Reforma tratatului de la Nisa

Sectiunea I-a

Tratatul de la Nisa

Tratatul de la Nisa este rezultatul activitatii laborioase a Conferintei Interguvernamentale a Uniunii Europene, ce s-a desfasurat pe parcursul anului 2000, finalizate de Consiliul European in zilele de 9-11 decembrie 2000. El se inscrie in filosofin constructiei europene, a interdependentei intre procesul de extindere si procesul de adancire a integrarii europene.

Odata realizata Europa celor 15, Uniunea Europeana a procedat la consolidarea institutiilor europene, incercand o reformare a acestor institutii. Astfel, prin Tratatul de la Amsterdam s-a consolidat demersul UE in domeniile Politicii Externe si de Aparare Comuna, Afacerilor Interne si Justitiei. A fost ameliorat sistemul de decizie, hotarandu-se trecerea la sistemul de vot cu majoritate calificata in domenii noi, a crescut rolul Parlamentului si a Comisiei Europene. Dupa semnarea Tratatului de la Amsterdam, Uniunea Europeana a facut pasi mari in realizarea uniunii monetare prin introducerea monedei unice Euro la l ianuarie 1999, pasi realizati in asigurarea unei identitati externe si de aparare a Uniunii prin crearea armatei europene, convocarea unei conferinte interguvernamentale in anul 2000 menita sa conduca la reforma institutiilor comunitare.

Necesitatea reformarii institutiilor Uniunii este reclamata de vointa exprimata de membri Uniunii de a extinde constructia europeana spre Centrul si Sud-Estul Europei, vointa ce rezulta din capitolul II al Agendei 2000, publicata in iulie 1997 si din decizia Consiliului de Ministri adoptata la Helsinki in 10-11 decembrie 1999. Consiliul de Ministri nominalizeaza cele 13 state (12 europene si Turcia) care sunt invitate sa deschida negocierile de aderare la Uniunea Europeana, printre care si Romania.

Includerea celor 12 state europene in spatiul de civilizatie european este o provocare majora pentru Uniunea Europeana intrucat extinde constructia europeana la nivelul continentului geografic, un vis si o aspiratie a succesiunii de generatii de aproape un mileniu.

O prima problema care se pune pentru componentii Uniunii Europene este aceea daca institutiile si procedurile de decizie ale Uniunii sunt compatibile cu noua provocare. Conferinta Interguvernamentala si Consiliul European de la Nisa si-au propus compatibilizarea institutiilor si tratatelor cu noua cerinta.

Dupa dezbateri anevoioase si complexe, s-a elaborat „Tratatul de la Nisa privind modificarea Tratatului asupra Uniunii Europene, a Tratatelor ce instituie Comunitatile Europene si a altor acte raportate la acestea.'

In prima parte a Tratatului sunt cuprinse modificarile fundamentale, prima dintre ele vizand masurile si modalitatea de adoptare a acestor masuri in cazul in care s-ar constata ca exista din partea unui stat membru incalcari grave ale Tratatului Uniunii. Precizarile de mai sus s-au impus, pornind de Ia experienta austriaca, cand Uniunea nu avea o baza juridica formala pentru a condamna victoria si includerea in guvernul austriac a unor forte politice de extrema dreapta.

Un alt domeniu delicat pe care 1-a luat in considerare Tratatul de Nisa este cel referitor la politica externa si de aparare comuna. Pornind de la posibilitatea elaborarii progresive a unei politici de aparare comuna, ce poate conduce la o aparare comuna, noul articol 17 al Tratatului de baza precizeaza relatia dintre politica de aparare a Uniunii si specificitatile politicilor de aparare a unor state, respectand angajamentele statelor membre fata de NATO. Se are in vedere, in acelasi timp, compatibilizarea intensificarii relatiilor dintre statele membre in domeniul apararii si politicile de aparare a Uniunii.

Tratatul precizeaza „stransa cooperare in domeniul juridic intre autoritatile competente ale statelor membre, inclusiv cooperarea in cadrul Cooperarii Juridice Europene (Eurojust), ceea ce va facilita accelerarea cooperarii intre ministerele competente si autoritatile juridice in statele membre.

Articolul 3 al Tratatului de la Nisa formuleaza un pachet de precizari relative la structura, atributiile, competentele si maniera de adoptare a deciziilor principalelor institutii ale Uniunii Europene: Parlamentul European, Consiliul, Comisia, Curtea de Justitie, Curtea de Conturi, Comitetul Economic si Social, Comitetul Regiunilor, precum si o serie de precizari in ceea ce priveste Regulamentele Einanciare, alcatuirea si cheltuirea Bugetului. In acelasi context, se precizeaza regulile de nominalizare a Presedintelui de catre Consiliu si aprobarea nominalizarii de catre Parlamentul European. Se stabileste cifric componenta institutiilor si se detaliaza cu acuratete obligatiile si modalitatea de lucru a acestor institutii.

In partea a II-a, „Prevederi finale si tranzitori' se specifica faptul ca Tratatul se incheie pe o perioada nelimitata si intra in vigoare in prima zi a celei de-a doua luni care urmeaza depunerii instrumentului de ratificare de catre ultimul stat semnatar care indeplineste aceasta formalitate.

Tratatului ii sunt anexate patrii protocoale referitoare la extinderea Uniunii Europene, statutul Curtii de Justitie, consecintele financiare ale expirarii Tratatului CECO (2002, la 50 de ani de la infiintare), continutul articolului 67 de instituire a Comunitatii Europene. Conferinta a adoptat un numar de 24 de declaratii pe care le-a anexat Tratatului, declaratii care se refera la politica externa si de securitate comuna, la modificarea a 16 articole ale Tratatului de constituire a Comunitatii Europene, precum si declaratiile privind extinderea si viitorul Uniunii Europene.

Declaratia asupra extinderii Uniunii Europene ia in considerare faptul ca intr-un viitor relativ apropiat, Uniunea va include 27 de state (15 state membre, plus 12 candidate, care au inceput negocierile de aderare). Punctul ce stabileste componenta Parlamentului (732 membri) si numarul de parlamentari pe state (Romania, 33), ponderea-voturilor in Consiliu (dintr-un total de 345, Romania are 14), numarul si ponderea pe tari in Comitetul Economic si Social (Romania, 15 din 344) si in Comitetul Regiunilor (Romania, 15 din 344).

Conferinta conchide ca la Nisa au fost decise reforme importante in procesul de adancire a constructiei europene intrucat, prin noile masuri adoptate, Uniunea Europeana dispune de institutii apte sa asigure reusita extinderii Uniunii.

Ca de atatea ori in lungul, complicatul si dificilul drum al integrarii europene, Conferinta cheama la noi reflectii privind reducerea deficitului de democratie, ceea ce apropie Uniunea de cetatenii tarilor membre. Pentru romani, Tratatul are o semnificatie aparte, Romania fiind mentionata fara nici o discriminare alaturi de celelalte 11 state europene care bat la poarta Uniunii pentru a se incadra in spatiul de civilizatie a acestei constructii de importanta vitala pentru propasirea civilizatiei si culturii natiunilor europene.

Sectiunea a-II-a

Reforma institutionala

PROTOCOL REFERITOR LA ARTICOLUL 67 AL TRATATULUI CARE INSTITUIE COMUNITATEA EUROPEANA[2]

INALTELE PARTI CONTRACTANTE AU CONVENIT asupra dispozitiei de mai jos, anexata la tratatul care instituie Comunitatea europeana:

ARTICOL UNIC

Incepand cu l mai 2004, Consiliul hotaraste cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European pentru stabilirea masurilor prevazute la articolul 66 al tratatului care instituie Comunitatea Europeana.

ACT FINAL

CONFERINTA REPREZENTANTILOR GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, convocata la Bruxelles la 14 februarie 2000 pentru a hotari de comun acord modificarile de adus la tratatul asupra Uniunii Europene, la tratatele care instituie respectiv Comunitatea Europeana, Comunitatea Europeana a Energiei Atomice si Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului si la anumite acte conexe, a adoptat textele urmatoare:

I.

Tratatul de la Nisa care modifica tratatul asupra Uniunii Europene, tratatele care instituie Comunitatile Europene si anumite acte conexe

II. Protocoale

A. Protocol anexat la tratatul asupra Uniunii Europene si la tratatele care instituie Comunitatile Europene

Protocol asupra extinderii Uniunii Europene

B. Protocol anexat la tratatul asupra Uniunii Europene, la tratatul de creare a Comunitatii Europene si la tratatul de creare a Comunitatii Europene a Energiei Atomice

Protocol asupra statutului Curtii de Justitie

C. Protocoale anexate la tratatul de creare a Comunitatii Europene

a. Protocol referitor la consecintele financiare ale expirarii tratatului CECA si la Fondurile de cercetare a carbunelui si otelului.

b. Protocol referitor la articolul 67 al tratatului de creare a Comunitatii Europene

CONFERINTA a adoptat declaratiile enumerate mai jos si anexate la prezentul Act final

1. Declaratia referitoare la politica europeana de securitate si de aparare

2. Declaratia referitoare la articolul 31, paragraful 2 al Tratatului asupra Uniunii Europene

Declaratie referitoare la articolul 10 al Tratatului de creare a Comunitatii Europene

4. Declaratie referitoare la articolul 21, alineatul trei, al Tratatului de creare a Comunitatii Europene

5. Declaratia privitoare la articolul 67 al Tratatului de creare a Comunitatii Europene

6. Declaratia privitoare la articolul 100 al Tratatului de creare a Comunitatii europene

7. Declaratia privitoare la articolul 111 al Tratatului de creare a Comunitatii Europene

8. Declaratia privitoare la articolul 137 al Tratatului de creare a Comunitatii Europene

Eseu: Politica regionala a Uniunii Europene - oportunitati pentru Romania Referat: Dezvoltarea autosustinuta a comunitatii prin identificarea si utilizarea eficienta a resurselor

9. Declaratia privitoare la articolul 175 al Tratatului de creare a Comunitatii Europene

10. Declaratia privitoare la articolul 181 A al Tratatului de creare a Comunitatii Europene

11. Declaratia privind articolul 191 din Tratatului de creare a Comunitatii Europene

12. Declaratie privitoare la articolul 225 al Tratatului de creare a Comunitatii Europene

13. Declaratie privitoare la articolul 225, paragrafele 2 si 3, ale Tratatului de creare a Comunitatii Europene.

14. Declaratie privitoare la articolul 225, paragrafele 2 si 3 ale tratatului de creare a Comunitatii Europene.

15. Declaratie privitoare la articolul 225, paragraful 3 al Tratatului de creare a Comunitatii Europene.

16. Declaratie privitoare la articolul 225 A al Tratatului de creare a Comunitatii Europene

17. Declaratia privitoare la articolul 229 A al Tratatului de creare a Comunitatii Europene.

18. Declaratie privind Curtea de Conturi

19. Declaratie privitoare la articolul 10.6 din statutul Sistemului european de banci centrale si al Bancii Centrale Europene

20. Declaratie privitoare la extinderea Uniunii Europene

21. Declaratie privitoare la pragul majoritatii calificate si la numarul voturilor minoritatii de blocare intr-o Uniune largita

22. Declaratia privitoare la locul reuniunilor Consiliilor Europene

23. Declaratie privitoare la viitorul Uniunii

24. Declaratie privitoare la articolul 2 al protocolului referitor la consecintele financiare ale expirarii tratatului CECA si la Fondul de cercetare a Carbunelui si Otelului

CONFERINTA a luat act de declaratiile enumerate mai jos si anexate la prezentul Act final

1. Declaratia de la Luxemburg

2. Declaratia Greciei, Spaniei si Portugaliei privitoare la articolul 161 al tratatului de creare a Comunitatii Europene

3. Declaratia Danemarcei, Germaniei, Tarilor de Jos si Austriei privitoare la articolul 161 al tratatului de creare a Comunitatii Europene

Hecho en Niza, el veintiseis de febraio de dos mii uno (Adoptat la Nisa, la

douazeci si sase februarie doua mii unu)

(Urmeaza aceeasi propozitie in toate limbile tarilor respective)

p.m. Pentru Majestatea sa Regele Belgiei

(pagina de semnatura)

Sectiunea a-III-a.

Modificari generale institutionale

1. Parlamentul european

In perspectiva largirii Uniunii, tratatul de la Nisa limiteaza numarul maxim de deputati europeni la 732 (Art.189, alin.2: 'Numarul membrilor Parlamentului european nu depaseste 732'). De asemenea, tratatul prevede repartizarea locurilor intre statele membre si tarile candidate, incepand cu legislatura 2004-2009 (Art.2, alin.2, din Protocolul A, anexat tratatului privind U.E. si tratatele instituind C.E.: 'Sub rezerva paragrafului 3, numarul total al reprezentantilor Parlamentului european pentru legislatura 2004-2009 este egal cu numarul reprezentantilor care figureaza la art.190, paragraful 2 din tratatul instituind C. E. si la articolul 108, paragraful 2, din tratatul instituind CEEA, la care se adauga numarul reprezentantilor noilor state membre, care rezulta numarul din tratatele de aderare semnate mai tarziu de l ianuarie 2004').

Tabloul repartizarii locurilor in Parlamentul european intre statele membre si statele candidate, vezi anexa numarul 4.

Deputatii statelor candidate isi vor ocupa locurile in Parlamentul european incepand cu data aderarii lor la Uniunea europeana.

Paragraful 3 al art.2, din Protocolul A anexat tratatului privind U.E. si tratatelor instituind C.E., stipuleaza ca, in cazul in care numarul total al membrilor vizati la paragraful 2 (732) este mai mic, va trebui realizata o corectie aplicata numarului reprezentantilor ce vor fi alesi in fiecare stat mem­bru, astfel incat numarul total sa fie cat mai aproape posibil de 732. insa, in urma acestei rectificari, numarul reprezentantilor fiecarui stat membru nu trebuie sa fie mai mare decat cel prevazut la art.190, paragraful 2, din tratatul instituind C.E. si la ari. 108, paragraful 2, din tratatul instituind CEEA pentru legislatura 19992004. in acest scop, Consiliul va lua o decizie.

In continuare, Protocolul prevede ca, in cazul in care un acord de aderare intra in vigoare dupa adoptarea deciziei Consiliului cu privire la corectarea numarului reprezentantilor statelor membre in Parlamentul european, numarul membrilor Parlamentului european, poate, temporar, sa depaseasca 732, in timpul aplicarii acestei decizii.

2. Consiliul Uniunii europene

Este evident faptul ca intro Uniune, care la un moment dat va numara aproape 30 de membri, un acord cu unanimitate va fi foarte greu de realizat, in acest caz, sar ajunge la situatia in care actiunea Uniunii europene sa fie blocata.

Avand in vedere acest aspect, redactorii Tratatului de la Nisa au redus cazurile in care statele membre isi pot utiliza dreptul de veto.

Ratificarea tratatului de la Nisa va permite adoptarea cu majoritate califi­cata a deciziilor privind 30 din dispozitiile tratatului, care, pana acum, erau supuse unanimitatii.

in ceea ce priveste dispozitiile comunitare, anumite dispozitii vor per­mite, inca de la intrarea in vigoare a tratatului de la Nisa, luarea deciziei cu majoritate calificata in ansamblu, sau, dupa caz, pentru o parte a materiei supuse acestei dispozitii. Astfel, este cazul deciziilor in domeniul cooperarii judiciare civile. Acordurile comerciale, ce au ca obiect serviciile sau pro­prietatea intelectuala, vor putea, in principiu, sa fie incheiate de Consiliu cu majoritate calificata.

Tratatul prevede ca, odata cu intrarea lui in vigoare, ponderea voturilor in Consiliu va fi modificata incepand cu l ianuarie 2005. Numarul de voturi atribuit fiecarui stat membru a fost modificat. De asemenea, a fost prevazut, deja, numarul de voturi ce va fi atribuit statelor candidate, in momentul intrarii lor in Uniune:

Tabloul ponderii voturilor pentru statele membre si tarile candidate,vezi anexa numarul 5.

Avand in vedere numarul de voturi atribuit fiecarui stat, in Consiliu va exista un numar de 345 voturi, in aceasta situatie, deliberarile sunt valabile daca ele au obtinut cel putin 169 voturi, care sa exprime votul favorabil al majoritatii membrilor atunci cand ele sunt luate pe baza propunerii Consiliului, in celelalte cazuri, deliberarile sunt valabile, daca ele au obtinut cel putin 169 voturi care sa exprime votul favorabil a acel putin 2/3 din membri.

Tratatul prevede ca, atunci cand o decizie luata de Consiliu cu majoritate calificata, un membru al Consiliului poate solicita verificarea faptului ca statele membre care constituie majoritatea calificata reprezinta cel putin 62% din populatia totala a Uniunii, in cazul in care se constata ca aceasta conditie nu este indeplinita, decizia in cauza nu va fi luata.

Deci, din momentul intrarii in vigoare a tratatului de la Nisa, majoritatea calificata va fi atinsa atunci cand:

» decizia intruneste un numar fix de voturi (169);

» decizia obtine votul favorabil a majoritatii statelor membre (2/3);

» majoritatea calificata trebuie sa cuprinda 62% din populatia totala a Uniunii europene, lucru ce poate fi verificat la cererea unui membru al Consiliului.

in momentul aderarii, pragul vizat la art.205, paragraful 2, alin.2 din tratatul C.E. si art.118, paragraful 2, alin.2 din tratatul CEEA este calculat astfel incat pragul majoritatii calificate exprimat in voturi sa nu1 depaseas­ca pe cel care rezulta din tabloul in care figureaza Declaratia cu privire la largirea U.E., inscrisa in Actul final al Conferintei (art.3, paragraful 2, din Protocolul A).

3. Comisia europeana

Mentinerea actualului sistem de repartizare a locurilor in Comisie si in momentul extinderii Uniunii cu 12 state va conduce la o Comisie compusa din 33 de membri, aproape de 4 ori mai mult decat la origine.

Tratatul de la Nisa vine si aduce o serie de dispozitii cu privire Ia viitoarea Comisie europeana.

Astfel, tratatul limiteaza compunerea Comisiei, incepand cu 2005, la un comisar pentru fiecare stat membru, in momentul in care Uniunea va numara 27 de state membre, numarul comisarilor va fi plafonat, ii acel moment, Consiliul va trebui sa decida, cu unanimitate, numarul exact al comisarilor (in orice caz, acesta va trebui sa fie inferior numarului 27). Art.4, paragraful 2 din Protocolul A, prevede:

'2. Atunci cand Uniunea va numara 27 de state membre, paragraful l din art.213 din tratatul C.E. si art.126 din tratatul instituind CEEA vor fi inlocuite cu urmatoarele texte:

«1. Membrii Comisiei sunt ajpsi in functie de competentele lor generale si dintre cei care ofera toate gafantiile de independenta.

Numarul membrilor Comisiei este inferior numarului statelor membre. Membrii Comisiei sunt alesi pe baza unei rotatii egale, ale carei modalitati vor fi hotarate de Consiliu, statuand cu unanimitate. Numarul membrilor Comisiei este fixat de Consiliu, statuand cu unanimitate.»

Aceasta modificare este aplicabila incepand cu data intrarii in functiune a primei Comisii posterioare datei aderarii celui de al 27lea stat membru al Uniunii.'

De asemenea, tratatul de la Nisa a decis sporirea puterilor presedintelui, masura ce se dovedeste a fi indispensabila pentru asigurarea coerentei unui colegiu largit la mai mult de 20 de membri. Astfel, presedintele Comisiei va decide repartizarea portofoliilor si va putea sa remanieze aceste responsabilitati in cursul mandatului. Totodata, are dreptul dupa aprobarea acestei masuri de colegiu, sa ceara unui comisar sa demisioneze.

In concluzie, Consiliul este cel care, dupa semnarea tratatului de aderare a celui de al 27lea stat membru al Uniunii, va hotari:

numarul membrilor Comisiei;

modalitatile de rotatie, care contin criteriile si regulile necesare fixarii automate a compunerii colegiilor succesive, pe baza urmatoarelor principii:

a) statele membre sunt tratate pe picior de egalitate in ceea ce priveste determinarea ordinii de trecere si a timpului rezervat prezentei natiunilor lor in sanul Comisiei; prin urmare, raportul intre numarul total al mandatelor detinute de nationalii din doua state membre determinate nu poate fi niciodata superior celuilalt;

b) sub rezerva punctului a), fiecare din colegiile succesive este consti­tuit astfel incat sa reflecte, intrun mod satisfacator, principiul demografic si geografic.

4. Curtea de justitie si Tribunalul deprima instanta

Pe scurt, modificarile aduse institutiei jurisdictionale de la Luxemburg a U.E. sunt, potrivit prevederilor Tratatului de la Nisa:

• Curtea se va intruni in Camere sau in Marea camera potrivit regulilor prevazute in statutul Curtii de justitie, statut anexat tratatului;

• Curtea de justitie va fi asistata de 8 avocati generali; la cererea Curtii, Consiliul, statuand cu unanimitate, poate creste numarul avocatilor generali;

• Marea Camera va fi compusa din 13 judecatori;

• fiecare stat membru va avea un reprezentant;

• se prevede posibilitatea crearii de camere jurisdictionale specializate, in anumite domenii specifice (de exemplu, pentru litigiile care implica functionari comunitari);

• se prevede o repartizare mai buna a competentelor intre Curte si TPI.

Tratatul de la Nisa dispune in noul sau articol: 'Articolul 225A

Consiliul, statuand cu unanimitate, pe baza propunerii Comisiei si dupa consultarea Parlamentului european si a Curtii de justitie, sau la cererea Curtii de justitie si dupa consultarea Parlamentului european si a Comisiei, poate crea camere jurisdictionale insarcinate sa cunoasca in prima instanta anumite categorii de recursuri formulate in materii specifice.

Decizia prin care se creeaza camera jurisidictionala fixeaza reguli cu privire la compunerea acestei Camere si precizeaza intinderea competentelor cei sunt conferite.

Deciziile camerelor jurisdictionale pot face obiectul unei competente limitate la probleme de drept sau, atunci cand decizia privind crearea unei camere o impune, al unui apel care se refera, de asemenea, la problemele de fapt, in fata Tribunalului de prima instanta.

Membrii Camerelor jurisdictionale sunt alesi dintre persoanele care ofera toate garantiile de independenta si care poseda capacitatea ceruta pentru exercitarea functiilor jurisdictionale. Ei sunt numiti de Consiliu, care statueaza in unanimitate.

Camerele jurisdictionale isi stabilesc regulamentul de procedura in acord cu Curtea de justitie. Acest regulament este supus spre aprobare Consiliului, care statueaza cu majoritate calificata.

Atunci cand decizia privind crearea camerei jurisdictionale nu dispune altfel, dispozitiile prezentului tratat cu privire la Curtea de justitie si dispozitiile din statutul Curtii de justitie se aplica in camerele jurisdictionale.'

5. Curtea de Conturi

Tratatul de la Nisa stabileste ca in cadrul Curtii de Conturi, fiecare stat membru va avea cate un reprezentant. Numirea acestora va fi fixata de Consiliu, cu majoritate calificata si nu prin unanimitate, pentru un mandat de 6 ani.

Curtea de Conturi isi va putea crea camere pentru adoptarea anumitor categorii de avize sau raporturi.

Curtea de Conturi si institutiile de control nationale sunt invitate sa contribuie la imbunatatirea cooperarii intre ele. Aceasta cooperare va fi pusa in aplicare de presedintele Curtii de Conturi si de un comitet de contact cu presedintii institutiilor nationale corespondente.

6. Comitetul economic si social, vezi anexa numarul 6.

Potrivit dispozitiilor tratatului, Comitetul va fi compus din reprezentanti ai diferitelor categorii ale societatii civile. Numarul membrilor CES a fost limitat la maximum 350.

7. Comitetul regiunilor,vezi anexa numarul 7.

Numarul membrilor Comitetului regiunilor a fost limitat la 350, in perspectiva extinderii Uniunii. Repartizarea acestora pe state este identica cu cea intalnita la nivelul Comitetului economic si social.

Sectiunea a-IV-a

Reforma procedurilor de decizie

Parlamentul European

Prin Tratatul de la Nisa[4] a fost consolidat rolul de co-legislator al Parlamentului European, procedura de co-decizie urmand sa fie aplicata si in domeniile: lupta impotriva discriminarilor, coeziune economica si sociala, vize, azil, imigratie.

Domeniile in care Parlamentul poate sesiza Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene au fost, de asemenea, extinse.

Tratatul de la Nisa asigura o baza juridica partidelor politice din statele membre prin definirea unui statut care sa permita mai ales stabilirea unor reguli asupra modalitatilor de finantare a acestora.

A fost stabilit un numar maxim de 732 de mandate in Parlamentul European (in loc de 626, cum prevedea Tratatul de la Amsterdam). Unele state membre vor avea mai putini reprezentanti in Parlament, de exemplu, Franta, care are momentan 87 de mandate, va avea numai 72. Numarul de mandate prevazut pentru statele candidate va ramane subiect al negocierilor de aderare (Nota: Conform acestei impartiri provizorii, Romania dispune de 33 de mandate in Parlamentul European).

Consiliul Uniunii Europene

In cadrul Consiliului Uniunii Europene sunt utilizate doua proceduri de vot: unanimitatea si majoritatea calificata, in perspectiva viitoarei extinderi, mentinerea unanimitatii, procedura care asigura fiecarui stat drept de veto, ar putea face sa apara obstacole in luarea deciziilor. Majoritatea calificata are la baza un sistem de ponderare a voturilor, fiecarui stat fiindu-i atribuit un anumit numar de voturi, functie de populatia sa.

Tratatul de la Nisa stabileste noi reguli ale majoritatii calificate, de aplicat incepand din 2005: pentru ca o decizie sa fie adoptata este necesar, pe langa o majoritate de voturi (255 din 345 pentru o Uniune cu 27 de state membre), si ca majoritatea statelor sa fi votat favorabil (14 din 27). Votul in majoritate calificata a fost extins la urmatoarele domenii, in care era necesara unanimitate: coeziunea economica si sociala, incheierea de acorduri internationale in domeniul proprietatii intelectuale si al serviciilor, cooperarea judiciara civila.

COMPONENTA Sl MODUL DE FUNCTIONARE AL CELORLALTE INSTITUTII

Comisia Europeana

Conform Tratatului de la Nisa, incepand din 2005, in componenta Comisiei Europene va intra numai cate un comisar din fiecare stat membru. Atunci cand Uniunea va avea mai mult de 27 de state membre, numarul comisarilor va ramane acelasi (27) si va fi instaurat un sistem de rotatie ale carui reguli vor fi stabilite de catre Consiliu prin vot in unanimitate. Pentru buna functionare a Comisiei, puterile presedintelui acesteia vor fi extinse. Presedintele va avea in atributiile sale organizarea interna, eventualele remanieri, va putea cere demisia comisarilor. Presedintele va fi desemnat de catre Consiliu, prin vot in majoritate calificata.

Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene

Pentru o mai buna functionare a Curtii de Justitie si pentru scurtarea termenelor de judecata, Tratatul de la Nisa prevede unele modificari in ceea ce priveste competentele Curtii de Justitie si cele ale Tribunalului de Prima Instanta.

Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, avand cate un membru de provenienta din fiecare stat, se poate reuni in plen sau in camera largita.

Prin Tratatul de la Nisa, actiunile directe pot fi depuse numai la Tribunalul de Prima Instanta, care va avea competenta si asupra unor anumite actiuni pentru pronuntarea unei hotarari preliminare asupra validitatii unui act comunitar.

Curtea de Conturi, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor

Tratatul de la Nisa prevede ca fiecare stat membru va avea cate un reprezentant in Curtea de Conturi, numit de Consiliu prin vot in majoritate calificata.

In ceea ce priveste Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor, a fost stabilit un numar maxim de 350 de membri. Conform prevederilor Tratatului, Comitetul Economic si Social este reprezentantul organismelor economice si sociale din societatea civila. Membrii Comitetului Regiunilor trebuie sa aiba un mandat electoral in colectivitatea pe care o reprezinta.

VALORI DEMOCRATICE

Prin Tratatul de la Nisa a fost creat un mecanism de conservare a valorilor democratice. Consiliul Uniunii Europene, statuand cu o majoritate de 4/5 si dupa consultarea Parlamentului European, poate adresa o recomandare unui stat pe al carui teritoriu s-a constatat existenta riscului de violare a drepturilor fundamentale.

'Declaratia asupra viitorului Europei', anexa a Tratatului de la Nisa, cuprinde prevederi asupra statutului Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care nu este incorporata in Tratat.