Asertivitatea - cunoasterea drepturilor asertive

( suport de curs)

Obiective operationale:

Intelegerea notiunii de asertivitate

Cunoasterea drepturilor asertive

Dezvoltarea abilitatilor de invatare a limbajului responsabilitatii

Competente: empatie, de comportament, de atitudini, sentimente, asertivitate, autocunoastere.

Metode utilizate: exercitiu de antrenament creativ, chestionarul, explicatia, exercitiul de autocunoastere, lucrul in perechi si pe grupe.

Resurse:

psihologice: motivatia cursului;

de timp: 2 ore;

materiale: flipchart, markere, fise de lucru, folii retroproiector, hartie A4 si A1.

Modalitati de organizare a activitatii: individual, in perechi, pe grupe.

Desfasurarea activitatii:

Moment organizatoric: consilierii si cursantii asigura conditiile pentru o buna desfasurare a activitatii. Fiecare persoana primeste un ecuson, pe care noteaza numele pe care doreste sa-l foloseasca in timpul activitatii.

Crearea starii aperceptive, emotionale, a interesului pentru activitate, captarea atentiei: exercitiu de cunoastere interpersonala "Balanta" (anexa 1) . Scopul exercitiului este de a da persoanei posibilitatea sa reflecteze asupra a ceea ce o deranjeaza in comportarea celorlalti, dar si a neplacerilor pe care le provoaca celor din jur prin propriul comportament. Dupa completarea fisei, prin voluntariat, cateva persoane prezinta rezultatele reflectiei..

Declansarea activitatii:

- pasul 1 - Exercitiu mental: cursantii sunt rugati sa se gandeasca la o persoana cu care vor sa lucreze in aceeasi echipa, apoi la o persoana cu care nu doresc sa lucreze niciodata. Dupa un foarte scurt timp de gandire, li se cere sa ridice mana celor care si-au gasit partenerul imaginar, apoi li se solicita acelasi lucru si celor care s-au gandit la o persoana cu care nu ar lucra. Concluzia exercitiului: cei care nu au exclus pe nimeni ca potential partener de echipa, sunt superiori celorlalti tocmai prin puterea lor de a-i accepta pe toti semenii lor, cu calitati si defecte. Se poate concluziona in acest moment si exercitiul "Balanta", facandu-se referire la acceptarea sau neacceptarea comportamentului celor din jurul nostru.

- pasul 2 - "Patratul" - se deseneaza pe o foaie de flipchart un patrat impartit in 16 (anexa 2). Li se cere cursantilor sa estimeze numarul total al patratelor din figura. In timp ce isi expun parerile, se noteaza pe aceeasi foaie semne de intrebare sau de exclamare, dupa intonatia folosita de cursanti. Nu are importanta numarul patratelor, concluzia este ca trebuie sa-i invatam pe cei din jur sa-si puna intrebari. Daca nu creem semne de intrebare, semnele de exclamare nu mai au aceeasi "greutate".

- pasul 3 - chestionar: "Ce ma ajuta cand simt ca sunt " (anexa 3) - interpretarea rezultatelor inregistrate. Chestionarul va fi aplicat cu destul timp inaintea activitatii, pentru a se putea centraliza rezultatele. Se discuta liber pe baza informatiilor transmise.

- pasul 4 - "Fereastra lui Giordani" - se deseneaza pe o alta foaie de flipchart un patrat cu 4 careuri (anexa 4). Se noteaza informatiile pentru cele doua axe (vertical - "stiut de altii" si "nestiut de altii" si orizontal - "stiut numai de tine", respectiv "nestiut de tine"). Se noteaza apoi semnificatia fiecarui careu: fereastra "deschisa" - ceea ce stii tu si stiu si altii (referitor la comunicarea pozitiva, la comportamentul asertiv, etc. ), fereastra "ascunsa" - ceea ce stii tu, dar nu stiu si ceilalti, fereastra "oarba" - ceea ce nu stii tu, dar stiu altii si, in fine, fereastra "nestiuta" - ceea ce nu stii nici tu, dar nu stiu nici ceilalti. Concluzia exercitiului: fiecare dintre noi deschide mai mult sau mai putin fiecare fereastra a careului; ideal ar fi ca fereastra "deschisa" a fiecaruia dintre noi sa fie cat mai larga, mai cuprinzatoare, pentru a fi acceptati de cei din jurul nostru cu toate calitatile si defectele pe care le avem. Li se reaminteste cursantilor ca defectele pe care ni le recunoastem singuri nu mai constituie puncte slabe, intrucat nu vom mai putea fi atacati de ceilalti - ironizati, marginalizati, jigniti, etc. Trebuie sa avem doar curajul necesar si cateva cunostinte despre

- pasul 5 - Notiunea de asertivitate. Drepturile asertive - se prezinta la retroproiector folia (anexa 5) cu definitia asertivitatii si drepturile asertive.

- pasul 6 - "Laude care nu umilesc, critici care nu jignesc" - se prezinta pe folii, la retroproiector, cateva situatii in care putem folosi laudele descriptive si o alternativa la critica, acasa si la scoala (anexa 6). Desi pare paradoxal, laudele nu sunt intotdeauna cea mai buna metoda de a aprecia efortul depus sau rezultatele bune obtinute de cineva. S-a constatat ca de cele mai multe ori, copiii laudati excesiv sau "de ochii lumii", in graba sau superficial, au de suferit ca si cand ar fi supusi unor critici: se simt jenati, umiliti, comparati cu altii ca nivel de performanta - cat urasc toti aceste comparatii ! Dar si critica folosita la modul jignitor, chiar daca unii ii spun "constructiva", duce tot la un dezechilibru, la scaderea stimei de sine. Prin intermediul laudelor descriptive si prin eliminarea criticii "constructive" avem de ales intre a evalua, pur si simplu, si a descrie performantele copilului, facandu-l sa capete incredere in el si in fortele lui.

- pasul 7 - "Parerea ta conteaza !" - dezbatere pe baza unor intrebari de la invatatori si parinti (culese prin intermediul chestionarului - anexa 3). Se lucreaza in perechi, prin extragerea unui bilet cu o intrebare. Problema este discutata in pereche, apoi se dezbate in grupul de lucru.

Transferul concluziilor: se imparte cursantilor materialul "Cum nu trebuie sa conversam", se lectureaza si se trag concluziile daca mai este nevoie ! Ideea e ca "Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face !" si ca putem elimina foarte usor din viata noastra anumite neplaceri cauzate de propriul comportament sau de purtarea altora fata de noi.

Evaluarea activitatii: Li se cere cursantilor sa-si exprime impresiile legate de activitate si tema si sa completeze fisa de evaluare (anexa 7). Dupa studierea acestor fise, se realizeaza monitorizarea intregii activitati si se asigura legatura cu urmatorul curs.

Anexa 1

BALANTA

Ce te deranjeaza cel mai tare la cei din jur ?  Ce crezi ca ii deranjeaza pe cei din jur la tine ?

"CUNOASTEREA este cea mai subtila, eleganta si democratica forma de PUTERE."- anonim

Anexa 2

		Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

? ? ! ! ! ? ? ! !

Anexa 3

Chestionar[1]

1. Cand ma simt , ma ajuta

Cand sunt nervos, ma ajuta _________________

Cand ma simt amenintat de ceva, ma ajuta ____________________

Cand sunt trist, ma ajuta _____ _______ ______ ___________

Cand sunt nemultumit, ma ajuta _____ _______ ______ __________

2. Ce fel de ajutor ai putea primi de la alte persoane daca esti intr-un moment de stres si doresti sa te simti mai bine ?

3. Care sunt persoanele care te pot ajuta cand ai nevoie de cineva alaturi ?

4. Scrie ce simti in urmatoarele situatii:

Ajuti pe cineva care este trist sau nemultumit de el

Incerci sa ajuti pe cineva, dar acesta te respinge

Ai dori sa ajuti pe cineva, dar nu stii cum

Formuleaza o intrebare care te framanta ( ca parinte sau invatator) legata de tema "Laude care nu umilesc, critici care nu jignesc":

Va multumim !

Anexa 4

Fereastra lui Giordani

Stii tu Nestiut de tine

Ideal ar fi ca "fereastra deschisa" a fiecaruia dintre noi sa fie cat mai mare.

Anexa 5

Asertivitatea si drepturile asertive

Asertivitatea este abilitatea de a ne exprima emotiile si convingerile fara a afecta si ataca drepturile celorlalti.

Drepturile asertive:

Dreptul de a decide care sunt scopurile si prioritatile noastre

Dreptul de a avea valori, convingeri, opinii proprii.

Dreptul de a nu justifica si a nu da explicatii privind viata ta

Dreptul de a spune celorlalti cum sa se comporte cu tine

Dreptul de a te exprima fara sa-l ranesti pe celalalt

Dreptul de a spune NU sau NU STIU sau NU INTELEG sau NU MA INTERESEAZA

Dreptul de a cere informatii si ajutor

Dreptul de a face greseli, de a te razgandi

Dreptul de a fi acceptat ca imperfect

Dreptul de a avea uneori performante mai scazute decat potentialul tau

Dreptul de a avea relatii de prietenie cu persoane cu care te simti confortabil

Dreptul de a-ti schimba prietenii

Dreptul de a te schimba, de a-ti dezvolta viata asa cum doresti

Anexa 7

Arta comunicarii si comportamentul asertiv[2]

Sa nu agresam sau sa nu ne enervam interlocutorul prin prea puternica noastra personalitate, bazandu-ne pe excelenta parere pe care o avem despre noi. Sa nu spunem, de exemplu:"Eu intotdeauna, eu niciodata, eu, eu, eu " Sa nu ridicam tonul, sa nu tipam.

Sa nu transformam o conversatie intr-un dialog al surzilor. "Necomunicarea" este, se pare, un blestem al perioadei in care traim. Aparent, ne ascultam interlocutorul, in realitate ne gandim la ale noastre. Este unul dintre motivele insingurarii si tristetii omului "modern". Sa invatam sa-i auzim pe ceilalti cand ii "ascultam".

Sa nu intrerupem brutal interlocutorul, ci sa asteptam cu rabdare si tact un moment prielnic pentru a ne spune si noi parerea.

Sa nu ne amestecam intr-o discutie straina, mai ales cand intalnim, pe strada, o cunostinta care sta de vorba cu cineva.

Sa nu vorbim tot timpul despre minunatiile de copii pe care ii avem si nici despre persoane pe care cei de fata nu le cunosc.

Exista subiecte care pot fi discutate doar intre prieteni. Unul dintre ele, si nu cel mai putin important, este cel al banilor. Nu uitati: culmea prostului gust este sa te plangi de lipsa banilor, de necazurile din familie sau de la serviciu. Nimeni nu-ti va rezolva problemele, vei fi doar compatimit si te vei pune intr-o situatie umilitoare.

Barfa este un joc foarte periculos, caci informatia ajunge mai devreme sau mai tarziu la cel in cauza. Stiind asta, inseamna sa fii total lipsit de inteligenta sa o faci, ca doar nu vrei neaparat sa ai dusmani. Daca este vorba despre prieteni, a-i apara devine o datorie de onoare. Abtineti-va insa de a le transmite penibila discutie, alimentand barfa. Prietenii o vor afla de la altcineva, iar daca nu, cu atat mai bine ! Faceti-va un principiu din a nu invenina viata celor din jur transmitandu-le lucruri neplacute. Nu este o dovada de "sinceritate", ci de rautate.

Persoana care iti spune "verde-n fata" cele mai mari magarii are intotdeauna o formula: "Iti spun ceva dar sa nu te superi !". Ba ma supar, ar trebui sa replicam, ma supar si nu vreau sa ascult !

Sa limitezi conversatia la a vorbi numai despre altii este nu numai o impolitete, ci si dovada lipsei de imaginatie. Sa faci mereu afirmatii ironice sau glume, atat la adresa celor prezenti, cat si a celor absenti, nu demonstreaza ca esti spiritual, ci prost crescut !

A nu-ti privi interlocutorul in ochi in timp ce vorbesti cu el trece drept lipsa de respect. Oricat de serioasa ar fi o discutie, trebuie sa-i acordam interlocutorului un suras amical.

E de preferat sa nu radem cand cineva face o mica gafa, deoarece nici noi nu suntem scutiti de asemenea incurcaturi.