Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica




Tehnica mecanica


Qdidactic » stiinta & tehnica » tehnica mecanica
Instructiuni de exploatare si intretinere - automotoare pe 2 osii seria 900 cu motor volvo penta si cutie de viteze automata allison



Instructiuni de exploatare si intretinere - automotoare pe 2 osii seria 900 cu motor volvo penta si cutie de viteze automata allison



INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE SI


INTRETINERE





AUTOMOTOARE PE 2 OSII SERIA 900 CU MOTOR VOLVO PENTA SI CUTIE DE VITEZE AUTOMATA ALLISON




  1. GENERALITATI

Automotoarele seria 900 au fost construite de catre uzinele ASTRA-Arad si MALAXA Bucuresti intre anii 1936 -1950, fiind destinate transportului de calatori.

Automotoarele sunt prevazute cu doua osii, din care una motoare si una libera, fiind propulsate de un motor diesel.

Automotoarele seria 900 au suferit in decursul timpului mai multe modernizari menite ridicarii fiabilitatii si a cresterii nivelului de confort a calatorilor si a personalului navigant.


  1. CARACTERISTICI TEHNICE PRINCIPALE

.Vehicul





Ecartament:                                                      1435 mm

Ampatament :                                                  8490 mm

Lungimea intre fetele tampoanelor :       15190 mm

Gabarit de incadrare:                                      STAS 4392-94

(pt.locomotive)

Inaltimea maxima de la nivelul superior al sinei:                            3670 mm

Latimea maxima 3060 mm

Inaltimea maxima a automotorului de la ciuperca sinei:               4650 mm

Diametrul cercului de rulare al bandajului in stare noua:              1000 mm

Diametrul cercului de rulare cu bandaj uzat : 930mm

Greutatea in stare de serviciu fara calatori   21500 kg

Greutate utila (calatori si bagaje)                   8500 kg

Greutate in stare de serviciu cu calatori:       30000 kg

Greutate franata: - cu frana automata:                                19t

- cu frana de mana: 21.5t

Sarcina maxima pe osie                                   15000 kg

Viteza maxima in regim autopropulsat          70 km/h

Viteza maxima in regim remorcat  80 km/h

Numarul de locuri pe scaune : 54

Numarul locurilor in picioare :            22

Raza minima de inscriere in curba                  125 m

Aparat de legare :                                            STAS 2027 – 85

Aparat de tractiune discontinuu cu

carlig de tractiune Tip O STAS – 2026 – 88

Aparat de ciocnire-cu arc volut                                               U 2179.00

-cu element metal cauciuc Pc 07.6047.00

Capacitatea rezervor de combustibil : 200 l

Conditii de mediu

Altitudinea maxima                                                      1000 m

Temperatura ambianta maxima                                      40 C

Temperatura ambianta minima                                      -33 C

Umiditatea relativa a aerului la 35 C max.80


Motor diesel


Tip motor VOLVO PENTA

TAD 720 VE

Putere nominala: 169 kW

Turatia nominala:                                            2100 rot/min

Turatia mers in gol:                              750 rot/min

Numarul cilindrilor:                                         6

Asezarea cilindrilor:                             in linie, verticala

Felul injectiei :                                                  directa, cu pompa element

Alezajul cilindrilor:                                           108 mm

Cursa pistonului:                                  130 mm

Ordinea aprinderii:                                          1-5-3-6-2-4

Consumul de combustibil:     

Nominal                              230g/kwh la sarcina totala

si turatia nominala

Consum de ulei: 0.14 l/ora la sarcina totala si turatia maxima

Greutatea motorului fara ulei si apa  680 kg


2.3.Cutia de viteza


- Tip cutie : - automotor-ALLISON 3060

- Nr. trepte de viteza: -


2.4.Atac de osie

- Tip atac: - Mylius 200 cu roti dintate

conice si inversor incorporat

- Raport de demultiplicare turatie: 1: 3,357


2.5. Frana


Tip frana - pneumatica tip Knorr cu saboti

Robinet pentru frana automata         - ST 60

Numarul osiilor franate                       - 2

Sistemul comenzilor - pneumatic


2.6. Instalatie de masurare si inregistrare a vitezei, SOFTRONIC -IVMNET

siguranta, vigilenta si controlul vitezei - IVMS cu INDUSI si DSV


2.7. Instalatie de radio – telefon mobil:             

- var.1       - RTM 9100 VLEM

- var.2           - MOTOROLA


2.8. Instalatie de mentinere calda - tip :WEBASTO Thermo 300

Compact 24Vcc


2.9 Instalatia electrica

Tip instalatie: - 24 Vcc

- 2 baterii 12V si 320Ah

Alternator 80Ah cu releu de incarcare incorporat si limitator de tensiune



  1. DESCRIEREA  AUTOMOTORULUI

SASIUL


Este elementul de rezistenta al automotorului si este o constructie sudata, completat cu elemente de fixare a agregatelor noi care se monteaza pe automotor.


CUTIA VAGONULUI


3.2.1. Constructia

Este o constructie metalica sudata amplasata deasupra sasiului, fiind solidara cu acesta datorita sudurii pe intreg perimetrul de contact.

Podeaua este executata din scanduri ignifugate si linoleum rezistent la uzura.

Peretii laterali, frontali si plafonul sunt placati la interior cu materiale izolante si panouri din PFL melaminat si profile ornament.


3.2.2. Compartimentare si amenajare interioara


Spatiul din interiorul cutiei vagonului este impartit astfel:


La capetele vagonului sunt cele doua platforme de urcare in care sunt amplasate si posturile de conducere, avand fiecare o masa de comanda. Pe mesele de comanda sunt amplasate ecranele de afisare ale parametrilor functionali ai automotoarelor, controlul punctal al vitezei , parametrii instalatiei de aer, ai instalatiei electrice,comanda IVMS si statia de radiotelefon mobil. Amplasarea acestora, organizarea panoului,operatii efectuate de la pupitru si tabloul electric si semnificatia butoanelor este prezentata in anexa 1.Tot in anexa 1 este prezentat si tabloul electric.


Compartimentul central al cutiei se compune din urmatoatele sectoare

- 2 compartimente pentru transport calatori, cu scaune constructie antivandal din PAFS, portbagaje din placi de PAFS, bare de sprijin fixate in tavan, iluminare cu tuburi fluorescente si geamuri culisante (2 pe compartiment).

- 1 cabina WC din PAFS cu rezervor din PAFS, robinete cu actionare speciala cu temporizare, care asigura un consum redus de apa.

- compartimentul central pentru acces la motorul diesel in care sunt amplasate:

- tablou electric cu acces la afisaj si actionare dinspre culoarul de trecere dintre compartimentele de calatori

- rezervor compensare instalatie racire

- dulap scule

- sistem semnal alarma

- cofret INDUSI

- robineti izolare instalatie incalzire compartimente

- elemente instalatie electrica

- elemente comanda motor diesel si cutie de viteze

- rezervor ulei instalatie hidraulica

-bloc comanda aer aparate si protectii pneumatice

-tubulatura instalatie de evacuare.


APARATUL DE TRACTIUNE, LEGARE SI CIOCNIRE

Automotorul este dotat la ambele capete cu carlig de tractiune si cupla de legare tip CFR si cate doua tampoane de ciocnire.


ECHIPAMENTUL MECANIC


3.4.1. Generalitati


Echipamentul mecanic este fixat pe o rama care la randul ei este fixata pe partea inferioara a sasiului prin intermediul unor elemente elastice.

Lantul cinematic prin care cuplul motor se transforma in forta de tractiune la obada cuprinde: motor diesel, cutie de viteze, cardan cu lagar, cardan, atac de osie cu inversor incorporat.


3.4.2. Motorul DIESEL


Este de tip VOLVO PENTA TAD 720 VE, supraalimentat, cu racirea intermediara a aerului de supraalimentare, cu o putere de 169 kW la turatia de 2100 rot/min.

Descrierea motorului, conditiile de exploatare si intretinere sunt specificate in anexa 2.

Racirea motorului este realizata cu 2 grupuri de racire prevazute fiecare cu un radiator tip 728 (ROMRADIATOARE Brasov)si un ventilator cu diametrul de 625 mm actionat de un motor hidrostatic.

Racirea aerului de supraalimentare se realizeaza printr-un radiator aer - aer tip 1.542/1 din aluminiu (ROMRADIATOARE), un motor hidrostatic si un ventilator cu diametrul de 460 mm. Functionarea ventilatoarelor este comandata de la un regulator tip R20 amplasat in instalatia de racire a motorului. Schema instalatiei hidraulice de actionare a ventilatoarelor de racire motor este prezentata in anexa 3.

Schema instalatiei de racire a motorului si a cutiei de viteze este prezentata in anexa 4.


NOTA:

In instalatia de racire a motorului se foloseste in tot timpul anului un amestec antigel – apa distilata(dedurizata) corespunzatoare unui punct de inghet de -350C.

In cazuri extreme se permite utilizarea apei dedurizate sau distilate cu un continut de minim 5% antigel pe perioada sezonului cald.

UTILIZAREA APEI DISTILATE (DEDURIZATE) FARA UN ADAOS DE MINIM 5% ANTIGEL SAU A APEI NEDEDURIZATE CONDUCE LA SCOATEREA MOTORULUI DIN GARANTIE.

Capacitatea sistemului de racire- aproximativ 80 litri.

Cantitatea uleiului pentru motor, intervalul de schimbare- sunt trecute in instructiunile de exploatare ale motorului cuprinse in anexa 2.

Calitatea uleiului:

- clasa de vascozitate 10W30

- clasa de aditivare - super 4 (CG4, CH4)

A se vedea si instructiunile motorului – anexa 2.


3.4.3. COMPRESORUL DE AER este tip 2HS3, fabricatie SC „TIMPURI NOI” SA Bucuresti.

Caracteristicile tehnice si conditiile de exploatare si intretinere sunt conform cartii tehnice a compresorului 2HS3, anexa 5.

Pentru reducerea timpului necesar incarcarii instalatiei de aer la presiunea de functionare, turatia motorului diesel trebuie mentinuta la 1100-1300rpm .


3.4.4. ATACUL DE OSIE


Atacul de osie este de tip My 200, cu angrenaj conic, raport de demultiplicare 1: 3, 357, cu inversor incorporat, montat intr-o carcasa din doua jumatati si fixate pe osia motoare pe rulmenti.

Ungerea atacului de osie se face prin barbotare, uleiul fiind antrenat de cele 2 coroane conice.

Coroanele conice sunt angrenate permanent rotindu-se liber fata de osie prin lagare de alunecare.Alegerea sensului de deplasare dorit se face pneumatic,prin deplasarea unui manson canelat interior- exterior care rigidizeaza osia cu una din coroanele dintate.


3.4.5. CUTIA DE VITEZE


Automotorul este echipat cu o cutie de viteze automata tip ALLISON 3060.

Descrierea, conditiile de exploatare si intretinere sunt prezentate in anexa 6.

Cutia de viteze nu necesita reglaje, schimbarea treptelor facandu-se automat, functie de pozitia butonului de acceleratie a motorului si de turatia motorului.

Cantitatea si tipul uleiului din cutia de viteze sunt prezentate in anexa 6.

3.5. APARATUL DE RULARE - SUSPENSIE


Automotorul A900 este prevazut cu 2 osii tip My200 una libera si una motoare.


. Suspensia la roata


Suspensia este compusa din ansamblul elementelor elastice care se interpun intre corpurile de rulare (osiile montate) si sasiu pentru atenuarea socurilor ce apar la circulatia pe calea ferata, datorita denivelarilor caii sau a imperfectiunii suprafetei de rulare a rotii.

Suspensia la roata se compune dintr-un pachet de arcuri in foi,fixate la capete prin cite un inel oval si un bolt de suportii de arc fixati pe sasiu. Arcurile se sprijina prin legatura arcurilor pe cutiile de unsoare.

Intre cutia de grasime si furcile de garda exista un joc longitudinal intre 42 – 49 mm si un joc transversal intre 10-17 mm. Aceste jocuri inlesnesc inscrierea in curba a vehiculului.


3.5.2. Osiile montate


Osia montata este compusa din urmatoarele parti :

osia propriu-zisa(fusul osiei)

roata disc cu bandaj


3.5.2.1.Osia propriu-zisa(fusul osiei)


Osia propriu-zisa, se executa din otel aliat forjat 34 MoCrNi15 cu rezilienta longitudinala de 10 Kgf/cm2 si rezistenta in stare imbunatatita de 80 – 90 kgf/mm2.

Diametrul fusului este de 110 sau120 mm. Spre partea centrala a osiei se monteaza prin fretare 2 bucsi sub cuzineti pe care se rotesc cuzinetii coroanelor conice


3.5.2.2.Roata disc bandaj

Roata disc este de tipul 1f conform STAS 1831 avand corpul cu inima plina. Rotile disc se fabrica din otel carbon obisnuit prelucrat la cald, avand sr = 42 – 50 kgf/mm2. Diametrul partii de fixare a bandajului este de 850 mm, iar a portiunii de calare pe osie de 150 mm la osia motoare si 160mm la osia libera. Discul are doua gauri tehnologice de ψ 35

Bandajul rotii este conform STAS 112/2-1990


Cutia de unsoare


Cutia de unsoare este de tipul cu rulmenti de constructie turnata.

Fiecare cutie de unsoare este prevazuta cu un rulment de tip WJP 120x240 x 80 (radial cu un singur rand de role cilindrice, cu guler si saiba de sprijin la inelul interior) si cu un rulment WJ 120 x 240 x 80 (de tip radiali cu un singur rand de role cilindrice, cu un singur guler la inelul interior).

Cutia de unsoare si sasiul vor fi legate cu o tresa metalica pentru protectia impotriva conturnarii.

IMPORTANT


Schimbarea sensului de mers se face numai cu utilajul stationat.




. Reazemul de moment

Reazemul de moment are rolul de a impiedica rotirea carcasei atacului de osie, prin preluarea reactiunii datorate fortei de tractiune.


3.6. INSTALATIA DE FRANA SI AER COMPRIMAT


Automotorul seria 900 face parte din categoria vehiculelor autopropulsate ce circula pe calea ferata. El circula de regula ca unitate independenta, dar poate circula si in convoi de vehicule in comanda multipla. Automotorul seria 900 este echipat cu frana directa cu aer, frana automata cu aer si frana de mana amplasata in fiecare post de conducere.


. Frana automata

Ambele osii sunt inzestrate cu frana cu aer comprimat actionata din postul de conducere. Aparatele utilizate la comanda franei sunt de tip Knorr, folosite in mod curent la vehiculele de cale ferata.

Pentru o franare corecta este necesara reglarea franei care se realizeaza in modul urmator : Pe ambele osii cursa cilindrilor de frana trebuie sa fie egala ca valoare si cuprinsa intre 70 – 110 mm. pentru a putea efectua franarea simultana pe toate rotile. Reglajul cursei cilindrului se face prin actionarea tendonului de reglaj din sistemul de franare(aflat in apropierea osiilor pe axa longitudinala a automotorului).Dupa atingerea valorii de reglaj a cursei cilindrului se vor strange contrapiulitele.

Daca uzura sabotilor si bandajelor determina pentru franare o cursa a tijei cilindrului mai mare de 130 mm, se executa mai intai reglajul brut al timoneriei franei automate.

Pentru aceasta se actioneaza asupra tendoanelor de reglaj amplasate longitudinal in spatele osiilor lungindu-le sau scurtandu-le functie de necesitati. Dupa aceasta operatie se trece la reglajul fin cu tendonul de reglaj.


3.6.2. Frana de mana

Automotorul este echipat cu frana de mana pe osia din fata si din spate.

Actionarea franei de mana se face din posturile de conducere prin rotirea rotii manuale, spre dreapta pentru franare si spre stanga pentru defranare.

Reglarea franei de mana se face la rotatii ale rotii manuale pana la franarea completa. Reglarea consta in stabilirea lungimii tendonului pentru a asigura numarul de rotatii impus. Pentru aceasta se franeaza mai intai cu frana automata, apoi se determina prin incercari lungimea tendonului astfel , ca rotind roata manuala in sensul franarii sa se efectueze 7-13 rotatii pana la blocare. Dupa aceasta se controleaza asigurarea tendonului.

ATENTIUNE :

Inainte de reglarea franei de mana se verifica si regleaza frana automata.


3.7.Instalatia de aer comprimat


Schema instalatiei de aer este prezentata in anexa 7.

Instalatia de aer cuprinde 3 parti:

I.         Instalatia de producere a aerului

II.       Instalatia de aer pentru frana

III.      Instalatia de aer pentru serviciile auxiliare, care cuprinde:

a)     instalatia de comanda a inversorului

b)     instalatia de actionare a nisiparelor

c)      instalatia de actionare a semnalelor acustice (trompeta)

d)     instalatia de actionare a stergatoarelor de geam

e)     aparate de supraveghere si control al presiunii


3.7.1. Instalatia de producere a aerului comprimat


Aceasta instalatie cuprinde urmatoarele parti :

compresor de aer tip - 2HS3

separator de ulei - FK155

supapa de sens unic – FK 69

rezervor principal de aer de 150 l

pulverizator de alcool - FK119

supapa de siguranta - FK112

filtru de aer G 1/2” – FK 94s

supapa de mers in gol - FK34/A

presostat MR 890/94 reglat la 6,6χ7,4 bar

supapa de reductie R38G - FK91sau FK38

rezervor de aer de 150 l

filtru de aer G1”- FK71

Aerul comprimat necesar pentru actionarea franei si a diverselor servicii auxiliare este produs de un compresor de tip 2HS3 cu trei cilindri verticali in linie, doi de joasa presiune si unul de inalta presiune. Aerul aspirat din conducta de aspiratie a motorului dintre filtru si turbosuflanta, este comprimat la presiunea maxima de 7,4 bar.

Aerul debitat de compresor trece prin separatorul de ulei si prin supapa de retinere si

este inmagazinat in rezervorul principal de 150 l.

Presostatul regleaza presiunea aerului in rezervorul principal intre 6,6 bar si 7,4 bar. In caz de defectare a presostatului, pentru protejarea instalatiei, s-a prevazut o supapa de siguranta, reglata la 8 bar care permite evacuarea aerului din instalatie daca presiunea depaseste aceasta valoare.

De la rezervorul principal de aer, aerul comprimat trece prin pulverizatorul de alcool ce imbogateste aerul comprimat cu vapori de alcool pentru a se evita posibilitatea de inghet a instalatiei de aer. Pe perioada de iarna se introduce in pulverizator alcool de 980 , iar la capetele de sectie se goleste apa din rezervoare prin deschiderea robinetilor de scurgere.

Dupa vaporizator aerul comprimat umple conducta de 7 bar pentru alimentarea circuitelor auxiliare dar trece si prin supapa de reductie alimentand al doilea rezervor de 150 l. Supapa de reductie reduce presiunea aerului la 5 bar, necesara pentru alimentarea circuitelor de frana.


.Instalatia de aer pentru frana


Automotorul seria 900 este prevazut cu:

frana automata

frana directa


Circuitul franei automate (indirecte)


De la rezervorul de 150 l prin conducta de alimentare de 5 bar aerul trece catre robinetul mecanicului aflat in postul de conducere. Pe conducta de alimentare, inainte de robinetul mecanicului se afla un filtru de aer de G1”, pentru retinerea impuritatilor din aer.

Punand manerul robinetului mecanicului in poz 1 se face alimentarea conductei generale si a rezervorului auxiliar de 40 l care deserveste distribuitorul de aer lent (tripla valva). In stare complet defranata presiunea aerului in conducta generala este de bar. Legatura dintre robinetul mecanicului si conducta generala se face prin colectorul de apa, care retine particulele de apa din aerul comprimat.

In timpul deplasarii automotorului manerul robinetului mecanicului se pune in pozitia 2 „de mers”, pozitie in care se compenseaza eventuale mici pierderi de aer de pe conducta generala.

Pentru a efectua o franare automata se muta pozitia manerului robinetului mecanicului pe pozitia 6, realizand o scadere a presiunii in conducta generala, in functie de efectul de franare necesar. In urma depresiunii din conducta generala prin distribuitorul de aer se alimenteaza cilindrii de frana, ce realizeaza franarea. Presiunea maxima in cilindrii de frana este de 3,4±0,2 bar.

Franarea rapida se realizeaza prin golirea totala de aer a conductei generale.

Presiunea aerului din conducta principala de alimentare de 7 bar si din conducta

generala o putem urmari in postul de comanda pe un manometru dublu.


3.7.2.2.Circuitul franei directe


De la robinetul mecanicului porneste o conducta pentru frana directa spre supapa de dubla retinere. Se pune manerul robinetului mecanicului in pozitia 5 de franare directa, caz in care aerul din conducta de alimentare trece prin robinetul mecanicului in conducta pentru frana directa de unde prin supapa de dubla retinere alimenteaza cilindrii de frana. Presiunea in cilindrii de frana la franarea directa poate atinge valoarea de 5 bar.

Supapa de dubla retinere face separarea intre circuitul franei directe si circuitul franei automate.

Robinetii de inchidere izoleaza cilindrii de frana de circuitul de alimentare in cazul aparitiei unei defectiuni la frana, conform prevederilor instructie de frana.

De la conductele cilindrilor de frana se ramifica conductele spre manometre si spre supapele de descarcare aflate in fiecare post de conducere.

Pentru a putea fi legat intr-un tren, automotorul este prevazut la capete cu semiacuplari flexibile si robineti frontali tip „D” si tip „S”.

Ca instalatie de protectie si siguranta, in legatura cu conducta generala este legat robinetul de alarma, ce poate fi actionat din compartimentul de calatori prin semnalul de alarma. Tot ca dispozitive de protectie si siguranta mai sunt legate la conducta generala ventilul de alarma care este comandat prin intermediul blocului comutare indusi si DSV, a caror actionare este descrisa in instalatia electrica. Aceste dispozitive de protectie si siguranta actioneaza in caz de necesitate prin golirea rapida a aerului din conducta generala.


Instalatia de aer a serviciilor auxiliare


3.7.3.1. Instalatia de comanda a inversorului


Comanda inversorului inainte respectiv inapoi, se face cu ajutorul a doua electroventile. Acestea sunt alimentate din conducta de alimentare de 7 bar prin filtrul de aer si se leaga de inversor cu tuburile flexibile.


3.7.3.2. Instalatia de actionare a nisiparelor


Pentru marirea efectului de aderenta a rotilor fata de sina (la demaraj, rampe si franare) este necesara nisiparea liniilor in fata rotilor osiei motoare in sensul de mers al

automotorului. Cu alimentare din conducta de 7 bar, doua electroventile comanda functie de sensul de deplasare, actiunea aerului comprimat asupra nisipului din nisipare pentru al depune pe sinele de rulare in fata rotilor motoare in sensul de deplasare al automotorului.


3.7.3.3. Instalatia de actionare a trompetei


Pentru semnalizarea acustica, pe automotor se monteaza cate o trompeta pe fiecare post actionata cu aer comprimat, prin ventilul claxon, montat in postul de comanda.

Instalatia pentru trompete primeste aerul de la conducta de alimentare de 7 bar. Legaturile ventilului claxon se fac cu ajutorul tuburilor flexibile.


3.7.3.4. Instalatia de actionare a stergatoarelor de geam


In caz de precipitatii, pentru a asigura o buna vizibilitate, geamurile din posturile de comanda sunt prevazute cu stergatoare de geam, actionate pneumatic prin intermediul supapelor stergator geam. Viteza de stergere este reglata prin intermediul robinetilor actionare stergatoare.

3.8. Instalatia de racire, preincalzire, mentinere calda motor diesel si incalzire compartiment calatori si posturi de conducere


Schema instalatiei de racire preincalzire, mentinere calda motor diesel si incalzire cutie vagon este prezentata in anexa 4.

Racirea se face printr-un circuit de apa presurizat, care preia caldura de la motorul diesel si o cedeaza mediului inconjurator prin 2 grupuri de racire legate in serie si amplasate sub automotor.

Un grup de racire este compus din urmatoarele elemente:

radiator racire;

ventilator actionat hidrostatic;

carcasa – suport sustinere

Grupurile de racire sunt amplasate longitudinal de o parte si alta a automotorului astfel

ca ventilatoarele cu paletele actionate de motoarele hidraulice la o turatie proportionala cu temperatura apei din circuitul de racire, aspira aerul din exterior prin radiatoare si il refuleaza sub automotor.

Circulatia apei in instalatie se desfasoara astfel:

- dupa iesirea din motor apa calda este dirijata in schimbatorul de caldura al cutiei de viteze dupa care prin cele 2 radiatoare se reintoarce in aspiratia pompei de apa si introdusa in blocul motor.

Circuitul de preincalzire si mentinere calda si incalzire cutie vagon (compartimente calatori si posturi conducere) este urmatorul:

- din carcasa racitorului de ulei al motorului diesel apa calda este dirijata spre incalzitorul WEBASTO tip THERMO 300 COMPACT 24Vcc. Din incalzitor apa calda este dirijata spre cele 2 aeroterme de incalzire tip GCA900 (cate una pe fiecare compartiment) care incalzesc aerul suflat prin tuburi spre compartimente si posturile de conducere.

Din GCA 900 apa este reintrodusa in zona de aspiratie a pompei de apa a motorului,

Incalzitorul WEBASTO THERMO 300 Compact poate fi folosit si ca dispozitiv de preincalzire si mentinre calda atat a motorului diesel , cat si a grupurilor de incalzire din compartimentele calatorilor.

Functionarea instalatiei WEBASTO- Anexa 8


3.9. INSTALATIA ELECTRICA A AUTOMOTORULUI S900


Descrierea instalatiei electrice este prezentata in anexa 10.

NOTA: 1. IN CAZUL INTERVENTIILOR LA AUTOMOTOR CU SUDURA ELECTRICA SE VOR RESPECTA INDICATIILE CUPRINSE IN „INSTRUCTIUNILE DE EXPLOATERE

ALE ECHIPAMENTULUI ELECTRIC” SI ALE MOTORULUI.

2. LA INCARCAREA BATERIILOR DE LA O STATIE EXTERIOARA SIBA SE VOR SCOATE CHEILE DIN CONTACT SI SE VOR DECUPLA SIGURANTELE CURENTULUI DE COMANDA (F302)LA TOATE AUTOMOTOARELE.


3.10. INSTALATIILE DE ASPIRATIE SI EVACUARE


3.10.1.Aspiratia aerului in motor se realizeaza printr-un filtru cu element filtrant uscat,conducte metalice,mansoane de cauciuc,tub gofrat.

3.10.2.Toba de evacuare este de conceptie proprie,izolata cu vata minerala ptr.reducerea zgomotului si scaderea temperaturii elementelor din instalatia de evacuare.


3.11.INSTALATIA DE COMBUSTIBIL


3.11.1 Instalatia de combustibil este formata dintr-un rezervor de 200 litri care asigura o autonomie de aproximativ 800km,o pompa de amorsare,prefiltru cu separator de

apa(prezenta apei este semnalizata pe tabloul electric prin lampa de semnalizare-vezi anexa 1)conducte elastice,pompa de alimentare,filtru micronic, pompe element de injectie, conducte injectie,injectoare.(vezi si anexa 2)


NOTA:PENTRU FUNCTIONAREA FARA PROBLEME A MOTORULUI ESTE OBLIGATORIE FOLOSIREA MOTORINEI MINIM TIP EURO 2.


4.DESERVIREA UTILAJULUI

4.1. PREGATIREA IN VEDEREA DEPLASARII VEHICULULUI

Inaintea pornirii motorului termic, in mod obligatoriu se controleaza daca toate capacitatile sunt umplute la nivelele prescrise in documentatia tehnica cu lichidele corespunzatoare si anume :

nivelul de ulei in baia motorului;

nivelul de ulei in baia compresorului;

nivelul lichidului in instalatia de racire a motorului termic;

nivelul de ulei in atacul de osie;

ulei hidraulic in instalatia pentru racire motor termic;

nivelul de ulei in transmisia hidrodinamica;

electrolit in bateria de acumulatori;

motorina in rezervorul de combustibil.

nivel apa in instalatia sanitara.

De asemenea se mai verifica daca :

axele cardanice sunt gresate;

comenzile electrice si hidraulice sunt in pozitie neutra;

se verifica osiile montate, arcurile de suspensie;

se verifica instalatia de aer comprimat si anume daca robinetii de scurgere ai rezervoarelor de aer, separatorului de ulei de condens sunt inchisi si daca aparatele sunt bine fixate;

se verifica grosimea minima a sabotilor uzati care sa nu fie mai mica de 12 mm cu conditia sa asigure reglajul normal prescris;

se verifica timoneria franei si anume se verifica cursa cilindrilor de frana sa fie egala ca valoare pe ambele osii si cuprinsa intre 70 – 110 mm pentru a efectua franarea simultana pe toate rotile. Daca uzura sabotilor si bandajelor determina pentru franare o cursa a tijei cilindrului mai mare de 130 mm se executa mai intai reglajul brut al timoneriei franei automate. Pentru reglarea timoneriei de frana se procedeaza conform instructiunilor cuprinse in capitolul 3.6.
REGLAJUL CORECT AL FRANELOR ESTE O PROBLEMA DE SIGURANTA CIRCULATIEI.

se verifica cantitatea de nisip din nisipare si in caz de necesitate se completeaza;

se verifica numarul de ture al volantului franei de mana pana la strangerea completa;

se controleaza daca robinetii de la aeroterma sunt deschisi pentru a permite circulatia apei pe timp friguros.


Pregatiri pentru pornirea motorului termic.

se strange frana de mana;

se verifica nivelul motorinei din rezervoarele de combustibil;

se cupleaza intrerupatorul baterie – masa inainte de pornirea motorului;

se porneste motorul termic procedandu-se in felul urmator : se introduce cheia de contact dupa care se trece pe pozitia 1.Se actioneaza butonul cu revenire ptr.pornirea motorului, actionandu-se in acest mod demarorul. Dupa pornirea motorului se elibereaza butonul de pornire care revine automat pe pozitia de mers. Intervalul minim intre 2 actionari ale demarorului este de 30 secunde. Inainte de pornirea motorului maneta care actioneaza acceleratia motorului se fixeaza pe pozitia de relanti a motorului.

Dupa pornirea motorului se urmareste functionarea agregatelor motorului

La realizarea presiunii de 7 bari in instalatia de aer comprimat se trece la realizarea franarii cu frana automata. In acest scop presiunea in conducta franei directe trebuie sa fie de minim 3,5 bari pentru a se realiza franarea. Pentru realizarea franarii cu ajutorul robinetului mecanicului se desface frana de mana.


se verifica pierderile de aer din instalatia de frana care nu au voie sa depaseasca maximum 0.1bari/3minute.

controlul franei se realizeaza cu presiunea aerului in conducta generala de 6 – 7 bari cu ajutorul robinetului mecanic pus in poz. V sau VI.


4.2 .DEPLASAREA IN REGIM REMORCAT


Viteza maxima de remorcare nu va depasi 80 km/h in aliniament si va fi redusa pe liniile cu denivelari mai accentuate.

Nu este permisa remorcarea fara a se clarifica cu organele de resort si mecanicul trenului, problema vitezei de remorcare.

Se va verifica daca atacurile sunt in pozitia neutra asigurate cu cuiul de asigurare si cutia de viteze in regim neutru.

Se vor slabi franele de mana.

Se vor inchide si asigura usile automotorului si capacele laterale.

Se vor deconecta bateriile.


4.3. MASURI NECESARE PENTRU CAZURILE DE STATIONARE A AUTOMOTORULUI

Se vor deconecta bateriile.

In timpul stationarii la vehicul izolat pe linie, este obligatorie asigurarea cu frana de mana si asigurarea cu sabot de deraiere.

Nu este permisa manevrarea prin imbrancire (tamponare)

Nu este permisa lasarea usilor neasigurate.


4.4.MASURI NECESARE LA DEPLASAREA IN CONVOI


la automotoarele din convoi fara mecanic se anuleaza sistemele DSV si IVMS

- in cazul in care in componenta unui convoi un automotor se defecteaza acesta poate fi remorcat de celalalt automotor pana la prima statie(nu mai mult de 30 km) cu atacul de osie in pozitie neutra,asigurat cu cuiul de asigurare si cutia de viteze in pozitia neutra


5.LUCRARI DE REVIZIE, INTRETINERE SI REPARATII


5.1 .GENERALITATI


Instructiunile care urmeaza reprezinta un ghid cu minimum de operatii, urmand sa fie completate de beneficiar in baza observatiilor atente in exploatare.

Reviziile si reparatiile sunt date in functie de orele de functionare si km parcursi.

Partile demontate se vor aseza pe suporti sau rafturi curate si, daca nu urmeaza a fi prelucrate imediat, vor fi acoperite si protejate impotriva coroziunii.

Pentru curatirea pieselor pe cat posibil sa se foloseasca carpe care nu se scamoseaza.

In ceea ce priveste ungerea periodica se va respecta instructia de ungere.

Reviziile si reparatiile sunt de doua categorii:


a)       Periodice care se executa pe baza unui program dinainte stabilit, avand ca scop

remedierea defectelor provocate din uzare normala la functionare.

b)     Accidentale care se executa in afara programului de reparatii si care au ca scop remedierea defectelor provenite din cauze anormale (accidente de circulatie, exploatare si intretinere necorespunzatoare, defecte de material, etc.).


5.2.SCHEMA GENERALA A REVIZIILOR


In realizarea schemei de revizii s-a tinut cont de schema cuprinsa in formularul

cod:ST 8-2004-CLU-AM al SC CFR SCRL Brasov SA.Schema de revizii se intinde pe o perioada de 2 ani intre doua reparatii si cuprinde urmatoarele tipuri de revizii:

-RT-revizie tehnica;se executa incepind cu prima luna cu o periodicitate de 2 luni ( lunile 1,3,5..)

-R1-revizie de tip 1;se executa incepand cu a 2-a luna cu o periodicitate de 4 luni

(luna a 2-a ,a 6-a,a10-a)

-R2-revizie de tip 2;se executa incepand cu luna a 3-a cu o periodicitate de 4 luni

(luna a4-a,a8-a,a12-a.)

-RM-revizie motor ;se executa dupa 12 luni de la punerea in functiune.


Nr.

Crt.

Operatia

RT

R1

R2

RM


OSIA MONTATA












Masurare cote profil de rulare la roti,inclusiv qr

x

x

x

x


Proba de sunet ptr.bandaje

x

x

x

x


Verificare sa nu existe rugina sau span intre inelul Bork si bandaj

x

x

x

x


Verificare locuri plane sau exfolieri,cu incadrarea in instructiile de serviciu

x

x

x

x








CARLIG SI CUPLA DE TRACTIUNE






Control:stare,fixare,arcuri volute,elemente de cauciuc,

Uzura splinturi la bolturile de fixare ale cuplajelor,jocuri

In gaurile ecliselor,joc longitudinal carlig de tractiune;

Strangerea si asigurarea suruburilor si piulitelor de fixare a ansamblului de sasiu



x



x



x



x


Curatarea si ungerea axului filetat al cuplei cu surub;

Ungerea ghidajului carligului de tractiune.

x


x

x

x








INSTALATIA DE NISIPARE






Alimentare cu nisip,dupa caz;

x

x

x

x


Control integritate,etansare,fixare tevi

x

x

x

x


Curatare tevi de nisip si aer,reglare pozitie tevi fata de sina

x

x

x

x


Probe de functionare

x

x

x

x


TAMPOANE






Control stare,fixare,uzuri,blocari

x

x

x

x


Ungere tija si taler

x

x

x

x









PLUG ANIMALE






Control stare,fixare

x

x

x

x


Reglare curatitori de cale

x

x

x

x








ATAC DE OSIE






Etanseitate;

x

x

x

x


Reazemde moment(fixare articulatii,sigurante,ungere);

x

x

x

x


Proba de ulei

x

x

x

x


Nivel ulei

x

x

x

x








AXE CARDANICE






Verificarea prin ciocanire a strangerii suruburilor

x

x

x

x


Gresare conform planului de ungere

x

x

x

x








CUTIA VAGONULUI






Revizia rulmentilor la osii prin demontarea capacelor si completarea unsorii

x

x

x

x








INSTALATIA HIDRAULICA






Verificarea tuturor legaturilor,imbinarilor racordurilor,etc.din circuitul hidraulic.

x

x

x

x


Verificare nivel

x

x

x

x


Curatare filtru



x

x








INSTALATIA DE COMBUSTIBIL






Remedierea pierderilor de motorina la conductele de alimentare

x

x

x

x


Eliminarea apei din filtrul decantor(daca este cazul)

x

x

x

x


Schimbarea elementului filtrant din filtrul decantor




x


Curatirea rezervorului de combustibil




x








MOTORUL DIESEL












SE RESPECTA INDICATIILE DIN INSTRUCTIUNILE DE INTRETINERE ALE MOTORULUI SI ANEXA 11












CUTIA DE VITEZE












SE RESPECTA IDICATIILE DIN INSTRUCTIUNILE

DE INTRETINERE ALE CUTIEI SI ANEXA 11












INSTALATIA DE AER SI FRANA












Verificarea etanseitatii instalatiei de aer si frana cu incadrarea in valorile prescrise

x

x

x

x


Verificarea debitului compresorului si proba de ulei

x

x

x

x


Verificarea cilindrilor de frana si cursa

x

x

x

x


Revizuirea timoneriei de frana(bolturi si sigurante)

x

x

x

x


Verificarea grosimii sabotilor;daca este cazul se inlocuiesc.Se regleaza frana.

x

x

x

x


Golire apa din instalatie

x

x

x

x


Ungere conf.planului de ungere.

x

x

x

x


Revizuirea compresorului prin demontarea chiulasei;

verificarea supapelor de admisie si refulare;daca este

cazul se inlocuiesc



x

x


Verificarea manometrelor comparativ cu manometrul

etalon




x


D.R.M. valva rotativa a robinetului mecanicului,a supapei1900 si DSV



x

x


Verificarea fara demontare a triplelor valve,sacilor colectori,manometrelor,conductelor cilindrilor de frana.

Daca este cazul se repara.



x



D.R.M. piston cilindrilor de frana,Regulatorului si supapei de mers in gol,supapei de mers unic,supapei de siguranta,separatorului de ulei,filtru de aer si trompetelor.




x


D.R.M. compresor de aer,triplelor valve si probarea pe stand.




x








STERGATOR DE GEAM












Verificare integritate lame cauciuc si functionare

x

x

x

x








INSTALATIA RACIRE,PREANCALZIRE SI MENTI-

NERE CALDA












Controlul etanseitatii inst.racire;

x

x

x

x


Suflarea cu aer a radiatoarelor

x

x

x

x


Verificarea functionarii aparatului WEBASTO

X

X

X

X


Revizuirea fara demontare a ventilatoarelor si radiatoarelor

x

x

x

x








INST.INCALZIRE COMPARTIMENTE CALATORI












Zilnic:verificare functionarii si asigurarii temperaturii

corespunzatoare

x

x

x

x


Verificarea functionarii aerotermelor

x

x

x

x


Suflarea cu aer a schimbatorului de caldura


x

x

x








INSTALATIA SI APARATAJUL ELECTRIC














Verificarea tensiunilor si amperajului la acumulatoare si completarea cu lichid(inlocuirea acumulatoarelor de-

fecte daca este cazul)

x

x

x

x


Verificarea inst.incalzire WEBASTO ,GCA900

x

x

x

x


Verificarea iluminarii interioare-exterioare,de semnalizare

x

x

x

x


Verificarea sigurantelor la tablourile electrice si a auto-

matizarii precum si verificarea continuitatii circuitelor

x

x

x

x


Verificarea circuitului si izolatiei la toata instalatia electrica cu ajutorul inductorului si intocmirea procesului verbal de verificare


x

x

x


D.R.M. supapelor electropneumatice,aparatelor de

Control si protectia claxonului,sirenei si DSV



x

x


Verificarea cuplelor electrice intre automotoare



x

x


Revizia aparatelor de control si siguranta de pe pupitre



x

x








INSTALATIA DE INDUSI












Control claxoane,butoane,temporizari,inductoare,

cabluri, etansare stechere,lampi semnalizare

x

x

x

x


Verificarea dezacordului circuitelor500,1000,2000Hz,

masurarea curentilor de inductori;

x

x

x

x


Masurarea rezistentei de izolatie fata de masa,probe de functionare,completare fisei de masuratori

x

x

x

x








RADIOTELEFON












Control integritate,curatire,conexiuni

x

x

x

x


Proba de functionare

x

x

x

x








DSV












Control sonerii conexiuni,butoane,verificarea si ungerea axului telescopic de la aparatul de siguranta.

x

x

x

x


Proba de functionare

x

x

x

x








GENERATOR IMPULSURI PTR.VITEZOMETRU












Control cablu legatura generator de impulsuri,fixare

ansamblu

x

x

x

x








BATERII DE ACUMULATORI












Verificare nivel electrolit,completare cu apa distilata

x

x

x

x


Masurarea tensiunii fiecarui element si a densitatii electrolitului;masurarea rezistentei de izolatie;comple-

Tarea fisei de masuratori

x

x

x

x


Verificarea si ungerea cu vaselina a conexelor de inseriere;verificarea usilor la niseleptr.acumulatori si

sigurantei de fixare a acestora.

x

x

x

x








DULAP CU SIGURANTE,INTRERUPATOR BATERIE

SI CONEXIUNI












Starea si fixarea conexiunilor electrice

x

x

x

x


Verificarea functionarii sigurantelor

x

x

x

x








POST CONDUCERE,APARATE ELECTRICE SI

PNEUMATICE












Verificare indicatoare si avertizoare

x

x

x

x


Starea legaturilor electrice si curatirea lor

x

x

x

x


Probe functionale

x

x

x

x


Semnalizare optica si acustica

x

x

x

x








INSTALATIE VITEZOMETRUL












Verificare functionare,conexiuni,inregistrari

x

x

x

x








APARATELE DE LEGARE












Control capac protectie,suruburi montaj,stare fixare

la carlig si cupla cu surub

x

x

x

x


Ungerea ghidajului si filetul cuplei cu surub


x

x

x








APARATELE DE TRACTIUNE












Control stare fixare,uzuri ,blocari

x

x

x

x


Ungerea tijei tamponului


x

x

x








DULAP CONEXIUNI






Starea si curatirea

x

x

x

x


Verificarea legaturilor electrice

x

x

x

x








VENTILATIE












Proba de functionare

x

x

x

x


5.3. INSTRUCTINI DE UNGERE


Nr.

crt.

Agregatul sau locul de ungere

Felul lubrifiantului

Cantitatea necesara

Periodicitatea ungerilor








Aparate de legare-ciocnire

- carlige de tractiune

RUL165Na4



Lunar -100 ore

- cupla de legare

Idem


Lunar -100 ore

- tampoane

Idem


Lunar -100 ore


Timonerie de frana

- bolturi articulatii

U90Ca1G


Trimestrial- 300 ore


Atacuri de osie

- baia de ulei

T85W90EP3

12 L

Schimb I Ia 100 ore

Schimb2 la300- 500 ore

- cutii grasime

Conf.marcaj de pe automotor


500 ore - completare


Axe cardanice

- gresoare articulatii


UM185Li2-M



250 ore


Motor VOLVO PENTA

- baia de ulei


Vezi instructiunile de exploatare ale motorului si anexa 11

20L

Controlul zilnic

Vezi instructiunile de exploatare ale motorului si anexa 11


Transmisia hidrodinamica

Vezi instructiunile de exploatare ale transmisiei si anexa 11


Vezi instructiunile de exploatare ale transmisiei


Instalatie de aer comprimat

- compresor


- aparataj pneumatic


K65


Completare zilnic

Schimb la 250 ore

UM170LiCa2


Conf. Instructiei CFR


Instalatia hidraulica

H 46A


Control zilnic

Schimb la 1000 ore



PRINCIPALELE DEFECTIUNI DE FUNCTIONARE SI MODUL DE REMEDIERE


Instructiunile prezente servesc in primul rand sa usureze munca personalului de exploatare si intretinere si permit o documentare eficienta in cazul defectelor neprevazute care se produc in exploatare.



6.1. Principalele defectiuni si modul de remediere a partii mecanice


Nr.

crt.

Felul defectului

Cauze posibile

Modul de remediere






Utilajul avariat prin tamponare

Greseli de circulatie

- in functie de amplasarea deteriorarilor se va continua drumul cu viteza redusa.

- Piesele deteriorate se vor repara sau inlocui.

- In toate cazurile, se va executa controlul jocurilor si controlul functionarii intregii masini.


Utilajul deraiat .

Infrastructura deteriorata

- Masina se va repune pe linie.Se vor verifica osiile montate. Se va continua drumul cu viteza redusa.

Buza bandajului ascutita, datorita uzurii prea mari.

- Masina se va repune pe linie.Se vor verifica osiile montate. Se va continua drumul cu viteza redusa.


In timpul mersului se aud zgomote anormale de frecare.

Ruperea unui arc de suspensie de la o osie montata.

Joc anormal la punctele de reazem.

- Se va reduce viteza. Se va inlocui arcul rupt.



Zgomot puternic de izbituri in timpul mersului.

Loc plan pe suprafata de rulare a unui bandaj.


- Se va restrunji bandajul

Se va continua drumul cu viteza mica


Benzile de control ale bandajelor

s-au deplasat una fata de cealalta

Bandajul se misca.

Se va astepta pina la racirea rotilor.Se va continua drumul cu viteza redusa

Se va inlocui bandajul.


Cutia de unsoare se incalzeste, nu apare nici o coloratie vizibila.

Prea multa vaselina in cutia de unsoare.

Prea putina vaselina in cutia de unsoare.

Rulmentul cu role defect.

Se verifica cantitatea de unsoare din cutia de unsoare .Se completeaza daca este cazul.Se verifica rulmentii;daca si-au schimbat culoarea trebuie inlociuiti


Cutia de unsoare s-a incalzit puternic si apare fum.

S-a defectat rulmentul cu role.


Inlocuirea rulmentului(ilor) cu role defecti.


Motorul termic VOLVO PENTA

Pentru depistarea defectelor si modul de remediere a lor se vor consulta si insusi instructiunile necesare cuprinse in Instructiunile motorului VOLVO PENTA si, in plus, urmatoarele:

8a

Motorul diesel nu porneste la actionarea cheii de contact.

Bateria de acumu-latori descarcata

Se va incarca bateria.

Butonul de pornire sau contactele electrice defecte

Se va controla instalatia electrica de pornire motor

8b

Motorul diesel se roteste in timpul pornirii fara sa se produca aprinderea.

Lipsa combustibil.

Filtrul de combus-tibil este infundat.

Tensiunea bateriei de acumulatori este scazuta.

Contacte electrice imperfecte

Se face alimentarea cu combustibil.

Se va inlocui cartusul filtrant.


Se vor controla contactele electrice       . Se va incarca bateria de acumulatori

8c

Motorul porneste dar se opreste dupa putin timp. ,

Lipsa de combus-tibil.

Aer in instalatia de combustibil.


Se alimenteaza cu combustibil

Se aeriseste instalatia de combustibil.




Transmisia hidrodinamica ALLISON

Pentru depistarea defectelor si modul de remediere a lor, se vor consulta instructiunile cuprinse in Instructiunile de exploatare ale transmisiei ALLISON

9a

Supraincalzirea transmisiei

Instalatia de racire ulei transmisie nu functioneaza corect.

Depistarea cauzei care duce la o incalzire excesiva a uleiului din transmisie >1200C. Se verifica functionarea regulatorului termostatic R20. In caz de defect a regulatorului el se blocheaza in asa fel incat uleiul hidraulic din circuitul de racire sa ajunga sa antreneze motoarele hidraulice ce actioneaza ventilatoarele. Regulatorul termostatic se regleaza intr-un atelier specializat.


La actionarea nisiparului nu se scurge nisip.

Nisipul este umed.

Tevile de nisip sunt astupate.

Nu este nisip in cutia nisiparului.

Se vor goli si se vor usca cutiile nisiparelor. Se va utiliza nisip uscat.

Se vor sufla si usca tevile de nisip. Se va utiliza nisip uscat.

Se va umple cutia cu nisip uscat.


6.2.Principalele defecte de functionare si modul de remediere la instalatia hidraulica


Nr.

crt.


Defect

Cauze

Remedieri






Pompa nu debiteaza

- sens de rotatie gresit;

- nivelul uleiului insuficient in rezervor;

- prezenta aerului in conducte

- axul rupt


- se inverseaza tuburile de aspiratie si refulare;

- se verifica si se completeaza;

- se elimina aerul;

- se inlocuieste axul rupt.


Zgomote pronuntate in pompa sau motoare

- conducta de aspiratie neetansa;


- fenomene de cavitatie;


- uleiul face spuma


- sistemul este murdar;

- calitatea necorespunzatoare a uleiului;

- nivelul de ulei prea scazut;

- filtrul de aspiratie infundat.

-se etanseaza, respectiv se inlocuiesc garniturile;

- se aeriseste, respectiv se etanseaza sistemul;

- se elimina aerul;

- se verifica planeitatea suprafetelor si se strange uniform;

- se curata sistemul;

- a se respecta tipul uleiului recomandat;

- se completeaza si se verifica pierderile.

- se demonteaza si se monteaza filtrul.



Pompa sau motorul supraincalzeste:



- calitatea necorespunzatoare a uleiului;

- filtrul infundat;

- fenomen de cavitatie;

- uleiul face spuma;

- defecte de functionare


- alte defecte ale pompei sau motorului

-a se respecta tipul uleiului recomandat;

- se spala si se inlocuieste;

- se elimina aerul;

- se elimina aerul;

- se consulta schema hidraulica si se remediaza eventualele neconcordante cu schema.

- se demonteaza, verifica si se efectueaza proba de functionare.


Pompa sau motorul fara presiune


- pierderi de ulei in sistem;

- axul rupt;

- sistemul murdar;

- pompa cu uzuri mari

- demontare, probare;

- verificarea si inlocuirea elementelor neetanse si piese defecte.

- se inlocuieste stabilindu-se totodata cauzele.

- se curata (spala)

- inlocuire


Pierderi de ulei la pompa:


- legaturi neetanse;

- maneta axului neetansa;

- carcase neetanse;

- se controleaza garniturile si cele defecte se inlocuiesc;

- se inlocuieste manseta;

- se controleaza daca are fisuri si la nevoie se inlocuieste.


6.3. PRINCIPALELE DEFECTIUNI DE FUNCTIONARE SI MODUL DE REMEDIERE LA INSTALATIA DE AER COMPRIMAT


Nr.

crt.

Felul defectului

Cauze posibile

Mod de remediere






Compresorul se incalzeste

- Ulei prea mult in compresor.

- Pistonul supapei de mers in gol intepenit, nu functioneaza (supapa de mers in gol sufla continuu);

- Supapa de sens unic defecta(iese aer pe la robinetul separatorului de ulei si cu compresorul in repaus)

- Membrane rupte la supapele de evacuarea ale compresorului.

Se scoate o parte din ulei.

Se demonteaza si se slefuieste (rodeaza).



Se demonteaza si se slefuieste (rodeaza).


Se demonteaza si se inlocuiesc.



Compresorul nu debiteaza (nu ridica presiunea in rezervorul de aer), ridica greu presiunea sau apar scapari de ulei la orificiul de umplere si aerisire.

- Pierderi de aer pe conducta de refulare a compresorului.

- Segmenti uzati sau rupti la compresor.

- Blocul compresorului uzat.

- Supape intepenite, rupte sau membrane sparte.

- Garnitura chiulasei neetansa

- Pistonul spart

- Filtru imbacsit



- Se va demonta compresorul.

- Se inlocuieste.

- Se inlocuiesc.


- Se inlocuieste.

- Se inlocuieste.

- Se curata.


Compresorul bate

- Joc mare la cuzineti

- Piston spart

- Supape rupte si cazute

- Rulmenti gripati,

- Se demonteaza si se inlocuiesc

- Se inlocuiesc

- Se inlocuiesc


Compresorul consuma ulei sau apar scapari de ulei la orificiul de umplere si aerisire

- Segmenti uzati.

- Bloc ovalizat;

- Pierderi de ulei la capace, palnie de umplere, axul motor.

- Pistonul sau scaunul uzat.

- Se inlocuiesc.

- Se inlocuieste.

- Se etanseaza.


Supapa de sens unic bate

Pistonul sau scaunul uzat.

- Se demonteaza, se slefuieste si rodeaza


Supapa de mers in gol ramane deschisa.

- Murdarie pe scaunul ventilului sau ventilul inghetat.

- Pistonul supapei intepenit.

- Regulatorul de mers in gol ramane deschis (murdarie, regulator dereglat, piston intepenit, corp uzat, arc rupt, garnitura neetansa) supapa nu mai sufla cand compresorul merge daca se izoleaza regulatorul de mers in gol.)

- Se demonteaza si se curata.

- Se demonteaza si se repara.

- Se demonteaza, se curata, se repara sau se inlocuieste.


Supapa de siguranta ramane deschisa

- Murdarie pe scaunul supapei;


- Scaunul sau pistonul supapei uzat.


- Pistonul a ramas intepenit.

- Se demonteaza si se curata;

- Se demonteaza si se slefuieste (rodeaza).

- Se demonteaza si se slefuieste (rodeaza).


Regulatorul rapid de presiune nu incarca deloc rezervorul de joasa presiune

- Arcul de reglaj dereglat sau rupt.

- Pistonul intepenit.

- Robinetul de izolare inchis.

- Se va inlocui.

Se demonteaza pistonul. Se scoate si se slefuieste.

- Se va deschide.


Regulatorul rapid de presiune nu incarca suficient in mod permanent

- Arcul de reglaj dereglat sau rupt.


- Membrana gresit montata(supapa pierde aer)

- Se regleaza sau se inlocuieste.

- Se va inlocui.



Regulatorul rapid de presiune incarca prea mult (nu face diferenta sau face diferenta prea mare)

- Membrana rupta.

- Ventilul de reglaj nu inchide.


- ventilul de umplere nu inchide (murdarie sau uzura).

- Se inlocuieste.

- Se scoate si de revizuieste.

Se scoate si s revizuieste.


Regulatorul rapid de presiune nu functioneaza regulat.

- Membrana se intepeneste.


- Supapa de reglaj murdara sau uzata.

- Pierderi de aer pe la insurubarile supapei.

- Joc prea mic la tija pistonului.

- Se demonteaza si se remediaza

- Se scoate si se curata sau se slefuieste.

- Se etanseaza.


- Se slefuieste cu smirghel fin.


Cilindrul de frana pierde aer

- Garnitura neetansa

Se inlocuieste.


Presiunea in rezervorul principal creste peste limita admisa de 8 bari

- Presostatul de mers in gol nu functioneaza sau electroventilul este izolat, iar supapa de siguranta nu lucreaza. Situatia este foarte periculoasa deoarece poate provoca explozia rezervorului de aer.

- Oprirea imediata a functionarii compresorului si verificarea supapei de siguranta care poate fi intepenita. Repunerea in functiune a instalatiei de mers in gol si, de asemenea a supapei de siguranta


Indicatii eronate

ale manometrelor

- Manometru defect.





- Robinetii nu sunt asezati in pozitii corecte.

- Daca manometrul de la celalalt post de conducere corespunde, atunci primul este defect. Se va inlocui cu unul nou.

- Se vor controla pozitiile robinetilor.


La actionarea nisiparului nu se scurge nisipul.

- Nisipul este umed.



- Tevile de nisip sunt astupate.

- Se va goli si usca cutia nisiparului.Se va umple cu nisip uscat.

- Se vor sufla si usca tevile de nisip. Se va utiliza nisip uscat.


La actionarea electrovalvelor nu obtinem comanda fizica dorita.

- Pistonasul sau membrana electrovalvelor deteriorata.


- Nu s-a introdus alcool in pulverizator.

Se demonteaza, se slefuieste sau se inlocuieste.

Introducerea in remiza calda pentru dezghetare treptata. Curatirea si scurgerea tuturor separatoarelor; Introducerea de alcool in separator; Nu este permisa dezghetarea cu flacara-pericol de explozie.


PRINCIPALELE DEFECTE DE FUNCTIONARE SI MODUL DE REMEDIERE LA

INSTALATIA DE FRANA


Nr.

crt.

Defectul

Cauze posibile

Mod de remediere






Sabotii de frana se uzeaza inegal.

Barele timoneriei de frana sunt reglate incorect.

Se vor regla corect barele timoneriei de frana.


Franele se strang usor in timpul mersului. Presiunea in conducta generala indicata de manometru scade iar presiunea in cilindrul de frana creste.

- Neetanseitatea conductei generale.

In timpul mersului se va aduce din timp in timp in pozitie de alimentare robinetul mecanicului pentru a mentine in conducta generala presiunea de 5 bari. Se va face proba de etanseitate si in caz de defect se inlatura.


Strangerea usoara a franei cu toate ca presiunea in conducta generala este de 5 bari

- Segmentul pistonului triplei valve rupt.

Robinetul ce le separa pe cele doua triple valve se va inchide si prin aceasta se va scoate din functiune frana automata a unei roti montate. Dupa aceasta se va monta in tripla valva un segment de piston nou. Se va circula cu viteza redusa.


Slabirea de la sine a franelor automate ale ambelor osii sau la o singura osie.

- Cilindri de frana sunt neetansi.




- Semiacuplarile flexibile sunt neetanse.

Se va continua drumul. Se va face proba de etanseitate. Se vor inlocui garniturile pistonului daca este necesar.

Se va continua drumul. Se va face proba de etanseitate. Se vor inlocui semiacuplarile flexibile. Daca sunt vizibile locurile roase se va inlatura cauza frecarii.


Pe timp rece franele sau aparatele nu functioneaza.

- Supapele sunt inghetate

- Se vor dezgheta supapele, apoi se scurge apa. Nu se vor incalzi supapele cu flacara directa.


Franele sau aparatele de frana functioneaza anormal de incet si cu intarziere.

- Filtrul este infundat.

- In reteaua de conducte se gasesc corpuri straine.

Se va curata filtrul.Se va face

Proba de functionare ptr. a stabili defectele.Se vor inlatura defectele.



6.5. PRINCIPALELE DEFECTE DE FUNCTIONARE SI MODUL DE REMEDIERE LA INSTALATIA ELECTRICA


Depistarea defectelor in instalatia electrica se face cu ajutorul unui multimetru (gen

MAVO-35) sau a unei lampi de control la 24 Vcc.

La aparitia unui defect in instalatia electrica se face mai intai o verificare a sigurantelor fuzibile. Daca se constata arderea unei sigurante fuzibile, se va controla vizual daca in circuitul alimentat din siguranta respectiva nu exista atingeri de fire cu polaritati diferite, puneri la masa multiple inainte de consumatori. Se va verifica cu ohmetrul daca nu sunt strapunse diodele de nul (montate in paralel pe bobinele aparatajului electric).

Nu este admisa inlocuirea sigurantei si punerea sub tensiune a circuitului inainte de depistarea si remedierea defectului.

In cazul in care toate sigurantele sunt intacte, la aparitia unui defect se face mai intii o verificare a instalatiei sub tensiune. Aceasta verificare se face pe baza schemei electrice de principiu, desen nr,14.00, controland sistematic circuitul incepand de la sursa de tensiune spre consumator. Evidentierea existentei tensiunii in diferite puncte ale circuitului se face cu ajutorul voltmetrului sau a unei lampi de control de 24 Vcc.

Daca defectul nu poate fi depistat in acest mod, se face o verificare a instalatiei deconectata de la sursa de tensiune. Aceasta verificare se face cu ajutorul unui ohmetru, care permite controlul continuitatii si al independentei circuitelor.


Nr.

crt.

Defectiunea

Cauze

Metode de depistare si remediere



Demarorul nu porneste


- Intrerupatorul „I” baterie-masa deschis;

- Bateria de acumulatori descarcata sau sulfatata;


- Cheia de contact ”a1” nu este in pozitia 1 de functionare;

- Maneta controlerului de comanda este intr-o pozitie diferita de pozitia NEUTRU.

- Releul d2 defect (nu cupleaza)



- Control vizual. Se va inchide intrerupatorul „I”.

- Se masoara tensiunea la bornele bateriei cu voltmetru. Se va incarca bateria sau se va inlocui, dupa caz.

- Se trece cheia de contact a1 in pozitia 1.

- Se trece controlerul de comanda in pozitia NEUTRU.


- Se verifica releul d2 si se remediaza sau se inlocuieste, dupa caz.



- Discontinuitatea in circuitul de comanda sau de forta al demarorului.

- Punere la masa in circuitul de comanda al bobinei demarorului.




- Demaror defect

- Se va controla cu voltmetrul, lampa de control sau ohmetru. Se va remedia defectul.

- Se va verifica cu ajutorul ohmetrului izolarea fata de masa a circuitului, avand firul 24 deconectat de la borna bobinei demarorului si intrerupatorului „I” deschis.

Se va remedia defectul.



Demarorul ramane cuplat dupa incetarea actionarii butonului de contact


- Butonul de pornire continua sa faca contact dupa eliberarea lui.


- Blocarea sau sudura de contact in circuitul de forta.






- Aparitia unei comenzi false.







- Blocarea mecanica a bendixului in coroana volantului.

- Se va inlocui botonul



- Demarorul nu se opreste la elibearea sa. Se va decupla instalatia electrica de la intrerupatorul general.

Se va determina cauza deferctului si se va remedia


- Se va verifica cu firul „ 24” dezlegat de la borna demarorului, aparitia unei tensiuni false pe acest fir datorata unei atingeri cu alte circuite sau alte cauze. Se va remedia prin izolarea circuitului respectiv.

- Se va remedia sau se va inlocui demarorul, dupa caz.




Rotorul demarorului se invarteste repede si se opreste brusc


- O borna slabita


- Se verifica si se strang bornele.



Alternatorul nu incarca


- Cureaua de actionare nu este suficient de intinsa

- Periile uzate sau intepenite

- Alternator defect

- Releu defect

- Se reface intinderea curelei .


- Se schimba periile uzate.

- Se inlocuieste.

- Se inlocuieste.





Alternatorul face zgomot



- Cureaua foarte uzata

- Fulie slabita


- Se schimba cureaua.

- Se schimba pana fuliei si se strange corect surubul de fixare.

- Se centreaza sau se inlocuieste, dupa caz.




Alternatorul nu incarca, face zgomot si se incalzeste

- Diodele din puntea de redresare strapunse.

- Se schimba puntea de redresare a alternatorului.





Alternatorul incarca putin sau neregulat



- Cureaua slabita

- Perii uzate neuniform si produc scanteieri in colector.

- Rotor partial scurt - circuitat



- Se intinde cureaua.

- Se schimba sau se rebobineaza



Alternatorul debiteaza curent de mare intensitate

- Releu regulator defect


- Conectare defectuoasa alternator – releu de tensiune


- Se inlocuieste releul


- Se verifica si se fac legaturile corect.


7. REGULI DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

Prevenirea si stingerea incendiilor


7.1. Sanatate si securitate in munca


7.1.1. Generalitati


Automotorul seria 900 este un vehicul autopropulsat echipat cu motor diesel si transmisie hidrodinamica, destinat transportului de calatori.

Exploatarea si intretinerea automotorului trebuie facuta numai cu personal calificat, instruit corespunzator, cu respectarea stricta a normelor de sanatate si securitate in munca in vederea asigurarii securitatii calatorilor si personalului.

Instructiunile cuprinse in aceasta carte sunt minimale.

De aceea, trebuie respectate toate celelalte norme si instructiuni de tehnica securitatii muncii din sectorul de transporturi feroviare. Printre acestea enumeram :

  • Norme specifice de protectia muncii pentru transportul pe calea ferata - cod 107;

editia 2001.

  • Norme generale de protectia muncii - editia 2002 .

Masuri de sanatate si securitate in munca in timpul deplasarii automotorului


Inainte de a permite intrarea in circulatie a automotorului se vor efectua reviziile necesare la aparatul de rulare, frana si semnalizari implicate direct in siguranta circulatiei.

ESTE INTERZISA INTRODUCEREA IN CIRCULATIE A AUTOMOTORULUI FARA A AVEA ACESTE SUBANSAMBLURI IN PERFECTA STARE DE FUNCTIONARE.

De asemenea se vor verifica zilnic asigurarea tuturor subansamblelor suspendate de sasiu care prin desprinderi pot provoca accidente.

Pe liniile electrificate este interzisa urcarea personalului de deservire pe partile superioare ale automotorului petru revizii si reparatii daca linia de contact nu este scoasa de sub tensiune si asigurata corespunzator.

Se interzice depozitarea in cabinele de conducere si a tuturor compartimentelor automotorului a recipientilor cu lichide inflamabile sau cu gaze sub presiune.

Se interzice iesirea personalului si a calatorilor pe scari in timpul mersului in vederea observarii unor eventuale defectiuni .

Se interzice interventia asupra unor subansambluri din instalatia de aer comprimat, instalatia hidraulica, sau partea mecanica daca motorul termic nu este oprit si instalatiile nu sunt descarcate de presiune.

Toate manevrele, atat in statie cat si depouri se vor executa numai dupa avertizarea personalului din zona si a calatorilor si dupa semnalizarile corespunzatoare.

Zilnic se vor verifica legaturile de pamantare dintre sasiu si cutiile de unsoare.


Masuri de sanatate si securitate in munca la revizii, intretinere si reparatii


Pentru lucrarile de revizii, intretinere si reparatii sunt valabile toate indicatiile cuprinse in normele de protectia muncii elaborate pentru reparatia materialului rulant in depouri si uzine de reparatii.

Se vor respecta in mod deosebit indicatiile din :

Norme specifice de protectia muncii pentru transportul pe calea ferata - cod 107; editia 2001

Norme generale de protectia muncii - editia 2002


Masuri de protectia muncii la revizii, intretinere si reparatii pentru partea mecanica


Interventiile la partea mecanica se vor executa cu automotorul stationat si motorul oprit.

La orice intepenire, zgomot anormal, nepotrivire se va comanda oprirea imediata a operatiunii.

Este interzisa stationarea personalului sub automotor in timpul ridicarii sau coborarii pe vinciuri.

Pentru ridicarea anumitor subansambluri ( motor, cutie de viteze osii etc.) se vor utiliza dispozitive sau masini de ridicat de capacitate corespunzatoare precum si cabluri, carlige marcate si verificate.


Masuri de sanatate si securitate in munca la revizii. Intretinere si reparatii pentru instalatia hidraulica.


Reviziile sau interventiile la instalatia hidraulica se vor efectua numai cu MOTORUL OPRIT si instalatia descarcata de presiune.

Interventiile se vor executa numai de catre personal calificat, cunoscator al instalatiei.

Dupa efectuarea interventiilor se va proceda la umplerea rezervorului (instalatiei) si se va executa obligatoriu aerisirea instalatiei.

La efectuarea interventiei se vor lua masuri de colectare a uleiului si de stergere a urmelor de ulei la final.


Masuri de sanatate si securitate in munca la revizii. Intretinere si reparatii la instalatia de aer comprimat si frana.


Orice interventie la instalatia de aer comprimat cu exceptia reglajului presiunii, cand este cazul se va face numai dupa scoaterea de sub presiune a instalatiei, vehiculul stationat si motorul oprit.

Dupa efectuarea reglajului presiunii, supapele si regulatorul de presiune se vor sigila.

Se interzice cu desavarsire lovirea pieselor componente ale instalatiei de aer comprimat cu obiecte de orice fel.

Este strict necesar sa se instruiasca temeinic personalul care deserveste automotorul in legatura cu alcatuirea, functionarea si intretinerea instalatiei de aer comprimat.

Se va completa cu alcool pulverizatorul de alcool in vederea evitarii inghetarii apei din aparatajul pneumatic si din conducte.

Zilnic se va efectua purjarea apei din recipienti, separatorul de ulei, oalele de condens de la conducta generala.

In cazul inghetarii instalatiei de aer comprimat sau a anumitor parti componente este strict interzisa dezghetarea cu flacara deschisa. Automotorul va fi introdus intr-o remiza incalzita sau se va dezgheta numai cu aburi sub presiune.

In cazul interventiilor asupra instalatiei de aer comprimat si frana automotorul se va asigura pentru prevenirea unei eventuale deplasari. In acest scop se vor folosi saboti de deraiere, cate 2 saboti de deraiere pentru fiecare osie.

Interventiile asupra instalatiei de frana se vor executa numai cu automotorul stationat deasupra canalelor special amenajate.

Personalul muncitor care executa interventii sub automotor va avea obligatoriu casti de protectie.


7.2. Masuri de prevenire si stingerea incendiilor


Automotorul este echipat cu mijloace tehnice pentru stingerea incendiilor conform Normelor de prevenire si stingerea incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice de stingere pentru unitatile MTTc editia 1981, MTTc – DT pg. 319 cap 27 cu completari la Ord. 12/1980 ed. 1989, dupa cum urmeaza :

Stingator cu spuma SA5 - cate doua buc. pe fiecare unitate;

Stingator cu CO2             - cate doua buc. pentru fiecare unitate.


Reguli generale pentru prevenirea aparitiei unor incendii


Este interzis fumatul sau folosirea focului deschis pentru orice interventie, in timpul alimentarii cu combustibil precum si aruncarea sau depozitarea in aceasta zona a materialelor textile folosite la stersul sau curatarea masinii.

Este interzis fumatul si folosirea focului deschis in cabinele de conducere, in zona instalatiilor de combustibil ,in zona motorului termic si in compartimentele de calatori.

In cabinele de conducere si in compartimentele de calatori este interzisa pastrarea vaselor cu motorina, benzina, petrol etc., iar materialul de sters se va pastra in cutii metalice inchise.

Se interzice dezghetarea cu foc deschis a instalatiilor de apa si frana.

In cazul reparatiilor sau interventiilor la instalatia de combustibil si ulei se vor colecta scurgerile iar dupa terminarea lucrului se va curata toata zona. Se va verifica etanseitatea instalatiilor.

Se interzice :

  • Folosirea in stare defecta a instalatiilor electrice precum si a improvizatiilor de orice fel;
  • Executarea lucrarilor de intretinere si reparatii a instalatiilor electrice de catre personal necalificat si neautorizat;
  • Utilizarea lampilor portative alimentate prin cordoane uzate sau improvizate;
  • Folosirea legaturilor provizorii prin introducerea conductorilor electrici fara fisa (steker) direct in priza;
  • Neizolarea capetelor conductorilor electrici in cazul demontarii partiale a unei instalatii (este obligatorie deconectarea sursei de alimentare).
  • Montarea de sigurante fuzibile necalibrate, de calibru mai mare decat cel prevazut sau a legaturilor provizorii cu sarme
  • in locul sigurantelor cu defectiuni sau a celor arse;
  • Agatarea pe pupitrele de comanda sau sub pupitre a obiectelor de orice fel.

Verificari periodice la subansambluri care pot provoca un inceput de incendiu


Verificarea traseului gazelor de esapament ale motorului :

etanseitatea tubulaturii,

integritatea izolatiei tubulaturii cu material termoizolant.

Verificarea rezervoarelor de motorina si a conductelor de alimentare pentru motor.            Se va verifica starea de etanseitate a instalatiei hidraulice de actionare a ventilatoarelor radiatoarelor.

Se va verifica rezistenta de izolatie a conductorilor electrici cu izolatia deteriorata.


Reguli de interventie in cazul declansarii unui inceput de incendiu


Personalul de exploatare al automotorului va fi instruit periodic in legatura cu regulile ce trebuie respectate in cazul izbucnirii unui incendiu, operatiile ce se executa, manevrarea stingatoarelor.

In cazul aparitiei unui pericolului de incendiu mecanicul si ajutorul lui sunt obligati sa ia masuri pentru stingere executand urmatoarele operatii :

se trece selectorul de viteze pe treapta „N”, se opreste motorul si se franeaza automotorul;

se deconecteaza instalatia electrica de la comutatorul principal al bateriei;

se izoleaza alimentarea cu combustibili a motorului;

se evacueaza calatorii;

se folosesc stingatoarele din dotare pentru izolarea si stingerea incendiului.

Se vor respecta obligatoriu NORMELE DE PREVENIRE A INCENDIILOR SPECIFICE

ACTIVITATII DE TRANSPORT PE CALE AFERATA.


8. ANEXE :


(Se predau odata cu livrarea vehiculului).

- Posturile de conducere – amplasare, semnificatie butoane - anexa 1

- Descrierea motorului, conditiile de exploatare si intretinere, program mentenanta - anexa 2.

- Schema instalatiei hidraulice de actionare ventilatoare racire motor - anexa 3.

- Schema instalatiei de racire a motorului si a cutiei de viteze - anexa 4.

- Caracteristicile tehnice si conditiile de exploatare si intretinere a compresorului 2HS3 - anexa 5

- Manual de operare cutie de viteze automata tip ALLISON 3060 - anexa 6

- Schema instalatiei de aer - anexa 7.

- Functionarea instalatiei WEBASTO – anexa 8

- Scheme electrice – anexa 9

- Instalatia electrica – anexa 10

- Program mentenanta – anexa 11.







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Tehnica mecanica



Auto

Proiecte pe aceeasi tema


Huawai Installation instruction for BTS3803C
Ejectorul gazodinamic, constructia si calculul
Aplicatii tehnice ale staticii
Tehnologia asamblarii arcurilor - montarea arcurilor elicoidale
Metode de indreptare, scule si dispozitive utilizate la indreptare
Examen - filet exterior la o teava de 1/2toli, cu lungimea 20mm
Sublerul
Realizeaza un filet M10X1,5 pentru o piesa cu gaura strapunsa - examen
Blocul motor
Materiale Feromagnetice



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.