Marketing turistic - test grila

TRUE/FALSE

1. Prima componenta a mediului de marketing este mediul intern al firmei, ale carui componente sunt, in acelasi timp, parti ale sistemului de creare si de livrare, fiind incluse, in mod corespunzator, in cadrul politicii de produs, pret, promovare si distributie.

ANS:     T PTS: 1

2. Terenul are in servicii, in general, si la firma de turism, in particular, o anumita importanta, rezultat al caracterului flexibil al ofertei si al necesitatii pozitionarii acesteia in functie de localizarea si migratia cererii.

ANS:     F PTS: 1

3. Cladirile reprezinta, la randul lor, elemente de baza ale suportului fizic necesar prestarii serviciilor turistice; cel mai bun exemplu il constituie, desigur, hotelul, al carui aspect si functionalitate reprezinta elementul hotarator in alegerea turistului.

ANS:     T PTS: 1

4. Resursele financiare se constituie in elemente ale mediului extern al firmei de turism in ceea ce priveste asigurarea  bugetelor necesare derularii programelor de marketing.

ANS:     F PTS: 1

5. Ce-a de-a doua componenta a mediului de marketing, mediul extern, are in turism aceeasi semnificatie ca si in cazul bunurilor, fiind definit de totalitatea factorilor externi firmei, care actioneaza asupra acestuia, afectandu-i activitatea si rezultatele.

ANS:     T PTS: 1

6. Concurentii, ca parte componenta a mediului intern  al firmei, reprezinta un factor strategic deosebit de important, interesand din acest punct de vedere, tipul de concurenta cu care se confrunta firma si mijloacele prin care aceasta actioneaza pe piata.

ANS:     F PTS: 1

7. Furnizorii de materii prime, de echipamente, de materiale, dar, mai ales, de forta de munca constituie, de asemenea, un element de prima insemnatate al micromediului de marketing.

ANS:     T PTS: 1

8. Comportamentul de cumparare al consumatorului de servicii turistice reprezinta elementul determinant al marketingului intern al firmei, fiind definit de totalitatea actelor, atitudinilor si deciziilor cumparatorului privind utilizarea unei parti din veniturile sale pentru achizitionarea de servicii turistice.

ANS:     F PTS: 1

9. In urma achizitionarii serviciului turistic, dar, mai ales, dupa prestarea acestuia, clientul incearca o anumita satisfactie, facand o comparatie intre ceea ce a obtinut si satisfactia anticipata.

ANS:     T PTS: 1

10. Locul tranzactiilor este reprezentat fie de reteaua de agentii de turism, fie in afara acesteia, atunci cand achizitionarea produsului turistic se face direct la hotel (in general, la locul de cazare), restaurant, etc.

ANS:     T PTS: 1

11. O coordonata de baza a evaluarii pietei turistice o formeaza stabilirea dimensiunilor pietei, respectiv structura, aria si capacitatea acesteia, de fapt a componentelor pietei, respectiv cererea si oferta.

ANS:     T PTS: 1

12. In turism, mai mult decat in alte domenii, analiza de marketing a ciclului de viata al produsului are un rol insemnat in reusita afacerii, analizele in cauza vizand determinarea cat mai exacta a fazelor ciclului de viata a produsului, pe baza cunoasterii factorilor care influenteaza, direct sau indirect, cresterea sau reducerea acestora.

ANS:     T PTS: 1

13. Conduita intreprinderii in domeniul produsului turistic este definita de totalitatea obiectivelor, strategiilor si tacticilor care vizeaza produsul turistic in ansamblul sau, acestea fiind determinate de caracteristicile serviciilor turistice si, mai ales, ale procesului de cercetare si livrare.

ANS:     F PTS: 1

14. Obiectivele strategice ale politicii de produs turistic sunt asemanatoare cu cele specifice in general serviciilor, ele reunind elemente care caracterizeaza procesul si asigura livrarea unui produs turistic in concordanta cu oferta turistilor.

ANS:     F PTS: 1

15. In turism, calitatea este cea care sta la baza politicii de produs, fiind plasata intr-o pozitie dominanta in raport cu celelalte elemente ale produsului.

ANS:     T PTS: 1

16. Cresterea productivitatii in turism genereaza efecte serioase asupra unor caracteristici de calitate, asupra timpului de livrare a produsului turistic, care afecteaza si determina capacitatea cererii.

ANS:     F PTS: 1

17. Diferentierea serviciilor reprezinta un mijloc de pozitionare a produsului turistic pe piata si, pe aceasta baza, unul din obiectivele politicii de produs.

ANS:     T PTS: 1

18. Prezenta in structura produsului turistic a elementelor intangibile specifice serviciilor imprima pietei turistice o caracteristica proprie, respectiv opacitatea.

ANS:     T PTS: 1

19. Piata turistica se caracterizeaza printr-o anumita hipersensibilitate la variatiile micromediului, prin elasticitate si dinamism.

ANS:     F PTS: 1

20. Piata turistica se caracterizeaza printr-o mobilitate ridicata, ce decurge din modul de manifestare a cererii turistice.

ANS:     T PTS: 1

21. Cererea de servicii, ca parte componenta a pietei turistice, reprezinta expresia unei nevoi determinate de anatomia omului si conditiile existentei sale sociale, raspunzand unor aspiratii catre anumite lucruri, sustinute de posibilitatea de cumparare, dar si de vointa de achizitionare a bunurilor (serviciilor) respective.

ANS:     T PTS: 1

22. Desigur, consumul turistic are o sfera de cuprindere mult mai mare decat oferta, deoarece si in domeniul turismului se poate vorbi de un autoconsum - atunci cand vacantele sunt petrecute in vizite la rude si prieteni sau in case proprii de vacanta.

ANS:     F PTS: 1

23. Oferta turistica poate fi definita  ca reprezentand fie ansamblul atractiilor care pot motiva vizitarea lor de catre turisti, fie totalitatea bunurilor si serviciilor care satisfac la un moment dat cererea turistica, asemenea abordari reusind insa sa surprinda oferta turistica in complexitatea ei si sub aspectul diferentierii de celelalte tipuri.

ANS:     F PTS: 1

24.

Cresterea pietei turistice prezinta doua laturi, una cantitativa - exprimata prin numarul calatorilor si a consumurilor aferente - si una calitativa, rezultatul atragerii in circuitul turistic a noi regiuni, zone si chiar tari, a unor segmente tot mai largi ale populatiei, de o structura eterogena din punct de vedere economic, socio-cultural si afectiv.

ANS:     T PTS: 1

25. Daca in cazul bunurilor materiale, distributia (comercializarea) se realizeaza prin transferul marfurilor la cumparator, in turism, prin distributie trebuie inteles transferul prestatiilor catre turisti, avand drept principala caracteristica faptul ca, in acest caz, distributia se realizeaza prin transportul cumparatorului (turistului) la locul unde se realizeaza prestatia.

Eseu: Lege nr. 148 privind publicitatea Referat: Activitatea manageriala - caracterizarea generala a activitatii manageriale

ANS:     T PTS: 1

26. In tarile in care turismul cunoaste o dezvoltare puternica, marile agentii de voiaj sunt grupate si colaboreaza direct cu companiile aeriene, cu marile intreprinderi hoteliere si de alimentatie publica si cu alte organizatii turistice.

ANS:     T PTS: 1

27. In turism, comercializarea produsului se realizeaza de prestatori prin doua sisteme: direct catre clienti si indirect, printr-un lant de intermediari sau agentii de voiaj care, in schimbul unui comision, preiau sarcina legarii prestatorilor de servicii turistice cu consumatorii acestora.

ANS:     T PTS: 1

28. Legaturile pretului cu celelalte elemente ale mix-ului, diversitatea aspectelor cu care se confrunta firma de turism in activitatea desfasurata, in general, in ceea ce priveste preturile, in particular, isi pun amprenta asupra politicii de pret, ca parte componenta a politicii de marketing a firmei, reflectandu-se in nivel, grad de diferentiere, flexibilitate, variatie temporala etc.

ANS:     T PTS: 1

29. Oferta de servicii turistice reprezinta o conditie de baza a adoptarii politicii de pret, in conditiile in care o asemenea politica se poate diferentia in functie de modul in care este oferit produsul turistic, respectiv ca produs global sau ca produs separat, individual.

ANS:     T PTS: 1

30.

Cererea se constituie ca o conditie a adoptarii politicii de pret in doua ipostaze, respectiv: prin solvabilitate si elasticitate, cand va afecta cu precadere nivelul pretului si prin variatie temporala, cand genereaza o conduita adecvata: diferentierea sau nu a pretului in functie de evolutia temporala a cererii. In acest context, o atitudine adecvata se va fundamenta pe relatia dintre pret si cerere sau venit, avand la baza obiective ce pot fi atinse, respectiv: reducerea cererii in perioadele de varf si cresterea acesteia in cele cu intensitate scazuta.

ANS:     T PTS: 1

31.

Perceptia pretului de catre consumatori este definita de rolul pe care i-l atribuie consumatorul din cel putin trei motive: cunostintele clientului despre pret (ce se regasesc in pretul de referinta), rolul costurilor non-monetare (exprimate de "sacrificiile" pe care clientii trebuie sa le faca pentru achizitionarea serviciului turistic) si pretul, privit ca indicator al calitatii serviciului turistic.

ANS:     F PTS: 1

32. Promovarea in turism consta in transmiterea de mesaje si informatii menite sa-i informeze atat pe operatorii de turism, cat, mai ales, clientela potentiala asupra produsului turistic ce urmeaza a fi pus in vanzare, respectiv asupra caracteristicilor acestuia si a elementelor componente ale serviciilor turistice oferite spre comercializare.

ANS:     T PTS: 1

33. Asupra activitatii promotionale isi pune amprenta si natura produsului turistic, caracteristicile acestuia, mai ales intangibilitatea, variabilitatea si inseparabilitatea.

ANS:     T PTS: 1

34. Reducerile de tarife sunt des folosite drept facilitate in practica turistica, diferentele care apar intre firmele turistice care le acorda fiind in legatura cu numarul de turisti si lungimea perioadelor pentru care se acorda, nivelul acestor reduceri, corelarea lor cu alte facilitati acordate.

ANS:     T PTS: 1

35. Gratuitatile nu se ofera fie tuturor categoriilor de populatie in ceea ce priveste unele servicii de agrement, vizitarea unor expozitii sau muzee, fie numai unor anumite categorii de consumatori.

ANS:     F PTS: 1

36. Relatiile publice sunt reprezentate  de un ansamblu de masuri luate de firma de turism pentru a intretine un climat adecvat in relatia cu publicul sau cu o parte a acestuia.

ANS:     T PTS: 1

37. Publicitatea actioneaza asupra turistilor potentiali prin intermediul mesajelor publicitare, al caror continut este in masura sa determine un anumit comportament de achizitionare (cumparare). Inainte de toate insa, publicitatea nu este un mijloc de comunicare in masa, ce presupune un destinatar si un mijloc de comunicare.

ANS:     F PTS: 1

38. Obiectivele strategice ale activitatii promotionale in turism pornesc de la rolul promovarii in acest domeniu, pe de o parte, si de la pozitia detinuta de consumatorul de servicii turistice in cadrul pietei si serviciile oferite, pe de alta parte.

ANS:     F PTS: 1

39. In ceea ce priveste obiectivul central al activitatii promotionale in turism, acesta se refera la prestarea serviciului turistic la nivelul promis prin publicitatea realizata sau chiar la un nivel mai ridicat fata de acesta, in timp ce obiectivele partiale au in vedere conducerea serviciilor promise, recastigarea increderii clientilotr, educarea acestora si perfectionarea activitatii in cadrul firmei.

ANS:     T PTS: 1

40. Variatia temporara a ofertei este un criteriu la fel de important, in functie de care exista posibilitatea alegerii dintre doua alternative: strategia diferentierii temporare a promovarii si strategia nediferentiata, in cazul in care cererea turistica este relativ uniforma.

ANS:     F PTS: 1

41. In functie de mediile promotionale utilizate in transmiterea mesajului publicitar, se poate apela la una din urmatoarele trei alternative: intensiva, exclusiva si selectiva.

ANS:     T PTS: 1

42. Turismul este un domeniu de activitate cu un profil complex, un punct de interferenta a mai multor sectoare, pentru ca reuneste un ansamblu de bunuri si servicii si antreneza  potentialul natural, material si uman, avand implicatii atat asupra dezvoltarii economice si sociale, cat si asupra relatiilor internationale.

ANS:     T PTS: 1

43. Inclus relativ recent printre necesitatile de consum ale omului modern, cuantificat ca indicator al calitatii vietii, turismul isi merita pe deplin importanta pe care i-o acorda astazi specialistii in economie si in general administratiile unor regiuni cu conditii propice practicarii lui.

ANS:     T PTS: 1

44. Turismul reprezinta o ramura importanta a economiei, componenta majora a sectorului secundar, al carui obiect il constituie tranzactiile comerciale  sub forma de activitati turistice in scopul satisfacerii nevoilor de consum ale calatorilor.

ANS:     F PTS: 1

45. Pentru a determina contributia turismului la cresterea economica, la stabilirea preturilor, la echilibrul balantei de plati, la distributia justa si echitabila a venitului national si utilizarea deplina a fortei de munca, trebuie analizate efectele turismului la niveul economiei unei tari sau regiuni, plecand de la relatia lor cu obiectivele fundamentale ale intregului sistem economic.

ANS:     T PTS: 1

46. Activitatile specifice turismului epuizeaza resursele naturale si antropice pe baza carora se dezvolta, ci mai mult prin obiectivele propuse, acestea se inscriu in grija unei exploatari rationale a resurselor si de protejare a mediului.

ANS:     F PTS: 1

47. Turismul reprezinta una din formele principale de legatura directa intre oameni pe plan national si international, manifestandu-se ca un mijloc activ de educatie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultura si civilizatie si faciliteaza accesul la valorile culturale, favorizand schimbul de idei, stimuland dezvoltarea orizontului cultural si intelectual, de cunoastere a populatiei locale si a vizitatorilor,influentand astfel dimensiunile si structura consumului.

ANS:     T PTS: 1

MULTIPLE CHOICE

1. Elementele corporale (materiale) alcatuiesc, de fapt, suportul material al activitatii turistice si  nu au in vedere:

ANS:     C PTS: 1

2. Prin natura sa specifica, produsul turistic are o serie de particularitati referitoare, printre care nu se regasesc:

ANS:     C PTS: 1

3.

Principalele strategii de produs turistic in extrasezon nu se refera la:

ANS:     B PTS: 1

4. In turism, cererea se manifesta printr-un numar mare de variante, ce pot fi structurate in functie de mai multe criterii, printre care nu se afla:

ANS:     D PTS: 1

5. Oferta turistica nu este constituita din :

ANS:     C PTS: 1

6. Printre particularitatile ofertei turistice nu se numara:

ANS:     C PTS: 1

7. In turism, preturile produselor prezinta  cateva trasaturi distinctive, printre care nu se afla:

ANS:     B PTS: 1

8. Marketingul turistic prezinta o serie de particularitati, printre care nu se regaseste:

ANS:     C PTS: 1

9.

Conceptul de distributie nu se refera la:

ANS:     B PTS: 1

10. Care forma de distributie nu o intalnim?

ANS:     D PTS: 1

11. Printre strategiile retelei de distributie nu se regaseste:

ANS:     B PTS: 1

12. Principalele strategii de preturi si tarife  nu au in vedere:

ANS:     D PTS: 1

13. Activitatile in domeniul relatiilor publice nu se realizeaza prin:

ANS:     C PTS: 1