 |
|
 |  |
| Medicina | Medicina veterinara | Muzica | Psihologie | Retete | Sport |
Psihologie
|
Qdidactic » sanatate & sport » psihologie Test grila de evaluare finala psihologie |
Test grila de evaluare finala psihologie
Test grila de evaluare finala psihologie
a) creier si maduva spinarii b) creier c) maduva spinarii d) sistemul nervos somatic |
a) starea de functionare normala a corpului b) diminuarea frecventei inimii unei persoane c) cresterea numarului de hormoni eliberati in circuitul sangvin d) controlul raspunsurilor corpului prin meditatie |
||||
a) suprastimulare b) lipsire de stimulare senzoriala c) o stare halucinanta d) pierderea vederii |
a) unele persoane nu viseaza niciodata b) toata lumea viseaza de mai multe ori in timpul fiecarei nopti c) visam continuu toata noaptea d) exista o singura perioada de vis pe noapte |
||||
a) somn REM b) somn non - REM c) somn de nivelul 3 d) somn de nivelul 2 |
a) o memorie buna b) pierderea memoriei c) ameliorarea memoriei d) lipsa capacitatii de a intelege cuvintele vorbite |
||||
a) este controlat in intregime de cortexul cerebral b) este controlat de o zona a cortexului cerebral c) este controlat de zone specifice ale cortexului cerebral d) nu este controlat de cortexul cerebral. |
a) partea stanga a corpului b) tot corpul c) partea dreapta a corpului d) gandirea |
||||
a) conceptul de sfera b) conceptul de taler c) conceptul de pasare d) niciunul dintre acestea |
a) un neuron b) un model algoritmic al gandirii c) o structura cognitiva ipotetica, alcatuita din informatii de care avem nevoie pentru a ne descurca in mediul in care traim d) un grup de obiecte similare |
||||
a) constructiilor propozitiilor b) semnificatiilor cuvintelor c) anomaliilor de gandire d) ordinea cuvintelor in propozitie |
a) memoria este un proces activ. b) totdeauna ne amintim lucrurile cu precizie c) descrierile martorilor oculari rar sunt exacte d) a) si c) de mai sus. |
||||
a) gandirea este independenta de limbaj b) gandirea este acelasi lucru cu limbajul c) gandirea este dependenta de limbaj d) limbajul este dependent de gandire |
a) memoria de scurta durata b) memoria cu sincronizare dependenta c) memoria semantica d) memoria standard dobandita |
||||
a) memoria de scurta durata b) memoria senzoriala c) memoria de lunga durata d) memoria semantica |
a) o actiune pe care copilul o realizeaza doar in stadiul senzorio-motor b) orice set de actiuni care produc un efect asupra mediului c) o structura cognitiva pe care o utilizam pentru a ne ghida comportamentul d) un stadiu al dezvoltarii |
||||
a) stadiul senzorio-motor b) stadiul preoperational c) stadiul formal-operational d) stadiul oral |
a) poate rezolva probleme in mod logic b) se poate "descentra" c) isi poate da seama ca anumite proprietati ale unui obiect nu se schimba doar pentru ca infatisarea lui s-a schimbat d) poate face calcule |
||||
a) conservarea b) permanenta obiectului c) schema corporala d) constiinta. |
a) stadiul preoperational b) stadiul operatiilor concrete
c) stadiul operatiilor formale d) stadiul senzorio-motor |
||||
a) Calitatea memorarii este determinata de emotie b) Memoria nu poate fi stearsa c) Nu exista amintiri pure d) Toate de mai sus |
a) memorie voluntara si memorie involuntara b) memoria logica si cea mecanica c) memorie episodica si memorie de lucru |
||||
a) trei moduri: reproducere, recunoastere, reconstructie b) patru moduri: reproducere, recunoastere, reconstructie, reinvatare c) doua moduri: recunoastere si reproducere |
a) encodare b) reactualizare c) ambele |
||||
a) structuri de organizare a informatiei vizuale b) unitati lingvistice cu semnificatie c) modificari ale senzatiilor |
a) peste 50 % b) sub 30% c) sub 10% |
||||
a) limbajul poate fi utilizat ca forma de relaxare si satisfactie b) prin intermediul limbajului tensiunile interioare pot fi reduse c) prin intermediul limbajului pot fi exprimate starile emotionale ale subiectului |
a) nu pot fi observate decat prin introspectie: b) sunt mai difuze c) dureaza mai mult d) toate de mai sus |
||||
a) comune tuturor culturilor b) diferite de la cultura la cultura c) unele emotii sunt universale dar au forme de exprimare determinate de specificul cultural |
a) perceptia starilor fiziologice b) independent de acestea c) starea fiziologica si interpretarea cognitiva a acesteia |
||||
a) vida b) concreta c) colectiva d) b) si c) |
a) cu probabilitate b) cu certitudine c) cu un grad mai mare de generalitate |
||||
a) marimea relativa pe retina, bombarea cristalinului b) inaltimea relativa, umbrele c) miscarea relativa, miscarile de acomodare oculara d) convergenta oculara, paralaxa bioculara |
a) paralaxa b) miscarea relativa c) perspectiva liniara d) b) si c) |
||||
a) starea interna a organismului b) miscarea membrelor c) pozitia capului si corpului |
a) inaltime, amplitudine, timbru b) intensitate, tonalitate, inaltime c) amplitudine, luminozitate, timbru |
||||
a) un individ foarte cunoscut de catre un anumit public b) un om politic important c) conducatorul unei anumite comunitati d) omul concret, structura complexa, specifica, a trebuintelor si posibilitatilor lui determinate de factori biologici si, in special, sociali |
a) o trasatura de caracter b) un tip de temperament c) o aptitudine generala |
||||
a) elemente ale fizionomiei unui individ b) acele insusiri pe care le putem atribui unei persoane considerand ca o caracterizeaza c) atitudini |
a) modul de a vorbi al unui individ b) caldura sufleteasca de care da dovada o persoana c) aspectele formale ale afectivitatii si reactivitatii motorii |
||||
a) sunt mostenite ereditar b) sunt impuse prin lege de catre autoritatile statale c) sunt imprumutate de la membrii grupului din care face parte individul d) sunt achizitionate in decursul vietii individului ca urmare a contactului sau cu un anumit obiect individual, al invatarii sociale, al influentei sociale |
a) componenta cognitiva, afectiva si comportamentala b) componenta principala, secundara, tertiara c) componenta ludica, afectiva si motorie d) componenta afectiva si cea cognitiva e) componenta comportamentala si aptitudinile |
||||
a) motive sociale b) temeri si suparari c) impulsuri biologice d) impulsuri economice |
a) o persoana exclusa din societate b) o persoana orientata spre lumea exterioara c) o persoana rezervata fata de altii |
||||
a) o persoana care evita singuratatea b) o persoana orientata spre sine c) o persoana care face parte din numeroase grupuri sociale |
a) Carl Gustav Jung b) Ernest Kretschmer c) Hipocrat |
||||
a) sociologice b) psihologice c) temperamentale d) morfofiziologice |
a) tipare de comportament innascut b) tendinta organismului de a-si mentine starea de echilibru c) actiunea subconstientului |
||||
a) afirmarea sau negarea unei pozitii b) afirmarea sau negarea unei relatii logice a unui raport intre concepte c) judecarea valorii unei persoane |
a) realismului, determinismului, cognoscibilitatii b) cauzalitatii, logicitatii, predeterminarii c) metodologic, rationalist, unicitatii |
Bibliografie pentru studenti
Binet, Alfred, 2002, Psihologia rationamentului: cercetari experimentale prin hipnotism, Bucuresti: IRI.
Bouillerce, Brigitte si Carre, Emmanuel, 2002, Cum sa ne dezvoltam creativitatea, Iasi: Polirom.
Chelcea, Septimiu, 2001, Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative si calitative, Ed. Economica, Bucuresti, pp. 18-42, 351-385, 387-364, 465-542.
Cosmovici, Andrei, 1996, Psihologie generala, Polirom, Iasi.
Gardner, Howard, 2006, Inteligențe multiple. Noi orizonturi, București: Editura Sigma.
Golu, Mihai, 1993, Dinamica personalitatii, Bucuresti: Geneze.
Golu, Mihai, 2000, Fundamentele psihologiei: compendiu, Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de Maine.
Hayes, Nicky si Orrell, Sue, 1997, Introducere in psihologie, Bucuresti: ALL Educational.
Lieury, Alain, 1996, Manual de psihologie generala, Bucuresti: Antet.
Miclea, Mircea, 1999, Psihologie cognitiva: modele teoretico-experimentale, Iasi: Polirom.
Parot, Francoise si Richelle, Marc, 1995, Introducere in psihologie: Istoric si metode, Bucuresti: Humanitas.
Popescu-Neveanu, Paul, 1978, Dictionar de psihologie, Bucuresti: Albatros.
Ribot, Theodule, Psihologia conceptelor, 2002, Trad., avanprefata si note de Leonard Gavriliu - Bucuresti: IRI.
Rosca, Al. si Zorgo, B., 1972, Aptitudinile, Bucuresti: Editura Stiintifica.
Stahl, Henri H., 1974, Teoria si practica investigatiilor sociale, vol. 1, Ed. Stiintifica, Bucuresti.
Vlasceanu, Lazar, 1986, Metodologia cercetarii sociale. Metode si tehnici, Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, pp. 178-208, 144-177, 209-234, 235-257.
Zlate, Mielu, 2000, Introducere in psihologie, Iasi: Polirom.
Bibliografie selectiva
Adams, James (1992), Conceptual Blockbusting. A Guide to Better Ideas, Addison-Wesley Publishing Company.
Allport, Gordon W. (1937/1981), Structura si dezvoltarea personalitatii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
Anderson, J. R.
(1990), Cognitive psychology and its
implications,
Atkinson, Rita L.; Atkinson, R.C.; Smith, E. E.; Bem, D. J. (2002), Introducere in psihologie, ed. a 11-a, Bucuresti; Editura Tehnica.
Bartoshuk, L. M. (2000), Psychological advances aid in the study genetic variation in taste, Appetite, 32, 105.
Berlin, Brent si Kay, Paul (1999), Basic Color Terms: Their Universality and Evolution, Center for the Study of Language and Information.
Binet, Alfred (2002), Psihologia rationamentului: cercetari experimentale prin hipnotism, Bucuresti: IRI.
Bouillerce, Brigitte si Carre, Emmanuel (2002), Cum sa ne dezvoltam creativitatea, Iasi: Polirom.
Buck, L si Axel R. (1991), "A novel multigene family may encode odorant receptors: a molecular basis for odor recognition", Cell. 1991 Apr 5;65(1):175-87.
Calanter, E (1962), "Cotemporary Psychophysics" in Roger Brown et al. (eds.) New Directions in Psychology, vol. I.
Chelcea, Septimiu (1981), "Utilizarea documentelor personale in cercetarea sociologica", in Viitorul social, anul X, martie-aprilie 1981, pp. 265-274
Chelcea, Septimiu (coord) (1985), Semnificatia documentelor sociale, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.
Chelcea, Septimiu (2001), Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative si calitative, Ed. Economica, Bucuresti.
Claret, Jaques [1979] (1982), Ideea si forma, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.
Cole, M. si Cole S. R. (2001), The development of Children, New York: Worth.
Conway, B. R. (2001), "Spatial structure of cone inputs to color cells in alert macaque primary visual cortex" (V1). J Neurosci, 21:2768-2783.
Cosmovici, A., Celmare, St. (1990), "Despre cauzalitatea psihica" in Revista de psihologie, nr. 1.
Cosmovici, A. (1996), Psihologie generala, Iasi: Editura Polirom.
Cuilenburg, J. J. Van, Scholten, O. S. si Noomen, G. W. (1991/1998), Stiinta comunicarii, Ed. Humanitas, Bucuresti.
Cury, Augusto (2005), Parinti straluciti, profesori fascinanti, Bucuresti: For You.
Daval, Roger (1963), Traité de psychologie sociale, P.U.F., Paris.
Dement, W. si Kleitman, N. (1957), The relation of eye movements during sleep to dream activity: an objective method for the study of dreaming" Journal of Experimental Psychology, Mai 53(5):339-46.
Devalois, R. L. si Jacobs, G. H. (1984), Neural mechanism of color vision in Darian-Smith, I., (ed), Handbook of physiology, Bethesda, MD: American Physiological Society.
Festinger, Leon si Katz, Daniel (eds.) (1963), Les méthodes de recherche dans les sciences sociales, P.U.F., Paris.
Fitzsimons, J. T. (1990), "Thirst and sodium appetite", in Stricker E. M. (ed) Neurobiology of food and fluid intake, New York: Plenum, pp. 23-44.
Frijda, Nico H. (1996), in Kavanaugh, Robert D., Zimmerberg, Betty si Fein, Steven, Emotion: Interdisciplinary Perspectives, Lawrence Erlbaum Associates.
Gardner, Howard (2006), Inteligente multiple. Noi orizonturi, București: Editura Sigma.
Gegenfurtner, K. R. (2003), "Cortical mechanisms of colour vision" in Nature Reviews Neuroscience, 4, 563-572.
Golu, Mihai, (1993), Dinamica personalitatii, Bucuresti: Geneze.
Golu, Mihai (2000), Fundamentele psihologiei, Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de maine.
Golu, Mihai (2005), Bazele psihologiei generale, Bucuresti: Editura Universitara.
Gough, H. G. (1957), Manual of the Californian Psychological Inventory, Palo Alto: Consulting Psychologists Press.
Gough, H. G. (1979), "A creative personality scale for the Adjective Check List", Journal of Personality and Social Psychology, 37 (8), 1398-1405.
Grawitz, Madeleine (1996), Méthodes des sciences sociales, editia a X-a, Dalloz, Paris.
Hayes, Nicky si Orrell, Sue (1997), Introducere in psihologie, Bucuresti, Editura ALL.
Hurvich, L. M. si Jameson, D. (1974), "Opponent processes as a model of neural organization", American Psychologist, Feb; Vol. 29 (2), pp. 88-102.
Ilut, Petru (1997), Abordarea calitativa a socioumanului, Ed. Polirom, Iasi.
Janet, P. (1935), "La psychologie de la conduite", in Wallon, H. (ed.), la vie mentale, Encyclopédie Française, VII.
Juan, Salvador (1999), Méthodes de recherche en sciences sociohumaines, P.U.F., Paris.
King, Gary, Keohane, Robert si Verba, Sidney [1994] (2000), Fundamentele cercetarii sociale, Ed. Polirom, Iasi.
Lazarus, R. S. (1991), Emotion and adaption. New York: Oxford University Press.
Lieury, Alain (1996), Manual de psihologie generala, Bucuresti: Antet.
Marginean, Ioan (2000), Proiectarea cercetarii sociologice, Ed. Polirom, Iasi.
Mayer, R., Ouellet, F., Saint-Jacques, M.-C., Turcotte, D., et coll. (2000), Méthodes de recherche en intervention sociale, Ed. Gaetan Morin, Montreal, Paris.
Melzack, R. si Wall, P. D. (1988), The challenge of pain, New York: Basic Books.
Miclea, Mircea (1999), Psihologie cognitiva: modele teoretico-experimentale, Iasi: Polirom.
Mihu, Achim (1992), Introducere in sociologie, Ed. Dacia, Cluj-Napoca.
Moser, C. A., [1963] (1967), Metodele de ancheta in investigarea fenomenelor sociale, Ed. stiintifica, Bucuresti.
Moskowitz, H. R., Kumaraiah, V., Sharma, K. N., Jacobs, H. L. si Sharma, S. D. (1975), Cross-cultural diference in simple taste preference, Science, 190, 1217-1218.
Muccchielli, Alex [1996] (2002), Dictionar al metodelor calitative in stiintele umane si sociale, Ed. Polirom, Iasi.
Mucchielli, R. (1974), L'observation psychologique et psychosociologique, Paris: E.S.F.
Neveanu, Paul Popescu (1978), Dictionar de psihologie, Bucuresti: Albatros.
Paivio, A. (1979), Imagery and verbal processes, Lawrence Erlbaum Associates, 1979.
Parot, Francoise si Richelle, Marc (1995), Introducere in psihologie: Istoric si metode, Bucuresti: Humanitas.
Pourtois, Jean-Pierre si Desmet, Huguette (1997), Épistémologie et instrumentation en sciences humaines, Ed. Mardaga, Liège.
Regan, D., Beverley, K. L. si Cynder, M. (1979), The visual perception of motion depth, Scientific american, Jul;241(1):136-51.
Ribot, Theodule (2002), Psihologia conceptelor, trad., avanprefata si note de Leonard Gavriliu - Bucuresti : IRI.
Rosca, Al. si Zorgo, B. (1972), Aptitudinile, Bucuresti: Editura Stiintifica.
Rotariu, Traian si Ilut, Petru (1997), Ancheta sociologica si sondajul de opinie. Teorie si practica, Ed. Polirom, Iasi.
Rugg, H. (1963) Imagination, New York: Harper and Row.
Russell, J. A. si Feldman, Barrett L. (1999), Core affect, prototypical emotional episodes, and other things called emotion: Dissecting the elephant, Journal of personality and Social Psychology, 76, 805-819.
Sacks, Oliver (2005), Omul care si-a confundat nevasta cu o palarie, Humanitas.
Schacter, D. L., Wagner, A. D. si Buckner, R. L. (2000), Memory systems of 1999, in E. Tulving & F.I.M. Craik (Eds.) Handbook of memory. New York: Oxford University Press.
Shapley, Robert si Hawken, Michael (2002), "Neural mechanisms for color perception in the primary visual cortex", Current Opinion in Neurobiology, 12, 426-432.
Sillamy, Norbert (1998), Larousse - Dictionar de psihologie, trad., prefata si completari privind psihologia romaneasca de Leonard Gavriliu. - Bucuresti : Univers Enciclopedic.
Smirnov, A. A. si Zinchenko, P. I. (1969), "Problems in the psychology of memory" In M. Cole si I. Maltzman (Eds.), A handbook of contemporary Soviet psychology. New York: Basic Books.
Smith, Edward E, et al. (2005), Introducere in psihologie, Bucuresti: Editura Tehnica.
Stahl, Henri H. (1974), Teoria si practica investigatiilor sociale, vol 1, Ed. stiintifica, Bucuresti.
Sternberg, R. J. (1985), Beyond IQ: A Triarchic Theory of Intelligence, Cambridge: Cambridge University Press.
Stoica-Constantin, Ana (2004), Creativitatea pentru studenti si profesori, Iasi: Institutul European.
Thurstone, L. L. (1938), Primary mental abilities, Chicago: University of Chicago Press.
Tulving, E. (1972), Episodic and semantic memory, in E. Tulving si W. Donaldson (eds.), Organisation of Memory, Academic Press, London.
Vlasceanu, Lazar (1986), Metodologia cercetarii sociale. Metode si tehnici, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.
Wallon, Henri si Evart-Chmielniski, Eugenie (1951), Les mecanismes de la memoire en rapport avec ses objets, Paris: Presses Universitaires de France.
Zlate, Mielu (1996), Introducere in psihologie, Casa de editura si presa Sansa SRL, Bucuresti.
Zlate, Mielu (1999), Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iasi.
Zlate, Mielu, (2000), Introducere in psihologie, Iasi: Polirom.
Addenda
ACOMODARE (1) Procesul prin care lentilele ochiului isi modifica focalizarea, pentru clarificarea imaginii. (2) In teoria lui Piaget privind dezvoltarea cognitiva, procesul prin care un copil modifica o schema preexistenta, in vederea includerii in aceasta a unui obiect sau eveniment nou.
ACTIUNE IDEOMOTORIE Reprezentari comportamentale activate mintal (prin gandire), care pot duce la cresterea probabilitatii de realizare a comportamentelor corespunzatoare acestor reprezentari.
ACUITATE VIZUALA Capacitatea ochiului de a sesiza detaliile.
AFECT Traire emotionala intensa si de scurta durata (emotie primitiva).
AGNOZIE Termen general ce defineste tulburarile procesului recunoasterii.
AGRESIVITATE Comportamentul realizat cu intentia de a leza o alta persoana (fizic sau verbal) sau de a distruge o proprietate.
ANXIETATE Stare de teama, ingrijorare, tensiune. Dupa unele teorii, este sinonima cu frica, dupa altele fiind o teama fara obiect bine precizat.
ASIMILARE Procesul cognitiv prin care individul preia informatiile din mediul inconjurator si il adapteaza potrivit schemelor pre-existente de interpretare.
BEHAVIORISM Scoala sau sistem psihologic asociat cu numele lui John B. Watson, care defineste psihologia ca studiu al comportamentului si ii limiteaza datele la activitatile observabile. In forma sa clasica, era mult mai restrictiva decat perspectiva comportamentala.
CATEGORIZARE Proces prin care un obiect este inclus intr-un concept.
CODIFICARE SENZORIALA Modul in care sunt transmisi stimulii de la receptorii senzoriali la creier.
CON (CELULA CU CON) Celula specializata a retinei, localizata mai ales la nivelul foveei si, in proportie mai mica, pe restul suprafetei retiniene. Conurile percep atat senzatiile cromatice, cat si pe cele acromatice.
CONSTANTA Capacitatea creierului de a mentine perceptia caracteristicilor fizice ale unui obiect (forma, dimensiuni, culoare), chiar si atunci cand manifestarea senzoriala a obiectului se schimba drastic.
CONSTIENT Stare de prezenta in mediu.
CONSTIINTA (1) Procesul de urmarire a propriei persoane si a mediului individual, astfel incat perceptiile, amintirile si gandurile sa aiba reprezentari in constiinta. (2) Procesul de control al propriei persoane si al mediului, care ne ofera capacitatea de a invata si finaliza comportamente si activitati cognitive. (2) Stare de prezenta in mediu.
CUNOSTINTE Conform teoriilor dezvoltarii care explica achizitiile, felul in care copilul intelege organizarea faptelor unui anumit domeniu.
DEBRIEFING sau debriefing-ul psihologic consta intr-o conversatie unica, semi-structurata cu o persoana care tocmai a experimentat un eveniment stresant sau traumatic sau care a fost subiect intr-un experiment. In cele mai multe cazuri, scopul de debriefing-ului este de a reduce orice posibilitate de afectare psihologica prin informarea oamenilor despre experienta lor sau permitandu-le sa vorbeasca despre aceasta. El este obligatoriu si la sfarsitul experimentelor in care, din necesitati metodologice, subiectilor nu li s-a divulgat adevarata tema de cercetare.
DISCRIMINARE Capacitatea de a distinge un stimul de altul, dobandita, de obicei, prin conditionare selectiva.
EGOCENTRISM (1) Presupunerea ca intreaga lume se invarte in jurul sau si ca nimic altceva nu exista in afara de ceea ce are legatura directa cu persoana respectiva. (2) Situatia de a nu fi constient de alte perspective in afara celei proprii si de a crede ca toata lumea percepe mediul in acelasi mod.
EMISFERE Structuri situate pe partea dreapta si cea stanga a creierului, conectate prin corpul calos.
EMOTIE Situatie complexa, aparuta ca reactie la anumite experiente cu tonalitate afectiva.
ESANTION Grupul de subiecti sau participanti utilizati intr-un studiu: selectia de oameni, animale, plante sau obiecte extrase dintr-o populatie in scopul studierii acelei populatii.
EVALUARE COGNITIVA (1) Interpretarea unui eveniment tinand seama de scopuri si de starea de bine. Procesul influenteaza calitatea si intensitatea emotiilor, precum si nivelul de pericol perceput. (2) Realizarea de judecati asupra valorii sau utilitatii unui lucru.
FIZIOLOGIE Studiul functiilor unui organism viu si al componentelor sale.
FOBIE O frica intensa de un stimul sau situatie pe care majoritatea oamenilor nu o considera deosebit de periculoasa.
FONEM Categorie distincta a limbajului.
GANDIRE ANALITICA Orientare catre obiecte detasate de context, folosind mai ales categorizarea si logica formala cu evitarea contradictiilor.
GANDIRE INDUCTIVA Tip de rationament, in care este improbabil ca o concluzie sa fie falsa, daca premisele sunt corecte.
GENERALIZARE (1) In procesul de invatare, reprezinta depistarea unei caracteristici sau a unui principiu comun unei clase de obiecte sau evenimente. (2) In conditionare, principiul conform caruia, odata stabilita conditionarea raspunsului fata de un stimul dat, alti stimuli asemanatori vor determina acelasi raspuns.
GESTALT Cuvant german care inseamna "forma" sau "configuratie". Psihologia gestaltista se centreaza in primul rand pe perceptie si organizarea experientei, considerand ca experientele perceptuale au la baza pattern-urile formate de stimuli.
GRUPAREA PRIN PROXIMITATE Daca distanta verticala dintre puncte este redusa, este probabil sa fie vazute coloanele.
GRUPAREA PRIN SIMILARITATE Gruparea elementelor similare.
HALUCINATII Experiente senzoriale realizate in absenta stimularii externe adecvate.
HOMEOSTAZIE Nivelul formal de functionare, caracteristic organismului sanatos (capitolul 3); stare interna constanta (capitolul 10).
INCONSTIENT (a) Gandurile, atitudinile, impulsurile, dorintele, motivatiile si emotiile de care nu suntem constienti (capitolul 1); (b) acele amintiri, impulsuri, dorinte inaccesibile constiintei ; (c) impulsuri, dorinte si amintiri inaccesibile, care ne influenteaza gandirea si comportamentul
INDICATORI AI ADANCIMII Diverse tipuri de informatii vizuale care, in mod logic sau matematic, ofera informatii despre profunzimea imaginii.
INFERENTE (1) Proces perceptiv sau mnezic bazat pe ceea ce este considerat adevarat, si nu pe ceea ce este adevarat. (2) Judecati ce depasesc informatia data.
INTERIORIZARE Convingere ca persoana care ne influenteaza are dreptate si schimbarea convingerilor si atitudinilor proprii.
INTROSPECTIE Observarea si inregistrarea perceptiilor, gandurilor si sentimentelor.
IPOTEZA Afirmatie ce poate fi testata.
INALTIMEA SUNETULUI Senzatie subiectiva care se bazeaza pe frecventa sunetului.
INTELES Conceptul definit printr-un cuvant.
MEMORIE DE LUCRU Amintirile stocate pe termen foarte scurt (cateva secunde).
MEMORIE DE LUNGA DURATA Amplu depozit de informatii in care pastram toate informatiile care ne sunt accesibile in memorie.
MEMORIE DE SCURTA DURATA A doua locatie de depozitare a informatiilor (dupa memoria senzoriala) in care sunt stocate informatiile selectate din memoria senzoriala.
MEMORIE EPISODICA Tip de memorie in care se acumuleaza episoade personale, care sunt encodate tinand cont de memorizator si deseori, de spatiu si timp.
MEMORIE EXPLICITA Tip de memorie ce sta la baza abilitatilor perceptive si cognitive. Se exprima frecvent ca imbunatatire a unei performante perceptuale sau cognitive, fara amintirea constienta a experientelor ce au determinat aceasta ameliorare.
MEMORIE SEMANTICA Tip de memorie in care sunt stocate cunostintele generale de exemplu: intelesul cuvintelor. Cunostintele sunt codificate in raport cu alte cunostinte, si nu in functie de cel care memoreaza.
MEMORIE SENZORIALA Locul din memorie in care este plasata initial informatia venita din mediu.
METODA Procedurile care sunt duse la indeplinire atunci cand se realizeaza o cercetare, sau sectiune a unui raport de cercetare care descrie acele proceduri.
MODEL MINTAL Reprezentare mentala concreta a unui aspect al problemei, utila in rezolvarea acesteia.
MORFEM Orice mica unitate lingvistica ce are inteles.
MOTIVATIE Conditie ce da energie comportamentului si il directioneaza.
NEURON Celula specializata, ce transmite impulsuri sau mesaje nervoase catre alti neuroni, glande, muschi.
NEUROTRANSMITATOR Substanta chimica ce difuzeaza la nivelul fantei sinaptice si stimuleaza neuronul urmator.
OBICEI Succesiune invatata stimul-raspuns.
OPERATIE Abilitatea de a imagina si efectua actiuni la nivel mental, spre deosebire de copiii mici care trebuie sa opereze efectiv cu obiectele in lumea reala.
PARADIGMA Cadrul unor presupuneri si idei utilizate de un grup de oameni de stiinta si de profesionisti, utilizat ca baza pentru judecatile si demersurile lor.
PERMANENTA OBIECTULUI Constiinta faptului ca un obiect continua sa existe si daca nu este prezent.
PERSONALITATE Pattern-uri distincte si caracteristice de gandire, emotie si comportament care definesc stilul personal de interactiune al unui individ cu mediul fizic si social.
PERSPECTIVA (CA INDICATOR AL ADANCIMII) Cand liniile paralele dintr-o scena par sa convearga in imagine sunt percepute ca pierzandu-se in departare.
POSIBILITATEA GENERALIZARII Arata cat de mult pot fi aplicate rezultatele unei anumite cercetari altor oameni sau fiintelor umane in general.
PRAG ABSOLUT Pragul minim de perceptie a unui stimul, dincolo de care se poate diferentia stimulul de absenta sa.
PRAGUL DIFERENTIAL Diferenta minima a magnitudinii stimulului necesara pentru a deosebi doi stimuli.
PRINCIPII ETICE Principiile care stabilesc ceea ce este considerata a fi o practica onorabila, cinstita si acceptabila social.
PRODUCEREA LIMBAJULUI Producerea unui limbaj ce incepe de la un gand ce este tradus intr-o propozitie si se finalizeaza prin sunetele care exprima aceasta propozitie.
RECEPTOR Celula specializata, sensibila la un anumit tip de stimuli si conectata la nervi formati din neuronii aferenti (de exemplu: retina). La modul general, termenul desemneaza organul ce contine acest tip de celule (de exemplu: ochiul sau urechea).
REGLAREA EMOTIILOR Reactiile oamenilor la propriile emotii.
REPETITIE Repetarea constienta a informatiilor din memoria de scurta durata, de obicei prin intermediul limbajului. Procesul faciliteaza memorarea pe termen scurt a informatiilor si transferul acestora in memoria de lunga durata.
REZONANTA Gradul in care un sunet de o anumita frecventa reverbereaza pe o distanta stabilita matematic.
SCHEMA (1)Teorie privind modul de operare a lumii fizice si sociale; reprezentare mentala a unei categorii de oameni, obiecte, evenimente sau situatii. (2) Structura cognitiva care ne ajuta sa percepem, sa organizam, sa procesam si sa folosim informatiile; convingeri si cunostinte organizate despre oameni, obiecte, evenimente, obiecte, evenimente si situatii. (3) Un mod de organizare a cunoasterii la nivelul mintii, prin care reprezentarea unei anumite chestiuni include informatii, amintiri, abilitati si planuri pentru actiuni viitoare.
SEMNAL Ceea ce observatorul incearca sa detecteze intr-un experiment.
SENSIBILIZARE Procesul prin care organismul invata sa isi intensifice reactiile fata de un stimul daca urmeaza un alt stimul amenintator sau dureros.
SENZATII Experiente asociate cu stimuli simpli.
SIMBOL Orice lucru care tine loc sau face trimitere la altceva decat la sine.
SISTEMUL NERVOS CENTRAL Totalitatea neuronilor din creier si maduva spinarii.
SISTEMUL NERVOS PERIFERIC Nervii care conecteaza creierul si maduva spinarii cu alte parti ale corpului.
SOMN NON-REM (SOMN NREM) Se refera la cele patru stadii ale somnului (in afara REM-ului)in care miscarile oculare sunt absente, se produce o scadere marcanta a frecventei cardiace si a ratei respiratorii, muschii sunt relaxati, iar metabolismul cerebral scade cu 25-30% fata de starea de veghe.
SOMN REM Perioada somnului in cursul careia apar miscarile oculare rapide.
STADIUL OPERATIILOR CONCRETE Al treilea din cele patru stadii piagetiene de dezvoltare cognitiva, caracterizat prin nevoia de a stabili o relatie intre probleme si circumstante sau evenimente reale.
STADIUL OPERATIILOR FORMALE Cel de-al patrulea dintre cele patru stadii piagetiene de dezvoltare cognitiva, in care accentul cade pe gandirea abstracta si rationamentul logic.
STADIUL PREOPERATIONAL Cel de al doilea stadiu dintre cele patru stadii piagetiene de dezvoltare cognitiva, caracterizat printr-o abilitate de concentrare la un moment dat asupra unui singur atribut al unui obiect si inabilitatea de "decentrare".
STADIUL SENZORIO-MOTORIU Primul dintre cele patru stadii piagetiene de dezvoltare cognitiva, caracterizat prin receptivitate fata de informatia senzoriala si dezvoltarea primelor scheme prin intermediul explorarilor miscarii din mediul inconjurator.
STEREOTIP Set de inferente despre trasaturile de personalitate sau atributele fizice ale unei intregi clase de oameni; scheme ale unor intregi clase de oameni.
STOCARE Pastrarea informatiilor stocate in timp.
STRUCTURALISM Analiza structurilor mentale.
TEORIA ATKINSON-SHIFERIN (DESPRE MEMORIE) Baza pentru realizarea distinctiei dintre amintiri, corespunzatoare unor intervale de timp diferite.
TEORIA BIFACTORIALA Teorie conform careia emotiile sunt rezultatul combinarii a doi factori: o stare initiala de activare inexplicabila plus o explicatie cognitiva a acesteia.
TESTE PSIHOMETRICE Metode de masurare a caracteristicilor psihice. Au fost elaborate teste psihologice pentru a masura un domeniu amplu de caracteristici, de exemplu creativitatea, atitudinile, capacitatile de munca, deteriorarea creierului si, bineinteles, "inteligenta".
TRANSDUCTIE Transformarea energiei fizice in semnale electrice care ajung la creier.
TRAIRE SUBIECTIVA Starea afectiva sau tonalitate a emotiei.
UNDA SONORA O unda definita de variatia periodica a presiunii aerului in timp.
UNITATE PROPOZITIONALA (1) Exprima o propozitie sau o asertiune (2) Unitate gramaticala ce poate fi o propozitie sau o fraza.
VARIABILA Caracteristica masurabila ce poate lua diferite valori.
VARIABILA DEPENDENTA (1) Aspectul masurat intr-un experiment, ale carui schimbari depind de variabila independenta. (2) Variabila care depinde ipotetic de valoarea variabilei independente.
VARIABILA INDEPENDENTA (1) Conditiile experimentale stabilite de cercetator pentru a cauza un efect. Acestea sunt variate in mod sistematic, astfel incat experimentatorul sa poata extrage concluziile legate de schimbarile survenite. (2) Variabila independenta de actiunile participantului.
ZGOMOT Orice stimul din mediu irelevant pentru ceea ce incearca observatorul sa detecteze.
| Contact |- ia legatura cu noi -| |  |
| Adauga document |- pune-ti documente online -| |  |
| Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| |  |
| Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |  |
 |
|||
|
|||
|
|||
Lucrari pe aceeasi tema | |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||