Ambalarea - tipuri de ambalaje

Ambalarea marfurilor a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa in timp, ca urmare a tehnologiilor avansate folosite atat in productia de marfuri, cat si in obtinerea de noi materiale pentru ambalaje, de noi tipuri de ambalaje si de metode de ambalare din ce in ce mai perfectionate, care sa mentina calitatea produselor si a mediului inconjurator la un nivel ridicat.

De asemenea, exigentele consumatorilor fata de ambalaj si de ambalarea marfii au crescut odata cu evolutiile inregistrate in modul de viata si de consum. Producatorii de marfuri si de ambalaje s-au aliniat acestor exigente si chiar au venit in intampinarea cerintelor consumatorilor.

I.1. Definirea, rolul si functiile ambalajului

Ambalajul marfurilor poate fi definit din punct de vedere tehnic si economic.

- Din punct de vedere tehnic, conform STAS 5845/1-1986, ambalajul este „un mijloc(sau un ansamblu de mijloace) destinat sa cuprinda sau sa inveleasca un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protectia temporala din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic, in scopul mentinerii calitatii si integritatii acestora in stare de livrare, in decursul manipularii, transportului, depozitarii si desfacerii pana la consumator sau pana la expirarea termenului de garantie”.

- Din punct de vedere economic, ambalajul poate fii considerat un produs finit oarecare cu o anumita destinatie, pentru care s-au realizat cheltuieli cu materii prime si cheltuieli de obtinere.

Ambalarea marfurilor este definita, conform STAS 5845/1-1986, ca fiind „operatia, procedeul sau metoda prin care se asigura, cu ajutorul ambalajului, protectia temporara a produsului in decursul manipularii, transportului, depozitarii, contribuind si la inlesnirea acestora pana la consumarea sau pana la expirarea termenului de garantie”.

Rolul ambalajului este acela de a proteja produsele alimentare si nealimentare (a mentine integralitatea si calitate acestora), de a inlesni operatiile de manipulare, transport, depozitare, desfacere (a permite circulatia produselor de la producator la consumatorul final).

Comercializarea produselor este de neconceput, in cele mai multe cazuri, fara existenta ambalajelor. Lipsa ambalajelor ar face schimbul de marfuri costisitor, ineficient si chiar imposibil.

Rolul si importanta ambalajului se reflecta in cele trei functii ale acestuia:

conservarea si protectia produselor si a calitatii acestora;

manipularea, transportul, depozitarea;

promovarea vanzarii marfurilor si informarea consumatorului.

1. Functia de conservarea si protectia produselor si a calitatii acestora

Aceasta functie presupune protejarea produsului de mediul extern (factorii fizici, chimici, biologici) si este considerata functia de baza a unui ambalaj.

Protectia impotriva factorilor fizici

Factorii fizici sunt:

solicitarile mecanice (trepidatiile din timpul transportului) – pot comprima, tasa produsul in ambalaj, creand-se un spatiu intre produs si ambalaj si ca urmare produsul nu mai este protejat impotriva solicitarilor mecanice ulterioare;

lumina produce decolorari si degradari ale marfurilor.

Exemplu : - produsele care contin coloranti naturali se decoloreaza sub actiunea luminii sau prezinta pete si culoare neuniforma.

Pentru a opri patrunderea luminii in interiorul ambalajului se foloseste ambalajul opac ca, de exemplu cel obtinut din aminoplaste (materiale plastice) – pentru medicamente – sau din materiale complexe – pentru lapte, sucuri.

temperatura - ambalajul trebuie sa protejeze produsul de temperaturile ridicate sau scazute ori de variatii de temperatura; se folosesc in acest scop ambalaje din materiale plastice, lemn, folii de aluminiu, protectii suplimentare din rumegus;

- pentru a asigura protectia produsului, ambalajul trebuie se fie rezistent la temperaturi ridicate (daca produsul necesita sterilizare) sau la temperaturi scazute (daca produsul este conservat prin congelare).

Protectia impotriva factorilor chimici

Ambalajul trebuie sa asigure protectia produselor fata de diferite substante chimice, ca: amoniac, hidrogen, dioxid de carbon, dioxid de sulf, apa, vapori.

Ambalajul joaca un dublu rol:

a) de bariera la transferul de gaze din exteriorul in interiorul ambalajului:

- bariera la oxigen si vapori de apa eliminandu-se riscul dezvoltarii bacteriilor, mucegaiurilor si oxidarii produselor.

- bariera la substante volatile din mediu (fum, parfumuri) care ar putea modifica proprietatile organoleptice (gust, miros).

b) de bariera la transferul de gaze din interior spre exterior, evitandu-se pierderea aromei produsului (de exemplu la cafea), deshidratarea produsului sau pierderea gazului sau amestecului gazos introdus in ambalaj in vederea conservarii produsului (dioxid de carbon, azot).

Pe de alta parte, ambalajul trebuie sa fie neutru fata de produs sa nu influenteze negativ produsul in urma unor reactii chimice.

Protectia impotriva factorilor biologici

Rolul ambalajului este de a proteja produsele fata de microorganismele din atmosfera, fata de insecte si rozatoare, impiedicand astfel contaminarea lor (sa asigure o etanseitatea perfecta fata de germenii microbieni).

Pe de alta parte, ambalajul impiedica contractul direct dintre produsele sterile si persoanele care le manipuleaza.

2. Functia de manipulare, depozitare, transport

Se considera ca, pe parcursul circuitului tehnic, marfurile si ambalajele lor sunt supuse la circa 30-40 operatii de manipulare, deci unor solicitari mecanice care le pot deteriora.

Pentru a inlesni operatiile de manipulare, depozitare, transport, ambalajele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa faciliteze manipularea produselor, prin forma, greutate, volum, prezenta unor orificii care sa permita prinderea lor;

sa asigure securitatea operatorilor si stabilitatea incarcaturii;

sa fie usor de stivuit;

sa fie precizate conditiile in care pot fi manipulate;

Document online: Alianta strategica intre Rover și Honda - studiu de caz Eseu: Puterea atitudinii

sa reziste la variatii de temperatura si umiditate in spatii deschise;

sa fie adaptate la normele de transport;

sa prezinte un raport optim volum-greutate;

sa poata fi adaptate la unitatile de incarcare utilizate (palete, camioane, vagoane).

Ambalajul ofera o serie de informatii cu privire la conditiile de manipulare, depozitare, transport, printr-o serie de simboluri.

In perioada actuala s-au rationalizat procesele de manipulare, depozitare, transport prin operatiuni de paletizare, containerizarea, modulare.

Paletizarea permite manipularea, deplasarea, stivuirea produselor grupate pe unitati de incarcare, folosindu-se palete si electrostivuitoare.

Containerul este un utilaj pentru transportul economic al marfurilor, construit din materiale rezistente, flexibile eventual, care permit plierea dupa utilizare, asigura foarte bine integritatea si calitatea marfurilor.

Modularea consta in corelarea dimensiunilor ambalajelor de desfacere cu cele ale ambalajelor de transport general, cu ale containerelor, ale mijloacelor de transport si cu cele ale spatiului de depozitare.

3. Functia de promovare a marfurilor si informarea a consumatorilor

Aceasta functie are o importanta deosebita, deoarece acceptarea unor produse de catre consumatori depinde intr-o mare masura de estetica ambalajului.

Pe de alta parte, ambalajul informeaza consumatorul asupra produsului, iar pe de alta parte, il atrage prin dimensiunea sa estetica.

In cazul vanzarii prin autoservire, de exemplu, ambalajul inlocuieste arta vanzatorului prin contactul direct al cumparatorului cu produsul respectiv, contribuind, astfel la promovarea produselor pe piata.

Pentru a-si indeplini aceasta functie, ambalajul trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:

sa atraga atentia cumparatorului in mod spontan; sa fie usor de recunoscut; sa sugereze o idee precisa despre produs; ambalajul atrage atentia cumparatorului prin modul de realizare, eticheta, marca, design;

sa faca publicitate produsului, dar in nici un caz sa nu induca in eroare cumparatorii; pentru acesta, ambalajul trebuie sa comunice publicului caracteristicile produsului, elemente de identificare ale produsului, conditiile de utilizare; informatiile prezentate prin texte, etichete, pictograme, coduri ce se refera la marca, denumire, provenienta, mod de utilizare, toxicitate, impactul asupra mediului inconjurator, termen de valabilitate, etc.;

sa puna in valoare caracteristicile esentiale ale produsului astfel incat consumatorii sa-l deosebeasca cu usurinta de produsele similare;

noul ambalaj sa nu duca la scaderea increderii clientilor fideli in calitatea produsului, sa fie superior celui vechi;

sa permita situarea produsului intr-o grupa de produse;

caracteristicile estetice ale ambalajului au o mare importanta, actionand asupra psihicului cumparatorului, determinand astfel atractia fata de produs.

Exemplu :

forma – ambalajul trebuie sa tina seama de ambianta, locul, modul de utilizare a produselor, caracteristicile produsului, conditiile de pastrare; ambalajul trebuie sa se caracterizeze prin soliditate, greutate redusa, durabilitate, functionalitate.

culoarea – actioneaza si ea asupra psihicului cumparatorului, deoarece, in momentul vizualizari produsului, cumparatorul sesizeaza mai intai culoarea, apoi marca, forma, design-ul.

grafica – trebuie sa fie simpla, expresiva, clara, ilustratia sa fie compatibila cu produsul ambalat, iar prin elementele coloristice, stil, echilibru, sa puna in valoare denumirea produsului si marca, sa permita o citire rapida, corecta, facila, fara sa dea nastere la confuzii.

In conditiile in care raportul calitate-pret este egal la mai multe produse, acelea care se diferentiaza prin creativitatea ambalajelor ies in evidenta fata de cele concurente, fiind preferate si cumparate de consumatori.

I.2. Tipuri de ambalaje

Clasificarea ambalajelor

Clasificarea ambalajelor se poate face dupa mai multe criterii, astfel:

1.Dupa natura materialului din care sunt obtinute:

- ambalaje din hartie-carton;

- ambalaje din sticla;

- ambalaje din metal;

- ambalaje din mase plastice;

- ambalaje din materiale textile;

- ambalaje din lemn;

- ambalaje din materiale complexe.

2.Dupa natura produsului ambalat:

- ambalaje pentru produse alimentare;

- ambalaje pentru produse industriale;

- ambalaje pentru produse periculoase.

3.Dupa tipul ambalajului:

- lazi;    - butelii; - cutii; - borcane; - flacoane; - damingene; - tavite;

- saci; - butoaie; - cosuri; - containere; - sacose; - pungi; - bidoane;

4.Dupa sistemul de confectionare:

- ambalaje fixe;

- ambalaje demontabile;

- ambalaje pliabile;

5.Dupa gradul de rigiditate:

- ambalaje rigide;

- ambalaje semirigide;

- ambalaje suple;

6.Dupa sistemul de inchidere:

- ambalaje deschise;

- ambalaje inchise(cu capac, dop, buson, etc.);

- ambalaje etanse.

7.Dupa domeniul de utilizare:

- ambalaje de transport;

- ambalaje de prezentare;

- ambalaje de desfacere.

8.Dupa natura de utilizare:

- ambalaje recuperabile (reciclabile, recuperabile);

- ambalaje nerecuperabile.

Caracterizarea principalelor tipuri de ambalaje

- Ambalajele din hartie, carton,(materiale celulozice)

Hartia si cartonul au o serie de proprietati care le recomanda pentru obtinerea ambalajelor:

- masa mica;

- inodore, insipide;

- hartia pergament are permeabilitate scazuta;

- hartia si cartonul acoperite, laminate sunt rezistente la uleiuri, gaze, alcool, eteri, esteri, acizi, baze slabe.

Ambalajele din hartie-carton se obtin din urmatoarele tipuri de materiale de baza:

- carton plat;

- duplex- minimum 2 straturi de material fibros, unite prin presare in stare umeda;

- triplex- minimum 3 straturi de material fibros, unite prin presare in stare umeda;

- carton ondulat- obtinut din 1-4 straturi netede si 1-3 straturi ondulate, unite intre ele prin adeziv, se foloseste la ambalarea produselor care necesita protectie contra socurilor mecanice (sticla, ceramica, mobila).

- Ambalaje din materiale plastice

Materialele plastice sunt utilizate pe scara larga pentru obtinerea ambalajelor, datorita urmatoarelor proprietati:

- masa specifica redusa;

- rezistenta in mediul umed;

- rezistenta la actiunea acizilor si alcalinilor;

- rezistenta mecanica buna;

- se prelucreaza usor, obtinandu-se ambalaje de forme si dimensiuni diferite;

- proprietati igienico-sanitare

Ambalajele din materiale plastice sunt:

saci, pungi, ambalaje flexibile obtinute din polietilena, polipropilena, policlorura de vinil(PVC).

- pahare, tavite, farfurii- obtinute din forme rigide, care au capacitatea de formare la cald;

- ambalaje complexe

- Ambalaje din metal

Metalul este utilizat in industria chimica. Cutiile metalice ofera avantajul rigiditatii, evitind riscurile de spargere in timpul transportului.

- Ambalaje din sticla

Ambalajele din sticla, butelii, borcane, flacoane, etc; detin o pondere importanta in totalul ambalajelor, datorita propritatilor sticlei:

- ofera protectie buna(bariera la gaze, vapori, lichide);

- este transparenta(permite vizualizarea produsului, fiind astfel un factor de promovare a vanzarii);

- prezinta stabilitate fata de alcalii, acizi(singurul acid care o ataca este acidul fluorhidric);

- nu are miros;

- poate fi colorata protejand produsul fata de radiatiile ultraviolete;

- poate fi prelucrata in diverse forme;

- este material reciclabil si economic.

Ambalajele din sticla au insa si dezavantaje:

- fragilitate(rezistenta slaba la socurile mecanice);

- greutate relativ mare, ceea ce le face dificil de manevrat si ridica cheltuielile de transport;

- Ambalajele din lemn

Lemnul se foloseste in special la confectionarea ambalajelor de transport datorita solicitarilor mecanice si uzura la care este expus.

- Ambalajele din materiale textile

Sacii textili prezinta avantaje ca: rezistenta la rupere, higroscopicitate, permeabilitate la vaporii de aer, apa; dar si dezavantaje: nu rezista la foc. Au o pondere mica in ambalarea marfurilor.

- Ambalaje din materiale complexe

Au aparut pe piata ambalajelor in ultimii 60 ani. S-a considerat ca un singur tip de material nu raspunde intotdeauna la toate cerintele unui produs sau ale altuia. De acea sa folosit tehnica acoperirii unui material(hartie, carton, material plastic, metal) cu doua sau trei straturi de alte materiale, astfel complexul obtinut sa insumeze propritatile componentelor.

I.3. Ambalejele recuperabile (reciclabile, reutilizabile)

Problema compatibilitatii ambientale a ambalajului a devenit deosebit de importanta.

“Ambalajul total” presupune, pe langa indeplinirea functiilor prezentate anterior, si contabilitatea sa cu mediul ambiant (functia sociala a ambalajului).

Unul dintre criteriile care confera calitatea antipoluanta a unui ambalaj este posibilitatea recuperarii, deci a reutilizarii lui, sau a materialului din care este facut.

Recuperarea si reciclarea materialelor si ambalajelor au efecte pozitive, pe de o parte asupra reducerii utilizarii resurselor naturale, iar pe de alta parte asupra reducerii cantitatii de reziduuri, evitandu-se poluarea mediului inconjurator

Ambalajele din hartie, carton, sticla, materiale plastice, aluminiu, lemn sunt reciclabile. Ambalajele din hartie-carton pot fi considerate ecologice. Aluminiul, metalul utilizat in proportie mare la obtinerea ambalajelor metalice(cutii, bidoane, folii, etc.)poate fi reciclat de un numar infinit de ori si nu este toxic.Ambalajele din lemn(lazi, butoaie) sunt recuperabile, dar necesita cheltuieli mari pentru recuperare si reconditionare. In domeniul recuperarii materialelor plastice a fost elaborat un sistem global de clasificare a materialelor de ambalare, sub coordonarea Societatii pentru Industria Materialelor Plastice(SPI) SUA.

Simbolurile grafice sunt urmatoarele:

Acestea semnifica faptul ca ambalajul este reciclabil.

Cifrele si literele indica natura materialului:

1.PETE- polietilena tereftalat;

2.HDPE- polietilena de inalta densitate;

3.V- vinil, inclusiv policlorura de vinil;

4.LDPE- polietilena de joasa densitate;

5.PP- polipropilena;

6.PS- polistiren;

7.OTHER- alte materiale plastice.

Acest sistem de codificare permite trierea (sortarea) ambalajelor in functie de materialul plastic din care sunt confectionate.

Statele membre UE au prevazut:

- promovarea ambalajelor standard, pentru a facilita reutilizarea lor;

- eliminarea discriminarilor intre ambalajele noi si cele recuperate;

- fabricarea de produse care permit utilizarea de ambalaje obtinute din materiale reciclate;

- excluderea de pe piata a ambalajelor care nu sunt recuperabile sau reciclabile.

Ambalajele prezinta o serie de simboluri referitoare la protectia mediului inconjurator, deci a vietii si a sanatatii consumatorilor(fig. 1.2.).