Utilizarea
timpului personalului de executie
Atunci cand lucrurile nu merg bine iar sarcinile nu sunt
indeplinite la timp, in mod frecvent, se acuza lipsa de timp. Cauza
acestei lipse de timp o poate constitui fie organizarea necorespunzatoare
a muncii, fie supraincarcarea cu sarcini.
Pentru a obtine bunuri si servicii se
consuma un anumit timp. Din acesta, o parte poate fi folosit in mod productiv, iar alta parte in mod neproductiv.
Principalele cauze care duc la consumul de
timp neproductiv sunt: nerespectarea disciplinei tehnologice si a
disciplinei muncii; incarcarea utilajelor sub nivelul
capacitatii; folosirea unor materii prime de calitate
necorespunzatoare; existenta unor conflicte in cadrul grupurilor de
munca etc. Eliminarea sau diminuarea acestora, precum si a
consecintelor negative ale utilizarii neeficiente ale timpului de
munca au drept efect imediat cresterea productivitatii
muncii.
Timpul de munca
dintr-o organizatie economica se studiaza cu ajutorul
urmatorilor indicatori statistici: fondul de timp calendaristic; fondul de
timp maxim posibil sau disponibil; timpul efectiv lucrat; timpul neutilizat (total
si pe cauze). Datele necesare analizei se obtin din evidentele
tehnico-operative.
Timpul efectiv lucrat
este diminuat, de regula, datorita folosirii incomplete a timpului
disponibil din cauza salariatilor, din cauze tehnologice sau de
organizarea necorespunzatoare a activitatilor.
Folosirea
incompleta a timpului disponibil din cauza salariatilor este
generata de intreruperi de zile intregi (concedii medicale si
invoiri; absente nemotivate), de folosirea incompleta a programului
zilnic (intarzieri sau plecari inainte de terminarea programului sau de
necunoasterea tehnologiilor si a modului de functionare a
utilajelor).
Folosirea
incompleta a timpului disponibil din cauze tehnologice sau a
organizarii necorespunzatoare a activitatilor este
cauzata de lipsa de energie si de materii prime, de deficiente
tehnice si tehnologice sau de disfunctionalitati in
organizarea productiei si a muncii. Aceste categorii de intreruperi
impun masuri de inlaturare sau, cel putin, de reducere a lor. Se
poate aprecia ca nici o activitate nu este suficient de bine
organizata incat sa nu poata fi imbunatatita
in urma unei analize atente a metodelor de munca si de organizare.
