POLITICA IN DOMENIU VIZELOR
Cea mai importanta etapa in evolutia spre o piata interna
reala, in care sa nu mai existe obstacole in calea liberei circulatii a
persoanelor, este reprezentata de incheierea celor doua acorduri Schengen:
Acordul Schengen (semnat la 14 iunie 1985) si Conventia de Implementare
Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata in vigoare la 26 martie 1995).
Implementarea Conventiei Schengen are ca scop eliminarea
controalelor la frontierele interne pentru toate persoanele, incluzand bineinteles
masuri de intarire a controalelor la frontierele externe. Aceste masuri implica
o politica de vize comuna, posibilitatea procesarii cererilor de azil,
cooperare judiciara si politieneasca, precum si un schimb eficient de informatii.
La frontierele externe ale spatiului Schengen, cetatenii UE trebuie doar sa
prezinte un document de identificare valid, iar cetatenii tertelor tari
cuprinse in lista comuna a tarilor ai caror cetateni au nevoie de viza de
intrare trebuie doar sa posede o viza unica valabila in intregul spatiu
Schengen. Totusi, fiecare stat membru are libertatea de a cere viza in cazul
cetatenilor altor terte tari.
Directiva Consiliului 2001/40 CE reglementeaza cadrul
legal privind recunoasterea reciproca a deciziilor de indepartare a rezidentilor
statelor terte. Astfel, daca un stat membru UE ia decizia de indepartare a unui
cetatean de pe teritoriul sau, decizia este valabila pe intreg spatiul tarilor
membre UE.
Reglementarea liberei circulatii a cetatenilor in spatiul
comunitar, cetateni posesori ai unei vize de lunga durata, este facuta de
Regulamentul Consiliului 1091/2001, care se refera la libera circulatie a
persoanelor ce poseda o viza cu durata mai mare de 30 de zile. In perspectiva
crearii unui spatiu comunitar in care controalele la frontiere vor dispare, iar
libera circulatie a cetatenilor va fi deplina este nevoie de crearea unei
securitati a frontierelor externe si de o solidaritate a statelor UE in acest
sens.
Restructurarea sistemului de
educatie
In Romania nu exista un
organism de reglementare responsabil in problema creselor si, de
aceea, responsabilitatea administrativa ramane in grija
autoritatilor locale, din pacate inca mai functioneaza
sistemul traditional prin care se furnizeaza numai servicii de
paza si sprijin medical. Aspectele care tin de educatie
si de ingrijirea psihologica nu sunt indreptate catre copiii
care vin in aceste institutii. Un studiu recent al UNICEF arata
ca, in Romania, 42% din personalul creselor se inscrie in categoria
ingrijitorilor primari (infirmiere), carora le lipseste calificarea
profesionala. Procentul
personalului calificat pentru educatie timpurie este in jur de 4%. Datele
statistice demonstreaza, de asemenea, ca 50% din personalul
creselor nu a participat la nici un program de formare continua.
Cealalta jumatate a parcurs variate programe de formare numai in
domeniul sanatatii sau pe probleme inrudite. In ceea ce
priveste rata de inscriere in invatamantul prescolar
este o diferenta de 9% intre mediul rural si cel urban – 76.9%
in mediul urban si 67.9% in mediul rural, aceasta fiind data de
aspecte de natura socio-economica.
In acest sens, Guvernul a promovat
proiectul de reforma a educatiei timpurii. Programul
promoveaza formarea profesionala a educatorilor si a
angajatilor din cadrul departamentelor de ingrijire medicala, precum
si finantarea reabilitarii gradinitelor, dota
Fortele de politie coopereaza in depistarea si prevenirea
criminalitatii si au drept de urmarire a criminalilor fugari si a traficantilor
de droguri pe teritoriul unui stat invecinat din spatiul Schengen. Pentru functionarea
cat mai eficienta a Conventiei, a fost introdusa o masura tehnica compensatorie
esentiala – Sistemul de Informatii Schengen (SIS), sistem ce furnizeaza informatii
referitoare la intrarea cetatenilor tertelor tari, problemele legate de vize si
de cooperarea politieneasca. Accesul la SIS este restrictionat in principal la
politie si la autoritatile responsabile cu controlul la frontiere. 12)
