Evaluarea si interpretarea rezultatelor

EVALUAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

Prin evaluare ne exprimam in mod direct interesul pentru calitatea "productiei" scolare, pentru gradul de pregatire a elevului pe o perioada determinata.

Evaluarea ne furnizeaza informatiile necesare reglarii si ameliorarii activitatii de la o etapa la alta prin adoptarea masurilor corespunzatoare pentru cresterea eficientei activitatii. Verificarea si aprecierea sistematica a rezultatelor obtinute constituie un important factor motivational, stimuland activitatea de invatare a acestora, exercita influenta asupra dezvoltarii psihice, a laturii volitionale si afective, ii ajuta in cunoasterea si dezvoltarea aptitudinilor.

In ceea ce priveste rolul cadrului didactic in activitatea de la clasa, cunoasterea nivelului atins de elevi in dezvoltarea lor generala si a rezultatelor obtinute este necesara in fiecare moment al desfasurarii procesului didactic: la inceputul activitatii cu noii elevi pentru a le cunoaste nivelul de pregatire in vederea adoptarii unei pedagogii adecvate; pe parcursul procesului de instruire pentru a-si adapta activitatea la posibilitatile elevilor si la sfirsitul procesului pentru a aprecia rezultatele obtinute in lumina obiectivelor urmarite si pentru prefigurarea activitatii viitoare.

Se poate spune ca actul de evaluare implica doua operatii corelate, alcatuind un tot unitar, masurarea si aprecierea. Prima consta in aplicarea unor tehnici, probe, pentru a cunoaste efectele actiunii intructiv - educative si a obtine date in perspectiva unui scop determinat. Exactitatea masurarii este conditionata de calitatea instrumentelor de masura folosite si de modul cum sunt aplicate acestea.

Aprecierea defineste procesul de judecare a rezultatelor constatate, prin compararea acestora cu scopurile urmarite. Se presupune deci formularea unor judecati de valoare asupra unui rezultat.

Rostul evaluarii rezultatelor nu se limiteaza la cunoasterea acestora si la clasificarea elevilor in functie de performantele obtinute, ci consta mai ales in a sti care sunt elementele izbutite ale procesului care au asigurat succesul si care sunt aspectele date, punctele critice ce urmeaza sa fie remediate. Diagnosticarea ofera, prin datele si informatiile referitoare la starea procesului, sugestii pentru deciziile ce

urmeaza a fi adoptate cu privire la desfasurarea activitatii in etapele urmatoare, prefigurand rezultatele posibile.

Actul de evaluare isi realizeaza functiile numai in conditiile integrarii lui efectiv in procesul didactic, ca element constitutiv al acestuia menit sa furnizeze informatiile trebuitoare oricarei actiuni de perfectionare a procesului. Exista trei modalitati de integrare a evaluarii in activitatea didactica: evaluarea initiala, de pornire, evaluarea cumulativa (sumativa), evaluarea continua (formativa).

Evaluarea initiala este menita sa stabileasca nivelul de pregatire al elevilor la inceputul unei perioade de lucru, conditiile in care acestia se pot integra in programul pregatit. Ea constituie si temeiul reconsiderarii activitatii, in ceea ce priveste ritmul de parcurgere a materiei, gradul de aprofundare, metodele folosite pentru a-l face adecvat situatiei constatate, dobandind o importanta deosebita la inceputul anului scolar sau semestrului.

Evaularea cumulativa (sumativa) este realizata periodic, pe perioade mai lungi, in general corespunzatoare semestrelor scolare sau anului scolar, desi sunt luate in considerare si masurile operate de parcurs. In aplicarea acestui model se poate realiza, in parte, compararea rezultatelor obtinute atat cu obiectivele urmarite, cat si cu nivelul de la inceputul activitatii; neajunsurile principale constau in caracterul de sondaj pe care-l prezinta si prin faptul ca actele evaluarii nu insotesc procesul didactic si nu permit ameliorarea lui decat pentru viitor.

Modelul evaluarii continue (formative) , inlaturand neajunsurile amintite, presupune verificarea rezultatelor pe parcursul procesului didactic, operand in general pe secvente mai mici. In acest fel, trecerea la secventa urmatoare a procesului se face numai dupa ce se cunoaste modul de desfasurare ameliorativ privind atat desfasurarea procesului, cat si performantele unor elevi.

Realizarea functiilor esentiale ale actului evaluativ in procesul didactic presupune folosirea atat a formelor de evaluare initiala cat si a celor operate pe parcursul si la sfarsitul activitatii oferind date necesare pentru imbunatatirea sistematica a actiunii. O autentica actiune de evaluare trebuie sa fie in mod necesar continua si completa.

Recunoasterea legaturilor dintre diferitele modalitati de evaluare a activitatii didactice conduce la singura atitudine justificata si eficienta fata de folosirea

acestora si anume aceea nu de optiune in favoarea uneia sau alteia , ci de imbinare a acestora , de realizare a unui proces de evaluare in forme si cu functii multiple, perfect integrat actiunii didactice.

In clasa a IV-a, la inceputul anului scolar, la obiectul matematica am dat spre rezolvare urmatorul text (vezi anexa 4).

Acest text mi-a oferit informatii despre nivelul cunostintelor si deprinderilor pe care le aveau elevii la inceputul unei noi clase, care sa ma ajute sa gasesc cele mai eficiente modalitati pentru a obtine progrese si a elimina lacunele existente.

Aceasta evaluare initiala a aratat cati elevi au lacune in utilizarea deprinderilor operatiilor matematice, ce elevi au obtinut calificative care sa-i incadreze in categoria celor mediocri si pentru care trebuie gasite modalitati de a le asigura o recuperare rapida si o inlaturare grabnica a golurilor. Schimbari au intervenit si in rezultatele obtinute de cei buni, dar nesemnificative, datorita in mod deosebit a unei mai grele adaptari la activitatea scolara dupa o pauza asa mare pentru unii.

Fiecare lectie de matematica a cuprins si o scurta evaluare formativa (continua) care a fost un adevarat indicator al activitatii scolare, atat pentru propunator cat si pentru elevi.

Aceasta evaluare formativa s-a realizat folosind diverse modalitati ca: fise curente, munca independenta, lucrari de control, teste, iar rezultatele obtinute s-au centralizat si consemnat statistic.

La capitolul multiplii si submultiplii metrului tinand seama de ceea ce au invatat in anul anterior, in clasa a III-a, am vrut sa vad daca elevii isi mai reamintesc cele invatate si le-am dat la prima ora urmatoarea lucrare de control:

1 m = ? dm 4 dm = ? mm

1 dm = ? mm 2500 m = ? dam

1 km = ? dam 300 dm = ? dam

1 km = ? m 60 km = ? hm

1 dam = ? m 800 dam = ? km

In urmatoarea ora le-am dat o lucrare asemanatoare care urmarea sa verifice si sa consolideze transformarile dintre multiplii si submultiplii metrului. De asemenea am vrut sa observ daca elevii au inregistrat progrese fata de lucrarea precedenta si am introdus si operatii intre aceleasi unitati de masura diferite:

8 m = ? cm 24 hm + 49 hm = ? hm 49 km - 220 dam = ? hm

32 dam = ? dm 91 cm + 39 cm = ? cm 48 dam + 15 hm + 5 km = ? m

21 km = ? hm 48 mm + 19 mm = ? mm 54 cm - 210 mm + 5 dm = ? cm

60 mm = ? cm 102 km - 49 km = ? km 73 mm - 23 mm + 1 dm = ? cm

8200 dam = ? km 83 dam - 87 dam = ? km 96 hm - 630 dam = ? km

In urma verificarii am considerat ca se poate intocmi un grafic simplu in care sa se vada comparativ rezultatele si eficienta metodelor active cat si a lucrului la tabla pe care l-am utilizat dupa lucrarile de sondaj. Am facut o clasificare a elevilor de la cel mai bun la cel cu rezultatele cele mai slabe, acordandu-se numere de ordine corespunzatoare.

Dupa ce am terminat capitolul "Unitati de masura" am conceput un test pentru a evalua sumativ modul cum elevii si-au insusit cunostintele despre unitati de masura, cum si-au format deprinderile de a transpune dintr-o unitate in alta si de a le utiliza in efectuarea diverselor operatii, rezolvari sau compuneri de probleme in urma utilizarii diferitelor metode de rezolvare a problemelor (vezi anexa 5).

Testul a fost conceput incat sa contina 3 probe cu dificultati crescute de la o proba la alta. Fiecare proba a urmarit obiective precise astfel:

(1) operarea de transformari utilizand multiplii si submultiplii unitatilor de masura;

(2) aplicarea in exercitii a algoritmului de transformare a unitatilor de masura mai mari in unitati de masura mai mici si invers, operatii aritmetice cu diferite unitati de masura;

(3) operarea corecta cu numere concrete, transformarea unitatilor de masura in multiplii sau submultiplii.

O evaluare finala a fost facuta cu prilejul testarii date la sfarsitul clasei a IV-a prin care s-a urmarit sa se evalueze modul cum elevii si-au insusit principalele obiective ale invatarii matematicii in ciclul primar (vezi anexa 6)

Rezultatele obtinute:

Preocuparile slujitorilor scolii din zilele noastre in directia perfectionarii proceselor evaluative fac parte din eforturile avand un obiectiv mai larg si anume cresterea continua a eficientei activitatii didactice. Evaluarea rezultatelor reprezinta, asadar o conditie necesara pentru orice decizie luata in cunostinta de cauza pentru a conferi activitatii didactice o eficienta mai inalta.

CONCLUZII

In epoca contemporana, epoca dezvoltarii rapide a vietii in toate domeniile in care stiinta devine forta de productie, epoca utilizarii tehnicii celei mai avansate, afirmatia ca este nevoie de matematica este insuficienta. Se poate sutine pe drept cuvant ca nu se mai poate trai fara matematica. Necesitatea culturii matematice pentru orice om, devine astazi tot mai acuta. Ea face parte integranta din cultura generala, ocupand in cadrul acesteia un rol important.

Indiferent de domeniul in care lucreaza, omul modern trebuie sa posede o buna pregatire matematica pentru solutionarea multiplelor si variatelor probleme ale vietii.

Gandirea secolului nostru si a celor viitoare se cere a fi tot mai mult o gandire creatoare, iar omul prezentului si al viitorului, usor adaptabil la schimbari, inventiv. Gandirea matematica - gandirea modelatoare, euristica se extinde tot mai mult, devenind gandire caracteristica omului, in general.

Prin predarea ei in clasele I- IV, matematica contribuie nemijlocit la dezvoltarea gandirii creatoare si independente, la realizarea laturii formative a invatamantului.

Invatamantul matematic s-a dezvoltat in pas cu cerintele vremii si cu nivelul pe care l-a atins stiinta matematicii.

Accentul in invatamantul modern s-a pus pe latura sa formativa, pe realizarea acelor trasaturi ale personalitatii umane care sa-i permita sa se integreze activ in conditiile societatii contemporane si viitoare.

In aceasta directie, noua programa de matematica si noile manuale pun accentul pe introducerea unor elemente de modernizare care vizeaza dezvoltarea gandirii logice a elevilor. Incepand cu anul scolar 2006/2007, programa de matematica la clasa a IV-a s-a simplificat; prin urmare elevii invata in ceea ce priveste metodele de rezolvare a problemelor doar metoda figurativa. Un rol important il au problemele de logica si cele de organizare a datelor in tabele. Un rol deosebit il are rezolvarea si compunerea de probleme deprinzand elevii cu munca organizata, dezvoltandu-le increderea in fortele proprii, obisnuindu-i sa lucreze disciplinat si sa respecte activitatea colectivului.

Pot afirma, pe baza rezultatelor obtinute, ca am reusit in mare masura sa le trezesc interesul pentru matematica cat si perseverenta, fermitatea, tenacitatea pentru invingerea greutatilor.

In cadrul acestui obiectiv am acordat o deosebita atentie cultivarii flexibilitatii gandirii, in special prin rezolvarea problemelor prin mai multe variante si compunerea de probleme.

Rezolvarea presupune insusirea constienta a cunostintelor teoretice, capacitatea de a le aplica in mod independent si creator, intelegerea enuntului problemei, sesizarii relatiei dintre necunoscute si datele problemei, formarea priceperii de a stabili planul de rezolvare, de a verifica solutia gasita.

Pentru ca actiunea de dezvoltare a creativitatii sa fie cat mai eficienta, am inceput-o (prin metodele si procedeele prezentate) de timpuriu (din clasa I) si am exersat-o in timp, sistematic, modeland copiii prin intregul continut si prin intreaga metodica de predare.

Consider ca este necesar ca pentru fiecare capitol sa fie rezervate 1-2 ore pentru dezvoltarea spiritului creator al elevilor, ore ce pot fi luate din numarul orelor rezervate "la dispozitia invatatorului".

Este necesar sa avem suficiente probleme sa le introducem atunci cand este necesar.

Pentru o buna intelegere si insusire a tehnicii de rezolvare a problemelor, e mult mai important ca elevii sa rezolve aceeasi problema in doua sau mai multe variante cand acest lucru este posibil, decat sa rezolve mai multe probleme de acelasi tip intr-un singur fel.

Prin exercitii de rezolvare in mai multe variante am urmarit sa formez mobilitatea mentala a elevilor in rezolvarea problemelor, am urmarit ca procedeele de rezolvare invatate sa nu se transforme in sabloane, ci sa poata fi manuite cu suficienta suplete.

Pentru generalizarea principiului de rezolvare a problemei, elevii au fost obisnuiti sa cuprinda problema in totalitatea ei si sa redea in final solutia problemei printr-o formula numerica, apoi in formula literala.

Pe baza acestor formule (numerice sau literale) elevii au compus si rezolvat apoi numeroase probleme.

Stimuland increderea in fiecare elev, apreciind orice incercare de a crea, am lasat camp liber curiozitatii si dorintei native a copiilor de a descoperi mereu ceva nou, uneori, si mai ales in clasa I, multe din activitati au imbracat forma jocului.

Deprinzand elevii cu rezolvarea si crearea de probleme in mod independent, am evitat sablonizarea, iar prin stimularea gandirii si angajarea ei in activitatea independenta fac posibila folosirea optima a potentialului creator.

Pentru sporirea eficientei activitatii creatoare am avut in vedere indeplinirea urmatoarelor cerinte:

- tema sa fie accesibila;

- sa stimulez gandirea si imaginatia creatoare;

- sa corespunda cerintelor programei scolare;

- sa se bazeze pe o motivatie puternica;

- sa se urmareasca formele unui stil de munca pentru elevi.

Am reusit sa-i determin pe elevi sa manifeste un interes tot mai mare pentru acest obiect, sa depuna eforturi sporite plasand activitatea creatoare in diferite momente ale lectiei. Am constatat ca activitatea de rezolvare de probleme cat si cea cu caracter creator are o puternica valoare formativa de ordin afectiv, motivational. Aceasta datorita faptului ca elevii nu se simt suprasolicitati, ci daca perseverez, ei le doresc, le asteapta si de la un timp le solicita. Se observa ca, dupa indeplinirea sarcinilor cu caracter creator sunt parca mai pregatiti pentru alte activitati, par mai recreati si mai odihniti.

Ei sunt bucurosi cand reusesc si nemultumiti cand rezolvarile dau gres.

Chiar si elevii timizi sau care intampina greutati doresc sa incerce, sa obtina rezultate bune.

Pentru reusita dezvoltarii activitatii, a gandirii cu operatiile si calitatile sale, un rol important revine invatatorului. De aceea am manifestat receptivitate la tot ce este mai nou, la tot ce le place copiilor, la tot ce pot ei rezolva.

Trebuie sa raspundem permanent chemarii sa largeasca orizontul, sa zdruncine stereotipurile, sa creeze acea "disonanta" interna care sa determine o "decentrare", adica o iesire din perimetrul restrans al unei experiente canonizate de ani de vechime.

De aceea am cautat ca prin activitatea desfasurata sa infrumusetez acest obiect, astfel incat elevii sa o priveasca ca pe o activitate utila, sa o priveasca si sa o

aprecieze pentru frumusetea structurii ei.

Ca elevii sa iubeasca acest obiect depinde direct de cine il preda, de nivelul de pregatire atat din punct de vedere al domeniului (matematic) cat si pedagogic.

Prin multitudinea procedeelor folosite in clasa, noutatea pe care i-o dam copilului prin fiecare exercitiu, problema, modul cum reusim sa-i activizam in permanenta gandirea, sa-l atragem sa participe direct la dobandirea noilor cunostinte cu efect pozitiv asupra personalitatii omului.

Permanent, invatatorul sa fie preocupat sa creeze situatii problematice, sa-i puna pe elevi in situatii de a descoperi noile cunostinte, care sa conduca la asigurarea unei participari afective in toate momentele lectiei, contribuind la stimularea gandirii creatoare a elevilor.

Am constatat ca elevii inca din clasa I pot sa-si insuseasca sau cel putin sa fie familiarizati cu continutul unor notiuni de matematica moderna. Prin antrenarea elevilor la un efort gradat si judicios dozat, prin insusirea matematicii avand la baza propriul efort, putem spune ca pregatim in clasele I - IV, conditiile unui invatamant unitar si structural al matematicii.

Fac cateva propuneri in ideea ca acestea si-ar putea aduce un modest aport la activitatea legata de obiectul matematica:

- intre activitatile matematice de la gradinita si invatarea matematicii la ciclul primar exista o stransa corelatie; nu acelasi lucru exista intre matematica de clasa a IV-a si cea de clasa a V-a care impune un ritm de lucru mult prea rapid, creand astfel greutati in adaptarea elevilor in invatarea matematicii la clasa a V-a;

- manualele de matematica la clasele I - IV in noua formula corespund in mare parte exigentelor impuse de perfectionarea invatamantului matematic si racordarea lui pe o linie moderna si eficienta;

- este necesar sa se acorde o mai mare atentie, la ciclul primar in ceea ce priveste valorificarea capacitatilor creatoare a unor elevi, iar cei dotati sa lucreze sistematic in cadrul orelor de pregatire suplimentara, pentru a le cultiva pasiunea si talentul pentru obiectul matematica; sunt necesare ore de pregatire si pentru cei care nu fac fata cerintelor acestui obiect;

- pentru elevii care au anumite aptitudini spre acest obiect este necesar sa se elaboreze unele materiale (seturi, fise cu exercitii si probleme mai dificile) ;

- trebuie sa se lucreze diferentiat, acordand atentie atat celor "buni" cat si celor "slabi";

- sugerez ca in perspectiva reinnoirii manualelor, care se face regulat, sa se acorde mai mult spatiu pentru exercitii si probleme, in mod deosebit cele care stimuleaza creativitatea, considerand ca desenele si explicatiile ocupa prea mult spatiu, ele nefiind intotdeauna valorificate in predarea cunostintelor;

- folosirea jocului contribuie la insusirea mai rapida, accesibila si mai placuta a unor cunostinte la scolarii mici, cand exista posibilitatea, fiind unul dintre cele mai bogate mijloace de activizare a micilor scolari, care asigura un climat socio - afectiv adecvat particularitatilor de varsta si individualitate ale copiilor.

Pentru a contribui la formarea personalitatii elevilor, este nevoie de o munca pedagogica asidua si competenta, de selectionare, prelucrare, sintetizare si adaptare a materiei de studiu la nivelul capacitatilor intelectuale ale acestora. Indiferent insa de metodele, modalitatile si mijloacele pe care timpul nostru le pune la dispozitia scolii, rolul nostru ca educatori, constituie un factor hotarator in organizarea si desfasurarea procesului de invatamant, pentru cresterea randamentului scolar.

Invatarea matematicii reprezinta un tel spre care se tinde si se ajunge prin pasiune si munca.

Important e ca in eforturile sale de a imbogati comunicarea didactica, invatatorul sa nu uite ca asa cum spunea L. Soitu, nu tot ce spune se aude, nu tot ce se aude se intelege si ceea ce se intelege nu depinde numai de noi.

Proiect de lectie

Clasa: I

Obiectul: Matematica

Subiectul: "Numarul si cifra 3"

Document online: Jocuri muzicale in gradinita Referat: Fisa de evaluare predictiva - evaluare predictiva a achizitiilor prescolare

Tipul lectiei: Dobandire de cunostinte

Scopul lectiei: - consolidarea cunostintelor despre numarul si cifra 2;

- formarea deprinderilor de a scrie corect cifra 3; - intelegerea numarului 3 ca simbol al multimii care are 3 obiecte

- dezvoltarea operatiilor gandirii ( analiza, sinteza,

generalizarea, abstractizarea) si a calitatilor acesteia(rapiditatea,

mobilitatea,flexibilitatea)

Obiective operationale:

O₁ - sa raspunda corect la intrebarile adresate;

O₂ - sa foloseasca un limbaj matematic adecvat;

O₃ - sa inteleaga numarul 3 ca simbol al multimii cu trei obiecte;

O₄ - sa numere crescator si descrescator pana la 3;

O₅ - sa recunoasca si sa scrie corect cifra 3;

O₆ - sa completeze corect fisele de evaluare;

O₇ - sa lucreze independent;

O8- sa pastreze ordinea si disciplina in cadrul lectiei.

Strategia didactica:

a) Mod de abordare al invatarii: algoritmic

b) Metode si procedee: conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea;

c)Mijloace de invatamant: tabla magnetica, betisoare colorate, trusa de figuri geometrice, numaratoarea, culori, creta colorata,

fise de lucru, plansa cu elemente grafice

componente cifrei 3, jetoane cu numere.

d) Forma de organizare: frontala si individuala

e) Evaluarea: partiala si finala

Durata: 45^'

Locul de desfasurare: Sala de clasa

Material bibliografic: "Proiectarea si evaluarea didactica in invatamantul primar

Marin Manolescu

"Metodica predarii matematicii la clasele I - IV"

Proiect de lectie

Clasa:a II-a

Obiectul: Matematica

Subiectul: Adunarea si scaderea numerelor formate din sute, zeci si unitati -

exercitii si probleme

Tipul lectiei: consolidare si sistematizare a cunostintelor

Scopul lectiei: formarea deprinderii de a rezolva exercitii si prpbleme de adunari si scaderi ale numerelor naturale de la 0 la 100; educarea atentiei, dezvoltarea gandirii.

Obiective operationale:

a) cognitive: O₁ - sa raspunda la intrebari;

O₂ - sa rezolve rapid si corect exercitiile de calcul oral;

O₃ - sa foloseasca corect terminologia matematica;

O₄ - sa utilizeze regulile de adunare si de scadere a numerelor

naturale pana la 100;

O₅ - sa afle numarul necunoscut;

O₆ - sa scrie corect etapele unor probleme;

O₇ - sa compuna probleme pe baza unor operatii de adunarea si scadere care ajung pana la 1000;

b) afective: O₈ - sa participe activ si constient la desfasurarea lectiei;

c) psihomotorii: O₉ - sa adopte o pozitie corecta a corpului in timpul scrisului;

Strategia didactica:

a) Mod de abordare al invatarii: mixt

b) Metode si procedee: conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul,problematizarea, lucrul in echipa, observatia, munca

independenta, evaluarea;

c) Forma de organizare: frontala, individuala, in echipa;

d) Material didactic: fise de evaluare, creta colorata, culegeri, manualul pentru clasa a II-a;

e) Bibliografie : "Metodica predarii matematicii la clasele I -IV;

"Proiectarea si evaluarea didactica in invatamantul primar"

- Marin Manolescu, Editura Steaua Procion;

"Indrumatorul invatatorului pentru aplicarea Programelor

scolare la clasele I - IV'', Ed. Sigma, Bucuresti

Evaluarea: continua

Locul de desfasurare: sala de clasa

Durata: 45 minute

FISA DE EVALUARE

1. Afla diferenta numerelor:67 si 4; 79 si 9; 86 si 4

2. Afla suma numerelor: 76 si 12; 44 si 3; 57 si 11

3. Alege raspunsul corect:

26 95 - 50

45 4 + 3

82 13 + 13

7 41 + 41

29 78 - 41

37 15 + 14

4. Intr-un cos sunt 12 trandafiri, 10 lalele, iar garoafe cat trandafiri si lalele la un loc. Cate flori sunt in cos

Proiect de lectie

Clasa: a III-a

Obiectul: Matematica

Subiectul: Inmultirea unui numar format din sute, zeci si unitati cu un numar de o cifra

Tipul lectiei: recapitularea si sistematizarea cunostintelor

Scopul: consolidarea deprinderilor de a inmulti un numar format din sute, zeci si unitati cu un numar de o cifra; consolidarea deprinderilor de calcul oral si scris; dezvoltarea deprinderii de a lucra in echipa; dezvoltarea gandirii logico-matematice, precum si a celorlalte procese psihice (atentia si

memoria)

Obiective operationale:

a) cognitive: O₁ - sa raspunda la intrebari;

O₂ - sa rezolve rapid si corect exercitiile de calcul oral;

O₃ - sa foloseasca corect terminologia matematica;

O₄ - sa rezolve corect inmultirea, dar si celelalte operatii;

O₅ - sa compare numerele folosind semnele <, >, =;

O₆ - sa explice etapele rezolvarii unei probleme;

O₇ - sa respecte regulile jocului;

O₈ - sa efectueze cu atentie fisa primita;

b) afective: O₉ - sa se conformeze cerintelor, imbunatatindu-si continuu performantele

c) psihomotorii: O₁₀ - sa adopte o pozitie corecta a corpului in timpul scrisului.

Strategia didactica:

a) Mod de abordare al invatarii: mixt

b) Metode si procedee: conversatia, explicatia, demonstratia, exeercitiu ,lucrul in echipa, observatia, jocul didactic, munca independenta;

c) Forma de organizare: frontala si individuala;

d) Material didactic: manualul pentru clasa a IV-a, culegeri, fise de evaluare,

o plansa cu rebus; 2 planse- "scarita"; o plansa cu tabel.

e) Bibliografie : "Metodica predarii matematicii la clasele I -IV;

"Proiectarea si evaluarea didactica in invatamantul primar"

- Marin Manolescu, Editura Steaua Procion;

"Indrumatorul invatatorului pentru aplicarea Programelor scolare la clasele I - IV'', Ed. Sigma, Bucuresti

Evaluare: continua

Locul de desfasurare: sala de clasa

Durata: 45 minute

FISA DE EVALUARE

1. Calculati:

100 x 6 =     

138 x 7 =

232 x 3 =

(121 x 2) + (300 x 2)

2. Afla numarul:

a) de 2 ori mai mare decat 252

b) de 4 ori mai mare decat 243

3. Completeaza cu unul din semnele <,>, =

298 x 3 283 x 2

4 x 133 2 x 266

4. La un concurs de inot participa 174 fete, iar baieti de 4 ori mai multi.

Cati elevi participa la concurs?

Proiect de lectie

Clasa: a IV-a

Obiectul: Matematica

Subiectul: Exercitii si probleme

Tipul lectiei: recapitularea si sistematizarea cunostintelor

Scopul: recapitularea cunostintelor legate de adunarea, scaderea, inmultirea impartirea numerelor; consolidarea deprinderii de calcul oral si scris;

dezvoltarea deprinderii de a lucra in echipa; dezvoltarea gandirii logico-matematice, precum si a celorlalte procese psihice (atentia si memoria)

Obiective operationale:

a) cognitive: O₁ - sa raspunda la intrebarile referitoare la notiunile matematica invatate;

O₂ - sa rezolve corect impartiri cu rest;

O₃ - sa rezolve exercitii de adunare, scadere, inmultire, impartire, in limitele 0 -1.000.00;

O₄ - sa rezolve rapid si corect exercitiile de calcul oral;

O₅ - sa gaseasca semnele operatiilor matematice ("+", "-'' , "x", ":")

O₆ - sa respecte regulile jocului;

O₇ - sa afle numarul necunoscut;

O₈ - sa compuna probleme dupa un exercitiu dat;

O₉ - sa foloseasca corect terminologia matematica;

O₁₀ - sa explice etapele rezolvarii problemei;

O₁₁ - sa gaseasca diferite intrebari pentru o problema data;

O₁₂ - sa efectueze cu atentie fisa primita;

b)afective: O₁₃ - sa se conformeze cerintelor propunatorului, imbunatatindu-si continuu performantele;

c) psihomotorii: O₁₄ - sa adopte o pozitie corecta a corpului in timpul scrisului

Strategia didactica:

a) Mod de abordare al invatarii: mixt

b) Metode si procedee: conversatia, explicatia, demonstratia,

problematizarea, exercitiul, observatia,

lucrul in echipa, jocul didactic,munca

independenta, descoperirea

c) Forma de organizare: frontala si individuala

d) Material didactic: "Matematica" -manual pentru clasa a IV-a,Editura Aramis; fisa de munca independenta, culegeri; plansa

cu continutul unei probleme; ghetute cu daruri; plansa cu

schema jocului "Flori matematice"; cutiuta cu probleme;

cutiuta cu buline; cutiuta cu exercitii.

e) Bibliografie : "Metodica predarii matematicii la clasele I- IV"

"Exercitii si jocuri didactice pentru matematica", autori:

Sofia Onesiu si Mariana Teicu, Editura The Best;

"Proiectarea si evaluarea didactica in invatamantul primar";

Marin Manolescu, Editura Steaua Procion

Evaluare: continua

Locul de desfasurare: sala de clasa

Durata: 45 minute

ANEXA 1

Test de verificare a cunostintelor

1. Subliniaza cu o linie cel mai mare numar: 1p.

127 207 702 270

2. Scrie toate nr. impare cuprinse intre 103 si 97 1p.

3.Calculeaza: 1p.

304 + 170 = 478 - 231 =

32 + 205 = 694 - 304 =

4.Calculeaza si verifica prin proba: 1p.

240 + 53 = 275 - 212 =

5.Afla valoarea lui a: 2p.

a + 214 = 656 a - 14 = 352

302 + a = 372 476 - a = 406

6. La diferenta nr. 476 si 255 adauga suma nr. 103 si 220 1p.

7. Pe un raft sunt 125 carti, iar pe altul cu 14 bucati mai putin. 2p.

Cate carti sunt pe cele doua rafturi?

+1p.

S: 5p - 6p

B: 7p - 8p

FB: 9p - 10

ANEXA 2

1. Percepe usor si bine materialul didactic?

2. Intelege continutul lectiilor?

3. Memoreaza constient, bine si de durata?

4. Elaboreaza usor operatii mentale ca analiza, sinteza, comparatie, abstractizare, generalizare si concretizare la lectii?

5. Face corelatii si asociatii intre cunostintele noi cu cele asimilate anterior la obiectul respectiv?

6. Face corelatii si asociatii intre cunostintele de la obiecte de invatamant inrudite?

7. Prezinta in gandire note de originalitate?

8. Prezinta flexibilitate in gandire?

9. Are capacitatea de a gandi divergent?

10. Prezinta imaginatie creatoare?

11. Foloseste la lectii imaginatia analogica?

12. Foloseste la lectii imaginea probabilistica?

13. Expune cunostintele intr-un limbaj clar, coerent si expresiv?

14. Volumul cunostintelor corespunde cerintelor programei scolare?

15. Are si cunostinte care depasesc programa?

16. Prezinta interes pentru noutate?

ANEXA 3

1. Scrieti adunarile repetate de mai jos ca inmultire si calculati produsul:

4 + 4 + 4 + 4 + 4 = 8 + 8 +8 =

3 + 3 + 3 + 3 + 3 + 3 = 10 + 10 + 10 + 10 =

2. Scrieti scaderile repetate de scazatori egali, de mai jos, ca impartire si calculati catul:

16 - 4 - 4 - 4 = 49 - 7 - 7 7 - 7- 7 - 7 - 7- 7 =

18 - 6 - 6 - 6 = 50 - 10 - 10 - 10 - 10 - 10 =

- pentru calificativul SUFICIENT

3.Aflati factorul necunoscut:

n : 7 = 7 n x 8 = 32 45 : n = 9

- pentru calificativul BINE

6. Cinci fetite au fost in padure dupa ciuperci. Prima fetita a cules 14 ciuperci, a doua cu 10 ciuperci mai putin,a treia fetita a cules de 3 ori mai putin decat a doua, a patra de doua ori mai multe decat a treia, iar a cincea cu 4 ciuperci mai mult decat a patra fetita. Cate ciuperci a cules fiecare? Cate ciuperci au cules impreuna?

7. Alcatuiti o problema dupa exercitiul : 9 + 9 x 2 =

- pentru calificativul FOARTE BINE

ANEXA 4

Test de evaluare initiala

1. a) Scrieti cel mai mare numar natural par de 6 cifre, cand cifrele se repeta si apoi cand cifrele sunt distincte;

b) Scrieti asa cum cititi numerele: 983.412 si 805.023;

c) Scrieti cu cifre numerele: opt mii noua sute nouazeci si patru; sapte sute douazeci de mii cincisprezece;

d) Scrieti in ordine crescatoare numerele:

344.683; 63.802; 934.512; 483.239

e) Puneti semnul "<", ">" sau "=" intre numerele din perechile urmatoare:

21033 si 21033; 465.821 si 466.938; 423.500 si 387.909; 520.000 si 280.000

2. Calculati si faceti proba:

3.645 + 16.366 = ; 46835 - 9678 =

3. Efectuati si faceti proba:

423 x 2 = ; 900 : 4 =

4. Aflati valoarea lui "X" din egalitatea:

(800 : X) - 170 = 1830

5. Intr-o clasa sunt 36 de elevi, baieti si fete. Stiind ca numarul baietilor este cu 8 mai mare decat al fetelor, aflati cati baieti si cate fete sunt in clasa respectiva.

6. Alcatuiti o problema care poate fi rezolvata prin exercitiul:

236 + (236 - 45) =

ANEXA 5

Test de verificare a cunostintelor la capitolul "Unitati de masura"

1. Transformati in unitatile indicate:

25 m = ? dm = ? cm = ? mm

8000 mm = ? cm = ? dm

9 kl = ? hl = ? dal = ? l

15000 l = ? dal = ? hl = ? kl

1 t = ? q = ? kg

6 kg = ? hk = ? dag = ? g

5 ore = ? minute = ? secunde

2 zile = ? ore

PUNCTAJ: 3 p

2. Efectuati:

34 km + 418 m = ? m

640 dal + 15 hl = ? l

8500 dg + 42 hg = ? g

42000 mm + 4 m = ? m

PUNCTAJ: 3 p

3. Un magazin a primit spre vanzare 2.050 t de rosii si cartofi. Stiind ca intreaga cantitate de rosii a fost de 4 ori mai mare decat cea de cartofi, aflati cate tone de cartofi si cate tone de rosii a primit magazinul.

PUNCTAJ: 3p

+1p

S: 5p - 6p

B: 7p - 8p

FB: 9p - 10p

ANEXA 6

Test de verificare a cunostintelor la sfarsitul clasei a IV-a

1. Efectueaza si compara rezultatele celor doua coloane de exercitii, scriind in casute semnul potrivit "<, >, =":

86 x 4 + 168 749 - 79 x 3

921 - 36 x 24 19 x 43 - 760 1 p

24 x 18 - 96 35 x 16 - 224

2. Scrie numerele pare cuprinse intre 400 si 4620. 0,5 p

3. Scrie sub forma de suma numarul 3506. 0,5 p

4. Scrie cu cifre romane: 1 p

- luna;

- anul;

- secolul in care suntem.

5. Efectueaza:

100.852 - 92.683 + 56.701 =

[(9892 + 1088) : 4 x 6 ] : 3 - 891 = 2 p

5001 - 34.965 : 7 + (73.465 - 73.264) =

6. Calculati:

75 m x 10 = m = dam

900 dm : 100 = dm = cm 2 p

248 cm + 252 cm = m

7. Suma a trei numere naturale pare consecutive este egala cu a treia parte din 306. Care sunt cele trei numere? 2 p

+ 1 p

S: 5p.-6p.

B:7p.-8p.

FB:9p.-10p

BIBLIOGRAFIE

1.Cherata,Victori,,Metode de rezolvare a problemelor de aritmeticaVoicila Jeana Editura Sibila, Craiova,1993

2. Cristea, Sorin- "Pasi spre reforma scolii", Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1991

3. Gardin, Mar - "Aritmetica", Editura Paralela 45, Pitesti, 2000

Gardin, Florin

4. Golu, Pantelimon- "Psihologie educationala", Editura Ex Ponto,Golu, Ioana Constanta, 2002

5. Jurca, Maria -Georgeta - "Cum rezolvam probleme de aritmetica", Editura Trans-Pres, Sibiu, 1994

6. Lupu, Costica- "Metodica predarii matematicii, Editura Paralela 45, Pitesti, 1999

7. Piriiala, D. Dumitru- "Probleme tipice rezolvate prin mai multe Piriiala Viorica , metode si procedee", Institutul European, Iasi, 1999

8. Radu, Ion T. -"Evaluarea in procesul didactic", Editura

Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 2004

9. Radu, Mircel - "Reciclarea gandirii", Editura Sigma, Bucuresti,       Radu, Nicolae 1999

10. Revista Cardinal - "Exercitii si probleme pentru clasele I- IV", Editura Cardinal, Craiova, 2006/2007

11. Rosu, Mihail - "Matematica pentru perfectionarea invatatorilor" Roman, Magdalena Editura All Educational, Bucuresti, 2000

12. Schneider, Maria - "Metode de rezolvare a problemelor de

aritmetica pentru clasele I- IV", Editura Apollo, Craiova, 1991

13.Vartopeanu,I- ,,Metode de rezolvare a problemelor de aritmetica Vartopeanu,Olimpia elementara'',Editura Sitech,Craiova, 1998

14. ******* - "Invatamantul primar", nr. 1-2, Editura Publistar,

Bucuresti, 1994

15. ********* - "Invatamantul primar", nr. 4, Editura Publistar,

Bucuresti,1994

16. ******* - "Invatamantul primar", nr. 6-7, Editura Publistar,

Bucuresti, 1994

17. ******** - "Invatamantul primar", nr. 1-2, Editura Discipol,

Bucuresti, 1997

18. ******** - "Invatamantul primar", nr. 2-3, Editura Discipol,

Bucuresti, 2001

19. ******** - "Invatamantul primar", nr. 2-3, Editura Miniped,

Bucuresti, 2004

20. ******** - "Invatamantul primar", nr. 4, Editura Miniped,

Bucuresti, 2004

21. ******** - "Invatamantul primar", nr. 4, Editura Miniped,

Bucuresti, 2006

- Programa de matematica pentru clasele I-IV

- Manuale de matematica pentru ciclul primar

- Culegeri de probleme pentru clasele I-IV