. Ficare angajat va avea un dulap cu suprafata pe pardoseala de 0,5 m2 si inaltimea necesara imbracamintei depozitate. Vestiarele se amplaseaza in apropierea suprafetelor de productie si adiacent intrarii angajatilor in cladiri. In aceasta zona se prevad si alte facilitati, ca toalete, dusuri, cabinet medical, necesare mentinerii igienei si confortului angajatilor. O amplasare eficienta a vestiarelor, a facilitatilor de igiena si a celor pentru servirea mesei este aratata in figura 2.

Figura 2

Grupurile sanitare sunt necesare pentru satisfacerea necesitatilor fiziologice ale angajatilor si trebuie amplasate astfel incat distanta maxima de la orice post de lucru sa nu depaseasca 60 de metri.

Pentru proiectarea acestor facilitati se recomanda:

- zone separate pentru fiecare sex;

- amplasarea lor, in principal, la etaj, deasupra ariei de lucru;

- constructii descentralizate, uniform distribuite in sistem;

- prevederea unor facilitati pentru persoane cu handicap in grupurile sanitare aflate la parter.

In grupurile sanitare se prevad scaune (vase) WC, chiuvete si oglinzi, iar pentru barbati si urinale.

Spatiile acordate, recomandate pentru diversele facilitati din grupurile sanitare, sunt:

- scaun WC – 1,5 m²;

- chiuveta – 0,6 m²;

- urinal – 0,6 m² si 2,3 m² liberi in fata urinalului;

- intre doua chiuvete vecine o distanta de 0,6 m.

Numarul de locuri in grupurile sanitare se stabileste in functie de numarul de angajati si de ramura in care se incadreaza sistemul. Se prevede un loc la 1520 de angajati in industria grea, la 2025 de angajati in celelalte industrii, la 100200 elevi, studenti in invatamant, iar la fiecare trei locuri se prevede o chiuveta cu oglinda.

Peretii si pardoseala se placheaza cu faianta si gresie in culori odihnitoare, agreate statistic de catre angajati. Se prevad sisteme eficiente pentru evacuarea aerului si apei, iar curatirea se asigura permanent.

Pentru sistemul proiectat se admite ca vestiarele sunt necesare pentru toti angajatii productivi, direct si indirect, in total de 134.

Daca fiecare angajat are la dispozitie un dulap cu suprafata pe planseu  S_D = 0,5 m² rezulta o suprafata ocupata de dulapuri:

S_VD = S_D*(n_dp+n_ip),          

S_VD = 0,5*134 = 67 m².

La aceste suprafete se adauga suprafetele de acces:

S_ac = 100%*S_VD,                

S_ac = 67 m².

Suprafata totala pentru vestiare rezulta:

S_TV = S_VD + S_ac,                              

S_TV = 134 m².

Suprafata necesara pentru grupurile sanitare se determina in functie de toti angajatii sistemului N_tang = 194.

Daca se admite un loc la 20 de angajati, numarul de scaune WC va fi:

N₁ = 194/20 = 9,7 10 buc.

Numarul de chiuvete si de oglinzi corespunzatoare numarului de scaune WC va fi:

N₂ = 10:3 =3,3 4 buc.

Daca se admite ca 80% din angajati sunt barbati, numarul de urinale se ontine cu relatia:

N₃ = 80%*1/20*N_tang,                  

N₃ = 0,8*0,05*194 =7,76 8 buc.

Suprafetele corespunzatoare numarului stabilit de obiecte si spatiile recomandate sunt:

S₁ = 1,5*N₁ = 1,5*10 = 15 m².

S₂₁ = 0,6*N₂ = 0,6*4 = 2,4 m², la care se adauga spatiul liber necesar de 1 m²/buc, rezulta S₂₂ = 1*4 = 4 m².

S₂ = S₂₁ + S₂₂       

S₃₁ = 0,6*N₃ = 0,6*8 = 4,8 m² la care se adauga spatiul liber necesar de 2,3 m²/buc, rezulta S₃₂ = 2,3*8 = 18,4 m².

S₃ = S₃₁ + S₃₂,                    

S₃ = 4,8+18,4 = 23,2 m².

Se mai adauga suprafetele necesare culoarelor din grupurile sanitare, de 1 m²/scaun si 1 m²/urinal:

S₄ = 1*(N₁ + N₂),  

S₄ = 1*(10+8) = 18 m².

Suprafata totala pentru grupurile sanitare este:

S_TGS = S₁ + S₂ + S₃ + S₄,                            

S_TGS =15+6,4+23,2+18 = 62,6 63 m².

Spatii pentru servirea mesei

Asigurarea confortului angajatilor in problema alimentatiei reprezinta o cale de crestere a eficientei functionarii sistemului de productie. Servirea mesei se poate face in afara sau in interiorul sistemului.

Daca se decide ca servirea mesei sa se faca in afara sistemului, in restaurante sau la autovehicule alimentare, se simplifica mult proiectarea facilitatilor, dar apar neajunsuri evidente:

- pauza de masa este prea lunga;

- concentrarea angajatilor asupra sarcinilor de serviciu scade;

- angajatii se pot intoxica, se pot intoarce tarziu sau nu mai revin la serviciu;

costul serviri mesei este ridicat.

Din cauza acestor dezavantaje se prefera construirea de facilitati pentru servirea mesei in interiorul sistemului. Amplasarea lor trebuie sa asigure distante cat mai scurte pana la locurile de munca, cel mult 300 de metri, aprovizionarea rapida cu hrana, evacuarea usoara a deseurilor, realizarea ventilatiei in spatiile aferente, o imagine reconfortanta.

In functie de numarul angajatilor se poate alege una din cele trei variante de servicii:

- cu automate si cafetarie;

- cu linii de autoservire si cafetarie;

- cu bucatarie si cafetarie.

Cafetaria este o sala cu configuratie functionala si flexibila, care se poate transforma in sala de protocol sau pentru intalniri de afaceri.

  La un numar de angajati mai mic de 200 se alege varianta cu autoservire si cafetarie. De la automate angajatii pot servi mancare calda sau rece, bauturi calde sau racoritoare, dulciuri, isi pot incalzi gustarile. Suprafata necesara pentru automate este de 0,1 m²/o persoana utilizatoare. Automatele se plaseaza intr-o zona stabilita din cafetarie, o schema de amplasare fiind prezentata in figura 3:

Figura 3

Suprafata cafetariei se determina in functie de numarul de angajati si de suprafata alocata unei persoane ce serveste masa (1,31,5 m²).

La un numar mai mare de angajati (200400) se utilizeaza linii automate si cafetarie, iar suprafata necesara amplasarii liniei este de 2..30², putand fi folosita de 7 persoane pe minut.

In cazul acestor doua variante prezentate, o solutie economica este contractarea intregii activitati de servire a mesei cu o firma specializata.

Daca numarul de angajati depaseste 400 de persoane, atunci se justifica economic alegerea variantei cu bucatarie proprie si cafetarie. Suprafetele necesare amplasarii bucatariei sunt relativ mari 125250 m², ele incluzand zone de pregatire, spalare, stocare, vestiare etc.

Pentru sistemul proiectat se ia decizia de servire a mesei in interiorul sistemului de productie. Numarul de angajati fiind 194 se alege varianta cu automate si cafetarie.

Suprafata necesara amplasarii automatelor este:

S_Aut=0,1*194=19,4≈20 m².       

la care se aduga suprafata efectiva a cafetariei.

Numarul de persoane care ia masa este maxim in schimbul de dimineata in care lucreaza jumatate din angajatii productivi si toate serviciile functionale.

N_Caf=67+60=127 persoane.

Servirea mesei se va organiza in doua etape, la orele 12³⁰ si 13⁰⁰.

Ca urmare, suprafata cafetariei se obtine cu relatia:

S_Caf=(1,5*N_Caf)/2=1,5*127/2=95,2≈95 m².

Suprafata totala, automate si cafetarie, va fi:

S_TA+C=S_Aut+S_Caf                

S_TA+C=20+95=115 m².

Intreaga activitate de servire a mesei se va efectua de catre o firma specializata, sistemul punand la dispozitie facilitatile necesare.

Spatii pentru servicii de sanatate si persoane cu handicap.

Indiferent de dimensiunile sistemului, acesta trebuie prevazut cu o camera pentru acordarea primului ajutor, dotata cu echipament medical specific, un pat si doua scaune, suprafata minima necesara fiind de 9 m².

Daca se angajeaza o infirmiera, camera de prim ajutor poate ajunge la o suprafata de 22 m², la care se poate adauga si o camera de asteptare de 7 m².

Daca se angajeaza si un medic, cu norma intreaga sau partiala, spatiile si dotarile pot creste in concordanta cu noile atribute.

Amplasarea acestor spatii se va face in zone cu grad ridicat de periculozitate, zone linistite sau in vecinatatea vestiarelor.

Toate facilitatile proiectate trebuie sa asigure accesul liber si al persoanelor cu handicap. Astfel, usile trebuie sa fie suficient de largi, iar scarile sa aiba rampe de urcare-coborare pentru carucioarele cu rotile, folosite de persoanele cu handicap. Se impune ca toate intrarile, usile, holurile sa permita accesul simultan al unui carucior pe rotile si a unei persoane mergand in picioare (latime de 1,11,2 m).

In cazul sistemului proiectat se decide angajarea unei infirmiere si, ca urmare, se aloca o suprafata de 22 m² pentru camera de prim-ajutor in care se va afla echipamentul specific, doua paturi, o masa si doua scaune.

S_ss=22 m².

Pentru persoanele cu handicap se vor respecta din proiectare toate facilitatile prevazute anterior.

8. Determinarea suprafetei totale a sistemului de productie.

Suprafata totala proiectata pentru un sistem de productie se determina pornind de la suprafata totala construita, S_c, care se obtine prin insumarea suprafetelor calculate pentru fiecare facilitate proiectata.

Pentru determinarea suprafetei totale S_T­ se utilizeaza un coeficient k_c, foarte important in proiectare, ce reprezinta raportul:                               

Cele mai multe sisteme  de productie au fost construite pe terenuri prea mici, care au stanjenit ulterior dezvoltarea, parcarea, asigurarea spatiului verde si dezvoltarea serviciilor in aer liber. Functie de specificul sistemului valorile recomandate pentru acest coeficient sunt k_c=510. Valoarea 10 este recomandata pentru sistemele mari cu mai multe unitati productive, iar 5 pentru sistemele mijlocii, amplasate la periferia oraselor.

Cu ajutorul acestui coeficient se obtine suprafata totala, folosind relatia:

S_T=k_c*S_c                                      (8.2)

Pentru sistemul proiectat suprafetele determinate pentru fiecare facilitate sunt urmatoarele:

Suprafata sistemului de fabricatie S_TF= m².

Suprafata depozite semifabricate si piese finite S_TD= m².

Suprafata totala reparatii si intretinere S_TR= m².

Suprafata totala servicii functionale si hol S_SFH= m².

Suprafata totala pentru vestiare S_TV= m².

Suprafata totala grupuri sanitare S_TGS= m².

Suprafata totala automate si cafetarie S_TA+C= m².

Suprafata servicii sanitare S_s= m².

Rezulta o suprafata totala construita S_c= m²

Sistemul proiectat fiind un sistem mijlociu, iar amplasarea lui se anticipeaza a fi la marginea unui oras, se adopta k_c=5.

Daca se aplica relatia (8.2) se obtine suprafata totala a sistemului:

S_T=5*S_c= m².

Suprafata totala adoptata este S_Tad=m².

Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -|

Resurse umane

Administratie Asistenta sociala Resurse umane

Lucrari pe aceeasi tema Conceptul de risc profesional - factorii de risc si notiunea de risc acceptabil Fisa obiectivului (operatorul economic/institutie) Instructiuni pentru completare CV Scrisoare de intentie - ce sa nu scrii - greseli de evitat Chestionar - timpul tau liber Scrisoarea de intentie si CV-ul perfect pentru angajare Managementul strategic al resurselor umane Pas cu pas pe scara conducerii Scrisoare de Intentie - exemplu Dezvoltare fortei in regim de viteza specifica - tipologia Tai Sabaki

Ramai informat Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu. Contribuie si tu! Adauga online proiectul sau referatul tau.