Proiect la disciplina - cercetari de marketing

Partea I

Metode de scalare bazate pe itemuri

Din randul metodelor de scalare bazate pe itemuri fac parte: diferentiala semantica, scala lui Stapel, scala lui Likert.

Scala lui Likert

Numita si scala insumata mult folosita in cercetarile de marketing, face parte din categoria scalelor de tip ordinal conducand la informatii de natura neparametrica. In cazul acestei metode de scalare, principalele metode de lucru sunt:

se alcatuieste un set de propozitii care reprezinta afirmatii cu caracter favorabil sau nefavorabil la adresa stimului care face obiectul investigatiei;

propozitiile sunt prezentate fiecaruia dintre subiecti al caror opinii urmeaza sa fie scalate; in legatura cu afirmatia cuprinsa in fiecare propozitie, subiectul este solicitat sa-si exprime acordul sau dezacordul, incercuind una din cele 5 gradatii ale scalei:

acord total : acord : indiferent : dezacord : dezacord total.

daca este vorba de o afirmatie cu caracter favorabil, fiecarei      

gradatii i se ataseaza dupa administrarea chestionarului, urmatoarele valori numerice:

+ +1 ; 0 ; -1 ; -2

daca scorul realizat de subiect se calculeaza facand suma algebrica a valorilor numerice care caracterizeaza opinia sa referitoare la fiecare propozitie componenta a setului.

Aplicatii practice :

1. Unui esantion de 800 de persoane, clienti ai unei cantine sunt supusi unei anchete cu scopul de a determina imaginea acelei favorabila, in randul consumatorilor. Persoanele intervievate sunt solicitate sa-si exprime gradul de accord sau dezacord in legatura cu 4 enunturi, cuantificarea opiniilor fiind realizata cu ajutorul unei scale cu 5 nivele: de la accord total la dezacord total.

Pentru prelucrarea si interpretarea rezultatelor celor 5 nivele ale scalei li se va atribiu scoruri de la 1,5 sau de la -2 la 2.

acord total : acord : indiferent : dezacord : dezacord total.

+2 +1 0 -1 -2

Calcul pentru enuntul 1

EXEMPLU 3,670

800

Pe primul loc se afla caliatea meniurilor servite corespunzator, pe locul 2 situanduse ambianta unitatii necorespunzatoare, din punct de vedere diferenta fiind neglijabila. (3,657) =99,70 %,

3,670

Pe locul 3 situanduse servirea satisfacatoare cu 96%, urmand cu locul 4 a fi preturile practicate cu 93,90 %

Imaginea unitatii se calculeaza in functie de toate aspectele supuse investigatieiprin determinarea unui scor mediu cu ajuorul unei medii aritmetice:

Se poate aprecia ca unitatea se bucura de o imagine relativ favorbaila in randul clientilor.

2.Un esantion de 500 de persoane clienti ai unui magazin de desfacere cu produse naturiste sunt chestionati cu scopul de a determina eficienta acestor produse asupra sanatatii populatiei. Persoanele itervievate sunt solcitate sa-si exprime gradul de acord sau dezacord in legatura cu 3 enunturi, cuantificarea opinilor fiind realizata cu ajutorul unei scale de 5 nivele de la acord total la dezacord total.

Pentru prelucrarea si interpretarea rezultatelor celor 5 nivele ale scalei li se va atribiu scoruri de la 1,5 sau de la -2 la 2.

acord total : acord : indiferent : dezacord : dezacord total.

+2 +1 0 -1 -2

Rezultatele anchetei sunt prezentate astfel:

Exemplu de calcul, pentru enuntul 1 :

Pe primul loc se afla efectul pozitiv al produselor, pe locul 2 se afla efectul negativ al produselor ( ) , iar pe locul 3 se afla pretul produselor la o diferenta mare de locul 1. ( ).

Eficienta acestor produse asupra populatiei se calculeaza prin determinarea mediei aritmetice a celor 3 enunturi:

Se poate spune ca populatia se poate bucura de eficienta acestor produse.

Metoda ordonarii rangurilor

In cazul aplicarii metodei ordonarii rangurilor, subiectului investigat i se cere sa considere toate alternativele odata sa le compare, apoi sa le ordoneze in functie de o anumita caracteristica, de exemplu in functie de preferinte. Aceasta metoda ofera unele abantaje fata de metoda comparatiilor perechi, ea putand fi aplicata cu destula usurinta si atunci cand numarul obiectelor sau fenomenelor considerate este mai mare, fiind in acelasi timp mai economica si mai usor de administrat conducand la rezultate mai precise.

Pentru interpretarea si analiza rezultatelor, in cazul acestei metode se pot folosi metode statistice carcateristice scalei ordinare.

Aplicatii practice:

O societate comerciala producatoare de imbracaminte este interesata de cresterea vanzarilor sale pentru care a intervievat 600 de cumparatori, solicitandule realizarea unui clasament a celor 5 caracteristici esentiale alfate la baza deciziei de cumparare:

- modelul;

- pretul;

- materialul folosit;

- serviciile de desafacere;

- modalitati de plata.

Repondentii sunt solicitati sa ordoneze descrescator de la rang I la rang V, caracteristicile analizate din punct de vedere a importantei atribuite in luarea deciziei de cumparare. Cuantificarea raspunsurilor s-a realizat cu ajutorul unei scale cu 5 nivele, repondentii fiind solicitati sa acorde ranguri de la I la V caracteristicilor investigate.

Pentru prelucrarea informatiilor fiecarui rang i s-a acordat scoruri de la 5 la 1.

Caracteristica	Rangul acordat ( scorul atribiut)					Aprecieri medii
	I	II	III	IV	V
Modelul
Pretul
Materialul folosit		Analiza: Diferenta dintre management si leadership Referat: Managerul de proiect
Serviciile de desfacere si vanzare
Modalitati de plata						2,421

Ierarhizarea celor 5 caracteristici presupune determinarea scorului mediu cu ajutorul mediei aritmetice ponderata, dupa cum urmeaza : Exemplu de calcul pentru model:

Pe primul loc din punct de vedere al importantei in luarea deciziei de cumparare se afla modelul, urmat de materialul folosit, pret precum si de modalitatile de plata si serviciile de desfacere si vanzare unde nu exista modificari semnificative, eforturile societatii comerciale pentru satisfacerea preferintelor consumatorilor urmand a fi aranjate prin serviciile de desfacere si vanzare si modalitatiile de plata.

Scala cu suma constanta

Scala cu suma constanta solicita subiectului cercetat sa imparta o suma constanta (in general 10 sau 100) intre doi sau mai multi stimuli.

Aplicatii practice :

Pentru a cunoaste locul pe care marca proprie Milka il ocupa intre principalele marci concurente (Saroti, Primola, Africana) o firma producatoare de produse din ciocolata a organizat o cercetare asupra unui esantion de 1000 de persoane selectate din randul clientilor unui raion de produse din ciocolata. Cei 1000 de repondenti au fost solicitati sa repartizeze 100 de puncte intre cele 4 marci de ciocolata supuse analizei, numarul de puncte acordat fiind proportional cu aprecierea pe care fiecare persoana o acorda fiecarei marci.

Rezultatele cercetarii dupa cum au fost centralizate sunt:

Determinarea punctajului mediu, dupa care se interpreteaza rezultatele finale, presupune calculul mediei aritmetice ponderate cu al frecventei de aparitie al aceluiasi punctaj, pentru cele 4 marci studiate, dupa cum urmeaza:

Exemplu de clalcule pentru marca Milka:

Marca Milka detine locul I, locul II il detine marca Primola, pe locul III se situeaza marca Saroti, iar apoi pe ultimul loc se situeaza marca Afrikana. Astfel fata de marca Milka care este pe primul loc notata conventional cu 100%, marca Saroti se situeaza la o distanta apreciabila, insa mult mai mica este distanta dintre marca Milka si Primola aflata pe locul 2, iar la o distanta mult mai mare este Afrikana care se afla pe locul 4

Diferentiala semantica

Prezinta una dintre modele frecvewnt utilizate in cercetarile de marketing. In baza acestei metode persoanei cercetate i se solicita sa-si exprime opinile despre stimulul supus investigatiei (un produs, un serviciu, un magazin) caracterizat printr-o serie de atribute bipolare.

Intre cele doua componente adjectivale ale fiecarei perechi se insereaza o scala care are de obicei 3, 5 ,7 niveluri directia si intensitatea opiniei persoanei, stabilinduse pe baza nivelului pe care acesta il indica pe scala respectiva.

De exemplu imaginea clientilor referitoare la cumpararea unui produs cu ajutorul unei scale cu 5 niveluri care se afla intre perechi de atribuiri bipolare, foarte favorabila, foarte nefavorabila.

Pentru usura prelucrarea si interpretarea datelor, o varianta mai evoluata a diferentei semantice inlocuieste segmentele scalei cu cifre astfel:

Dupa ce fiecare persoana a incercuit numarul care exprima

imaginea sa, poate face o medie a tuturor opiniilor stabilind un punct                                                       pe scala.

Aplicatii practice:

Un esantion de 200 de beneficiari este supus unei investigatii de conducerea unei institutii de stat in vederea determinarii opiniei benficiarilor cu privire la serviciile oferite de aceasta institutie.

proptitudinea angajatiilor;

gradul de asistare practicat;

eficienta asistentilor sociali;

gradul de diversificare a servicilor oferite;

comportamentul asistentilor sociali.

Aprecierile beneficiarilor sunt cuantificate cu ajutorul unei scale cu 5 nivele (de la foarte nefavorabil la foarte favorabil) sa indice pe chestionar celula care descrie cel mai bine aprecierile sale cu privire la cele 5 caracteristici supuse investigatiei.

Exemplu de calcul pentru promptitudinea asistentilor sociali

Imaginea grafica a aprecierilor beneficiarilor cu privire la cele cinci caracterstici ale serviciilor asistentei sociale se prezinta astfel:

Promptitudinea

Asistentilor sociali _______________._____ _______ ______ _______

Gradul de asistare

a asistentilor sociali__________________.____________________

Eficienta asistentilor

Sociali                      __________________.___________________

Gradul de diversifi-

care a servicilor        _____ _______ ______ ________._____________

Comportamentul

asistentilor sociali    __________ ______ ____ ___.___

0 1 2 3 4 5

Figura 1. Aprecierile consumatorilor

Se poate calcula deasemenea media tuturor aprecierilor ca o medie aritmetica simpla, numarul respondentilor fiind acela pentru toate cele 5 caracteristici:

Concluzionand, beneficiarii apreciaza comportamentul personalului urmat de gradul de diversificare a serviciului. Pe ansamblu situatia este relativ favorabila , media aprecierilor fiind cuprinsa intre 3 si 4 ceea ce corespunde nivelurilor indiferent" si respectiv "favorabil".

Daca intreprinderea supune analizei si o alta institutie de stat, modalitatile sunt similare, se poate face comparatie intre media aprecierilor beneficiarilor fata de cele doua institutii de stat, din punct de vedere al celor doua caracteristici supuse investigatiei.

Se da tabelul pentru institutia B

Exemplu de calcul pentru promptitudinea asistentilor sociali:

Promptitudinea        ________________.______________

Asistentilor sociali

Gradul de asistare      _._____ _______ ______ ______________

a asistentilor sociali

Eficienta asistentilor _________._____ _______ ______ ______

Sociali                     

Gradul de diversifi- ___________________.____________

care a servicilor      

Comportamentul     _____ _______ ______ _______________._

asistentilor sociali 1 2 3 4 5

Figura 2. Aprecierea beneficiarilor

Se vede ca institutiua A este mult mai apreciata de beneficiari.

Caracteristica comportamentul asistentilor sociali" este mult mai apreciata de beneficiari, ,,gradul de diversificare a servicilor" este aproape acelasi, ,,gradul de asistare este superior la institutia a fata de institutia B . Se poate observa ca institutia A este superioara din punct de vedere a aprecierilor beneficiarilor cu privire la cele 5 caracteristici in ansamblu. Pentru a evidentia distanta dintre cele doua institutii se noteaza conventional institutia A cu 100 % pe primul loc iar valoarea institutiei B se determina astfel:

Deci se poate aprecia ca cele doua institutii sunt aproximativ similare, distanta dintre ele fiind aproape insesizabila.

Scala lui Stapel

Scala lui Stapel este o varianta similara in multe privinte cu diferentiala semantica. Ea are 10 niveluri, 5 cu semnul si 5 cu semnul - , iar intre aceste zone se insereaza atributul care urmeaza sa fie evaluat fara prezenta celor doi poli.

+5

+4

+3

+2

+1

Atributul

-1

-2

-3

-4

-5

De exemplu presupunem ca se urmareste evaluarea unei firme specializate in executia si montarea tamplariei PVC, din punct de vedere al comportamentului personalului, subiectilor investigasi li se solicita sa incercuiasca numarul care solicita cel mai bine opinia lor privind comportamentul personalului acelei firme. La prelucrarea datelor culese folosind aceasta scala, este asemanatoare cu cea specifica diferentialei semantice, ambele conducand la informatii specifice scalelor de timp interval.

Aplicatii practice:

O firma specializata in executia si montajul tamplariei PVC urmareste sa identifice aprecierile clientilor cu privire la principalele caracteristici ale servicilor oferite:

- siguranta montajului;

- comportamentul personalului;

-.preturile practicate;

- gradul de confort;

In acest sens s-a organizat o cercetare asupra unui esantion de 1300 de clienti. Cuantificarea aprecierilor repondentilor s-a realizat cu ajutorul unei scale cu 10 nivele, 5 cu semnul si 5 cu semnul - .

Rezultatele investigatiei se prezinta astfel:

Exemplu pentru siguranta montajului:

Pentru evaluarea aprecierilor facute de clienti in legatura cu serviciile oferite de firma din punct de vedere a tuturor caracteristicilor analiza se v-a determina un scor mediu pentru fiecare din cele patru atribute ca medie aritmetica ponderata cu numarul de persoane care au indicat acelasi nivel de scala de evaluare. Rezultatele atesta ca pe primul loc in ordinea preferintelor clientilor se situeaza pretul practicat", urmat de ,, siguranta montajului"urmat de ,,comportamentul personalului". Desi se situeaza pe locul 3 ,,comportamentul personalului" este foarte apropiat de ,,siguranta montajului ambele situanduse la o distanta apreciabila de ,,preturile practicate" 84,72%, respectiv 79,11%. De asemenea ,,gradul de confort se situeaza la o distanta mai mare fata de ,,comportamentul personalului" si siguranta montajului", 3,36%.

Pe ansamblu firma se bucura de o imagine buna in randul clientilor fapt atestat de valoarea scorului mediu in functie de toate caracteristicile investigate:

Modelul Fishbin-Rosenberg

Modelul Fishbin-Rosenberg este o metoda de evaluare a atitudinii si este o metoda de scalare mai complexa. Conform acestui mod liniar aditiv, atitudinea unui individ fata de un stimul de exemplu (o marca a unui produs) se poate determina cu ajutorul relatiei:

                

unde: - reprezinta atitudinea individului ,, k " , pentru stimulul ,,J ".

-reprezinta importanta acordata de individual ,,k" atributului ,,I" se considera ,,h" atribute apreciate ca importante pentru formarea atitudinii, suma importantei ce le este atasata fiind egala cu 1) ;

- reprezinta masura ( pe o scala de la 0 la 1) in care stimulul ,,j il satisface pe individ in privinta atributului ,,i

Cand se calculeaza atitudinea individului ,,k" pentru stimulul ,,jT, se poate realiza o normalizare pe baza urmatoarei relatii:

Aplicatii practice :

Un magazin de stofe A doreste sa determine pozitia pe care o detine in raport cu alte doua magazine de stofe I , II situate in alta zona a orasului. Se va face o ancheta incercand sa se identifice atitudinea clientilor cu privire la urmatoarele caracteristici.

caliatea materialelor;

ambianta interioara;

diversitatea de culori;

comportamentul personalului;

preturi practicate;

Fiecare individ este solicitat sa acorde puncte pe o scala de la 1 la 10 importantei pe care o atribuie fiecarei din cele 5 caracteristici. In luarea deciziei de cumparare. De asemenea, a fost solicitat sa acorde puncte, pe o scala de la 1 la 10 fiecarui magazin pentru cele 5 caracteristici. Notele acordate importantei fiecarei caracteristici sunt supuse unei operasii de normalizare, astfel incat suma notelor atribuite sa fie 1 sau 100%, conform modelului.

Exemplu de calcul pentru calitatea materialelor:

Notele acordate fiecarui magazin in functie de fiecare caracteristica in care ,,j satisface individual din punct de vedere a caracteristici ,,i" se prezinta astfel:

Pe baza punctajului, determinat ca medie aritmetica ponderata cu importanta fiecarei caracteristici in luarea deciziei de cumparare, se determina atitudinea individului fata de fiecare unitate, dupa formula:

Unde importanta relativa atribuita caracteristicii ,,i

masura in care unitatea ,,j" satisface individul din punct de vedere al caracteristicii ,,i" , conform exemplului:

pentru calitatea materialelor               

Concluzionand, unitatea A se afla pe locul al doilea dupa unitatea II, urmata de unitatea I.

Prezentarea pe scurt a elementului supus analizei prin chestionar

Ceea ce se urmareste a fi analizat prin intermediul acestui chestionar este impresia pe care clientii o au despre produsele de tamplarie PVC cu geam termopan. S-a procedat la analiza produsului firmei S.C. IZOTEC GROUP S.R.L., firma cu capital integral privat, partener Gealan, avand in exploatare o linie tehnologica moderna, specializata in execuiia si montajul tamplariei PVC cu 3,5,6 camere in toata gama de culori si forme cu geam termoizolant low-e.

Specificarea informatiilor dorite a fi colectate

a.     Motivele care conduc la decizia de cumparare

b.     Criteriile de cumparare

c.      Metodele de promovare cele mai eficiente

d.     Pozitia pe piata in raport cu alte marci/ companii

e.     Orizontul de crestere a pietei termopanelor

Obiectivul general al cercetarii

Studierea imaginii produselor din tamplarie PVC cu geam termopan in randul clientilor .

Obiectivele specifice ale cercetarii

a.     Asocierea imaginii produselor cu imaginea companiei

b.     Aflarea motivelor si a criteriilor care conduc la decizia de cumparare

c.      Segmentarea pietei dupa diverse criterii

d.     Stabilirea metodelor de promovare cele mai eficiente

e.     Determinarea pozitiei pe piata in raport cu alte marci/ companii

f.       Stabilirea unui orizont de crestere a pietei termopanelor

Stabilirea metodei de culegere a datelor

In prezenta cercetare s-a procedat la folosirea chestionarului ca metoda de culegere a datelor, ceea ce permite infaptuirea simultana a mai multor obiective:

face posibila practic atat conversia obiectivelor si ipotezelor unei cercetari adecvate, care sunt administrate, cat si culegerea unor informatii veridice de la respondent;

asigura formatul standard si uniformizarea inregistrarilor unor informatii de natura factuala, a opiniilor si atitudinilor respondentilor;

serveste ca baza de date referitoare la cercetarea intreprinsa;

prin format, ierarhii interioare si corelatii logice faciliteaza scanarea, procesarea si analiza datelor.

Persoanele chestionate au fost alese in mod aleatoriu.

CHESTIONAR

1. Locuinta dumneavoastra este dotata cu Geamuri Termopane ?

(alegeti o singura varianta)

1. DA
2. NU
3. PARTIAL

La intrebarea 2 si 3 vor raspunde doar persoanele care au raspuns Da sau PARTIAL la prima intrebare

2. Ce marca de Termopane ati ales?
3. Sunteti multumiti de calitatea geamurilor? (alegeti o singura varianta)
1. Foarte Multumit
2. Multumit
3. Indecis
4. Nemultumit
5. Foarte nemultumit

La intrebarea 4 vor raspunde doar persoanele care au raspuns Nu la prima intrebare.

4. Doriti sa achizitionati termopane in viitor? (alegeti o singura varianta)
1. in aceasta luna
2. in acest semestru
3. in acest an
4. in urmatorul an
5. in urmatorii 2 ani
6. in urmatorii 5 ani

5. Care sunt motivele pentru care ati achizitiona termopane in viitor?
1. Economie la facturile de intretinere
2. Mai mult confort in exploatare
3. Mai multa liniste in locuinta
4. Sa fiu in pas cu moda

6. Care sunt  marcile de termopane pe care le cunoasteti?

1. Gealan
2. Rehau
3. Veka
4. Komerling
5. Deceunic
6. Trocal
7. Ramplast
8. CCG
9. Panorama
10. Bautech
11. Wintech
12. Roplasto
13. Kmg
14. Altele: . . . . . . . .

7. Care dintre marcile de termopane considerati ca este cea mai buna?

1. Gealan
2. Rehau
3. Veka
4. Komerling
5. Deceunic
6. Trocal
7. Ramplast
8. CCG
9. Panorama
10. Bautech
11. Wintech
12. Roplasto
13. Kmg
14. Altele: . . . . . . . .

8. Din ce surse ati aflat despre aceste marci?

1. Ziar
2. Radio
3. Tv
4. Panouri publicitare
5. internet
6. Showroom
7. Reclame de pe autobuze
8. Cunostinte

9. Ordonati urmatoarele criterii de cumparare in ordinea importantei pentru dumneavoastra.
1. Pretul
2. Calitatea
3. Termenul de executie
4. Prestatia persoanei din Showroom
5. Renumele profilului
6. Recomandarea din partea cunostintelor
7. Altele: . . . . . . ..
10. Ce v-ar determina sa recomandati o firma sau o marca de profile?
1. Pretul
2. Calitatea
3. Respectarea termenului  de executie promis
4. Prestatia persoanei din Showroom
5. Renumele profilului
6. Reclamele din ziar /radio/tv
7. Calitatea lucrarii de montaj
8. Prestatia echipei de montaj
9. Altele: . . . . . . ..
11. Cunoasteti firma Izotec?

1. DA
2. NU

12. Cum ati aflat despre firma noastra?

1. Reclama ziar
2. Reclama Radio
3. Reclama Tv
4. Panouri publicitare
5. Fluturasi
6. Participarea la targuri de specialitate
7. Recomandarea cunostintelor
8. Internet

13. Ce parere aveti despre firma Izotec?

1. Foarte buna
2. Buna
3. Neutra
4. Proasta
5. Foarte proasta

14. Ce anume a determinat parerea Dvs cu privire la firma Izotec?

15. In cat timp considerati ca veti recupera investitia in termopane pe baza economiei la intretinere?

1. Sub 2 ani
2. Intre 2 ani si 3 ani
3. Intre 4 si 6 ani
4. Intre 6 si 10 ani

16. In ce categorie de varsta va incadrati?

1. Intre 18 si 25 ani
2. Intre 26 si 35 ani
3. Intre 36 si 45 ani
4. Intre 46 si 50 ani
5. Intre 51 si 70 ani
6. Peste 70 ani

17. Care este genul Dumneavoastra?

1. masculin

2. feminin

18. Ce nivel de studii aveti?

1. Studii gimnaziale
2. Studii medii
3. Studii superioare
4. Studii post universitare

Chestionar completat de:

Nume..

Profesie

Semnatura

Data completarii ..

Importanta intrebarilor

Intrebarea 1- determinarea gradului de saturatie a pietei.

Intrebarea 2 -determinarea cotelor de piata ale diferitelor marci de profile din PVC

Intrebarea 3-determinarea gradului de satisfactie a cumparatorilor fiecarui tip de profile, informatie care poate fi utilizata ulterior ca si argument in favoarea produselor noastre si in defavoarea competitorilor

Intrebarea 4- determinarea potentialului de crestere al pietei in domeniul termopanelor in viitor

Intrebarea 5 - determinarea motivelor( nevoilor) care stau la baza deciziei de cumparare in domeniul termopanelor si folosirea lor ca si instrumente de vanzare

Intrebarea 6- determinarea competitorilor pe piata si a gradului in care este cunoscuta si recunoscuta firma respectiv profilul folosit de catre Izotec, respectiv GEALAN

Intrebarea 7 -Determinarea pozitiei pe piata a gealan perceputa de clienti.

Intrebarea 8 - determinarea celor mai eficiente metode si mijloace de promovare a marcilor de tamplarie PVC

Intrebarea 9- determinarea Criteriilor de selectie a profilelor, respective a firmei furnizoare.

Intrebarea 10-determinarea punctelor cele mai importante pentru client la care firma ar trebuii sa exceleze pentru a avea clienti satisfacuti dar mai ales loiali, si care sa le recomande tuturor cunostintelor, rudelor si prietenilor.

Intrebarea 11- determinarea gradului de cunoastere a firmei-brandului Izotec in piata

Intrebarea 12- determinarea metodelor care au dus la o promovare mai buna a Brandului Izotec

Intrebarea 13- determinarea gradului de satisfactie, respective insatisfactie la adresa firmei Izotec si la adresa produselor acesteia.

Intrebarea 14- determinarea motivelor care au condos la imaginea firmei.Izotec

Intrebarea 15 - determinarea unui factor economic perceput de clienti cu privire la recuperarea investitiei in geamuri termopane si prezentarea datelor in procesul de vanzare alaturi de un calcul economic cu privire la amortizarea acestei investitii bazat pe date concrete.

Intrebarile 16-18 intrebari de identificare si segmentare a pietei tinta pentru o promovare sustinuta in cadrul categoriilor cu potential mare de crestere in viitor a vanzarilor.

Ca si erori ce pot apare in utilizarea chestionarului pot fi cele care vizeaza:

Constructia chestionarului . Un exemplu il poate constitui modul de formulare a intrebarilor, si anume utilizarea negatiilor:"Nu considerati ca marca de termopane Gealan este cea mai buna?"

Daca intebarea numarul 7 ar fi pusa in acest mod, ar putea genera o eroare, ducand la sugestibilitate.

Culegerea datelor.Un exemplu in acest sens il constituie eroarea intentionata a operatorului de date, gen "trisare": necompletarea pe teren a chestionarelor, nerespectarea metodologiei de selectie, completarea partiala a chestionarului, citirea aproximativa a intrebarilor.

Bibliografie minimala:

Virgil Balaure - Marketing - Editura Uranus Bucuresti, 2002;

Iacob Catoiu - Cercetari de Marketing, Editura Uranus Bucuresti, 2003;

Iacob Catoiu - Cercetari de Marketing - Tratat, Editura Uranus Bucuresti, 2009;

Constantin Telespan - Cercetari de Marketing, Editura Uranus Bucuresti 2009;