Societatea pe actiuni

SOCIETATEA PE ACTIUNI

Societatea pe actiuni este acea societate constituita prin asocierea mai multor persoane, care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin titluri, numite actiuni, pentru desfasurarea unei activitati comerciale, in scopul impartirii beneficiilor, si care raspund pentru obligatiile sociale numai in limita aportului lor.

1. ACTELE CONSTITUTIVE ALE SOCIETATII PE ACTIUNI

a) Precizari prealabile. S.A. se constituie prin contract de societate si statut, care formeaza actul constitutiv al societatii. Actul constitutiv se semneaza de catre toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de catre fondatori si el trebuie incheiat in mod obligatoriu in forma autentica in cazul in care societatea se constituie prin subcriptie publica.

b) Asociatii. Ca in orice societate comerciala, asociatii societatii pe actiuni, ce poarta denumirea de actionari, pot fi persoane fizice sau juridice. Pentru aceasta forma de societate, legea impune un numar minim de actionari, numarul acesora neputand fi mai mic de doi.

c) Firma societatii. In societatile pe actiuni, firma se compune dintr-o denumire proprie, de natura sa o deosebeasca de firma altor societati, si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime "societate pe actiuni" sau scrisa prescurtat "S.A."

d) Capitalul social. Actul constitutiv trebuie sa prevada capitalul social subscris si cel varsat si, in cazul in care societatea are un capital autorizat, cuantumul acestuia. Capitalul social al societatii pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani, valoarea minima a capitalului social, tinand cont de rata de schimb, astfel incat acest cuntum sa reprzinte echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro.

La constituirea societatii prin subscrierea integrala si simultana a capitalului social, capitalul social varsat de fiecare actionar nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, daca prin lege nu se prevede altfel. Diferenta de capital social subscris va trebui varsata: pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii; pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii.

La constituirea societatii prin subscriptie publica, capitalul social varsat in numerar de fiecare actionar trebuie sa fie de minim jumatate din valoarea actiunilor subscrise. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare.

e) Aporturile asociatilor. In actul constitutiv trebuie aratat aportul fiecarui asociat. Aportul poate fi in numerar, in natura sau in creante, cu mentiunea ca aportul in creante este interzis in cazul societatilor pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica.

In cazul aporturilor in natura, este necesar sa se prevada valoarea bunurilor aduse ca aport, numarul actiunilor acordate pentru acestea si numele sau, dupa caz, denumirea personei care le-a adus ca aport.

f) Actiunile. Actul constitutiv trebuie sa arate numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. Valoarea nominala a unei actiuni nu poate fi mai mica de 0,1 lei.

g) Administratorii societatii. In actul constitutiv, asociatii trebuie sa mentioneze datele de identificare ale primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv ai primilor membri ai consiliului de supraveghere, precum si puterile conferite administratorilor sau directorilor si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat.

In cazul constituirii societatii prin subscriptie publica, primii membri ai consiliului de administratie sau ai consiliului de supraveghere sunt numiti de adunarea constitutiva.

h) Cenzorii/auditorii financiari ai societatii. Primii cenzori sau primul auditor financiar ai societatii trebuie desemnati tot prin actul constitutiv, cu precizarea ca, daca societatea se constituie prin subscriptie publica, acestia vor fi numiti de adunarea constitutiva.

i) Avantaje rezervate fondatorilor. Contractul de societate trebuie sa prevada eventualele avantaje speciale conferite oricarei persoane care a participat la constituirea societatii ori la tranzactii conducand la autorizare, precum si identitatea beneficiarilor unor asemenea avantaje.

j) Operatiunile incheiate de asociati in contul societatii. Constituirea societatii pe actiuni implica anumite operatiuni si cheltuieli. Intrucat acestea se realizeaza in contul viitoarei societati, legea prevede ca in actul constitutiv trebuie sa se prevada cuantumul total sau cel putin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire.

2. MODALITATI DE CONSTITUIRE A SOCIETATII PE ACTIUNI

Potrivit art.9 din Legea nr.31/1990, societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica.

a) Constituirea simultana sau concomitenta consta intr-o procedura simpla de constituire a societatii pe actiuni, care este cea folosita si in cazul constituirii societatilor in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata.

In cazul in care exista cel putin doi asociati, care acopera prin aporturile lor (subscriu) intregul capital social si fiecare efectueaza varsaminte de minim 30% din capitalul social subscris, acestia vor putea trece la constituirea societatii, prin incheierea actelor constitutive si indeplinirea formalitatilor prevazute de lege.

Constituirea societatii este simultana sau concomitenta deoarece formarea capitalului social are loc in acelasi timp cu incheierea actelor constitutive ale societatii.

b) Constituirea prin subscriptie publica

Daca asociatii care initiaza constituirea societatii pe actiuni nu au resursele financiare necesare pentru a subscrie intregul capital social si a varsa minimul cerut de lege, ei pot apela la subscriptia publica, adica pot face o oferta de subscriere adresata oricarei persoane care dispune de bani si doreste sa ii investeasca prin cumpararea de actiuni.

In acest caz, constituirea societatii presupune o etapa premergatoare, necesara formarii capitalului social pe calea subscriptiei publice.

Intrucat constituirea societatii se realizeaza in timp, in mai multe faze, ea este denumita constituire continuata sau succesiva.

Constituirea societatii prin subscriptie publica implica urmatoarele operatiuni indicate in cuprinsul art.18-34 din Legea nr.31/1990: intocmirea si lansarea prospectului de emisiune al actiunilor; subscrierea actiunilor; validarea subscriptiei si aprobarea actelor constitutive ale societatii de catre adunarea constitutiva a subscriitorilor.

Operatiunile mentionate sunt realizate de fondatorii societatii, acestia avand drepturile, obligatiile si raspunderile prevazute de Legea nr.31/1990.

3. FUNCTIONAREA SOCIETATII PE ACTIUNI

3.1. Actiunile emise de societate

a) Notiune

Notiunea de actiune are mai multe sensuri.

Actiunea este o fractiune a capitalului social; ea trebuie sa fie obligatoriu egala in valoare cu celelalte actiuni.

Actiunea este un titlu de valoare; ea incorporeaza si constata drepturile si obligatiile izvorate din calitatea de actionar.

In fine, actiunea desemneaza raportul societar, adica raportul juridic dintre actionar si societate.

Deci, actiunea este un titlu reprezentativ al contributiei asociatului, constituind o fractiune a capitalului social care confera posesorului calitatea de actionar.

b) Felurile actiunilor

Actiunile emise de societatea pe actiuni sunt de mai multe feluri. In functie de drepturile conferite actiunile se impart in doua categorii: actiuni ordinare si actiuni preferentiale.

Actiunile ordinare sunt, la randul lor, de doua feluri: actiuni nominative si actiuni la purtator.

Lucrare: Legea Stefan-Boltzmann Document online: Trunchiul de piramida hexagonala regulata

Actiunile nominative. Caracteristica actiunilor nominative este aceea ca identifica titularul actiunii. In titlu se mentioneaza numele, prenumele, codul numeric personal si domiciliul actionarului persoana fizica sau denumirea, sediul, numarul de inmatriculare si codul unic de inregistrare al actionarului persoana juridica. In cazul in care nu a emis si nu a eliberat actiuni in forma materiala, societatea din oficiu sau la cererea actionarilor le va elibera cate un certificate de actionar. Drepturile aferente actiunii apartin si pot fi exercitate numai de catre titularul actiunii.

Actiunile nominative pot fi emise in forma materiala, pe suport de hartie, sau in forma dematerializata, caz in care se inregistreaza in registrul actionarilor.

In ceea ce priveste modul de transmitere al dreptului de proprietate asupra actiunilor nominative, acesta este diferit. In cazul actiunilor nominative emise in forma materiala, dreptul de proprietate se transmite printr-o declaratie facuta in registrul actionarilor si prin mentiune facuta pe titlu, semnata de cedent si cesionar sau mandatarii lor. In cazul actiunilor nominative emise in forma dematerializata, dreptul de proprietate se transmite printr-o declaratie facuta in registrul actionarilor, semnata de cedent si cesionar sau mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra actiunilor emise in forma dematerializata care se tranzactioneaza pe o piata reglementata se transmite potrivit prevederilor legislatiei pietei de capital.

Actiunile la purtator. In cazul acestui tip de actiuni, elementele de identificare ale titularului actiunii nu se mentioneaza in titlu. In consecinta, titular al actiunii este posesorul ei. Drepturile aferente actiunii apartin si pot fi exercitate de persoana care poseda titlul.

Avandu-se in vedere aspectele de mai sus, dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transmite prin simpla lor traditiune (predare).

Actiunile preferentiale sunt, potrivit dispozitiilor art.95 din Legea nr.31/1990, actiunile cu dividend prioritar fara drept de vot.

Aceste actiuni confera titularului:

- dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar, inaintea oricarei alte prelevari;

- drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, cu exceptia dreptului de a participa si a vota, in temeiul acestor actiuni, in adunarile generale ale actionarilor.

3.2. Adunarea generala a actionarilor

a) Consideratii generale

Adunarea generala a actionarilor, ce cuprinde toti actionarii, este organul suprem de deliberare si decizie al societatii pe actiuni.

b) Felurile adunarii generale

Potrivit legii, adunarile generale ale actionarilor sunt ordinare, extraordinare si speciale.

Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult cinci luni de la incheierea exercitiului financiar. Ea are ca atributii si este obligata: sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatia financiara anuala si sa fixeze dividendul; sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respective ai consiliului de supraveghere, si cenzorii/auditorii financiari; sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului; sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si programul de activitate pe exercitiul financiar urmator etc.

Pentru validitatea adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot, iar hotararile trebuie sa fie luate cu majoritatea voturilor exprimate. Acestea sunt conditiile prevazute de lege, insa prin actul constitutiv se pot prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate.

Daca nu sunt indeplinite aceste conditii, dupa o a doua convocare, adunarea poate sa delibereze asupra acelorasi probleme, indiferent de cvorumul intrunit, iar hotararile se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Pentru adunarea generala intrunita in a doua convocare, prin actul constituiv nu se pot stabili conditii mai ridicate de cvorum si majoritate.

Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar pentru luarea unor hotarari de o importanta deosebita care, de regula, reclama modificarea actului constituiv. Aceasta modificare poate viza: schimbarea formei juridice a societatii; prelungirea duratei acesteia; marirea sau reducerea capitalului social; emiterea de obligatiuni; mutarea sediului; schimbarea obiectului societatii; fuziunea sau divizarea; dizolvarea anticipata a societatii; conversia actiunilor dintr-o categorie in alta etc.

Legea permite adunarii generale extraordinare sa delege, prin actul constitutiv ori propria sa hotarare, consiliului de administratie sau directoratului, o parte din exercitiul acestor atributii, cum ar fi spre exemplu: mutarea sediului; schimbarea obiectului de activitate (nu si a activitatii principale); majorarea capitalului social etc.

Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel, este necesara la prima convocare prezenta actionarilor care detin cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot, iar la convocarile urmatoare prezenta actionarilor care detin cel putin o cincime din numarul total de drepturi de vot. Hotararile se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Potrivit legii, decizia care vizeaza modificarea obiectului principal de activitate, reducerea sau majorarea capitalului social, schimbarea formei juridice, fuziunea, divizarea sau dizolvarea anticipata a societatii se ia cu o majoritate de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati.

Adunarea speciala este formata din titularii unei anumite categorii de actiuni; spre exemplu, daca societatea a emis actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot, titularii acestor actiuni se pot intruni intr-o adunare speciala, in conditiile stabilite prin actul constitutiv.

c) Convocarea, sedinta si hotararile adunarii generale

Adunarea generala se convoaca de catre consiliul de administratie, respective de directorat, ori de cate ori este necesar. Consiliul de administratie, respectiv directoratul, este obligat sa convoace adunarea generala la cererea actionarilor reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se prevede astfel.

Actionarii reprezentand intreg capitalul social vor putea, daca nici unul din ei nu se opune, sa tina o adunare generala si sa ia orice hotarare de competenta acesteia, fara respectarea formalitatilor cerute pentru convocarea ei.

Convocarea trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu data si locul adunarii, precum si ordinea de zi, si se publica in Monitorul Oficial si intr-unul din ziarele de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate. Daca toate actiunile sunt nominative, convocarea poate fi facuta si prin scrisoare recomandata sau transmisa pe cale electronica, daca acest mod de convocare nu este interzis prin actul constituiv sau prin lege. In toate cazurile, termenul pentru tinerea intrunirii nu poate fi mai mic de 30 zile de la convocare.

In instiintarea pentru prima adunare generala se va putea fixa si ziua si ora pentru cea de-a doua adunare, cand cea dintai nu s-ar putea tine. A doua adunare nu se va putea intruni chiar in ziua fixata pentru prima adunare. Daca ziua pentru cea de-a doua adunare nu este mentionata in prima convocare, termenul de 30 de zile la care am facut referire va putea fi redus la 8 zile.

Toti actionarii au dreptul sa participe la adunarea generala (cu mentiunea ca actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca si-au depus actiunile la locurile aratate in actul constitutiv sau prin convocare, cu cel putin 5 zile inainte de adunare). Acest drept se exercita personal de fiecare actionar sau prin reprezentare, in baza de procura speciala.

Potrivit legii, orice actiune da dreptul la un vot in adunarea generala, afara de cazul in care prin actul constitutiv s-a limitat numarul voturilor apartinand actionarilor care poseda mai mult de o actiune.

Hotararile adunarii generale se iau prin vot deschis, votul secret fiind prin exceptie obligatoriu pentru alegerea si revocarea membrilor consiliului de administratie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere si a cenzorilor/auditorilor interni, precum si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea membrilor organelor de administrare, conducere si control ale societatii.

Hotararile adunarii generale luate cu respectarea legii si a actului constituiv sunt obligatorii pentru toti actionarii, chiar si pentru cei care nu au participat la adunare sau au votat contra. Hotararile contrare legii sau actului constitutiv pot fi anulate pe cale judecatoreasca, la cererea membrilor consiliului de administratie sau de supraveghere ori a actionarilor care fie nu au luat parte la adunarea generala, fie au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei.

3.3. Administrarea societatii

a) Consideratii generale

Conform modificarilor aduse Legii nr.31/1990 prin Legea nr.441/2006, administrarea societatii pe actiuni se poate realiza fie in sistemul unitar, fie in sistemul dualist de administrare, in functie de optiunea exprimata de actionari.

Indiferent de forma de administrare, durata mandatului administratorilor, respectiv ai membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere, este stabilita prin actul constitutiv, ea neputand depasi 4 ani (cu posibilitatea realegerii). Durata mandatului primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, nu poate depasi 2 ani.

Legea nr.31/1990 stabileste ca, pentru ca numirea unui administrator sau al unui membru al directoratului/consiliului de supraveghere sa fie valabila din punct de vedere juridic, este necesara acceptarea expresa a acestei functii de catre persoana in cauza.

Directorii unei societati pe actiuni, in sistemul unitar, si membrii directoratului, in sistemul dualist, sunt persoane fizice si nu vor putea fi, fara autorizarea consiliului de administratie respectiv a consiliului de supraveghere, directori, administratori, cenzori, asociati cu raspundere nelimitata etc. in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate. O persoana fizica poate exercita concomitent cel mult 5 mandate de administrator si/sau membru al consiliului de supraveghere intr-o societate pe actiuni cu sediul in Romania.

Pentru validitatea deciziilor consiliului de administratie, ale directoratului sau ale consiliului de supraveghere este necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor fiecaruia dintre aceste organe, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. Deciziile se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti.

Administratorii, directorii si membrii consiliului de supraveghere pot fi trasi la raspundere - civil si/sau penal - pentru daunele cauzate societatii prin incalcarea indatoririlor avute fata de aceasta.

b) Sistemul unitar

In acest sistem, societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, numarul acestora fiind intotdeauna impar. Daca sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie. Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare sunt administrate de cel putin 3 administratori.

Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv.

Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se poate prevedea ca unul sau mai multi membri ai consiliului de administratie trebuie sa fie independenti.

Pe durata indeplinirii mandatului, administratorii nu pot incheia cu societatea un contract de munca.

Consiliul de administratie

Consiliul de administratie este un organ colegial de gestiune. In consecinta, vointele administratorilor nu se manifesta individual - ele exprima o vointa noua, vointa majoritara a organului colegial.

Consiliul de administratie este condus de un presedinte, ales de catre membrii consiliului sau de catre adunarea generala pentru o durata ce nu poate depasi durata mandatului sau de administrator. Presedintele coordoneaza activitatea consiliului si raporteaza cu privire la aceasta adunarii generale a actionarilor, fiind abilitat si sa reprezinte societatea in raporturile cu tertii.

Acest organ colegial de administrare este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala. El are urmatoarele competente de baza, ce nu pot fi delegate directorilor: stabilirea directiilor de activitate si dezvoltare ale societatii; stabilirea sistemului contabil si de control financiar; numirea si revocarea directorilor, supravegherea activitatii si stabilirea remuneratiei acestora; pregatirea raportului annual, organizarea adunarii generale si implementarea hotararilor acesteia.

Consiliului de administratie se intruneste cel putin o data la trei luni.

Directorii

Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori - alesi dintre administratori sau din afara consiliului - numind pe unul dintre ei director general. Intr-o astfel de situatie, puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general.

Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie.

Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general. In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, delegarea conducerii societatii este obligatorie.

Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor masurilor aferente conducerii societatii, activitatea lor fiind supravegheata de consiliul de administratie, care ii poate revoca oricand.

c) Sistemul dualist

Prin actul constitutiv se poate stipula ca societatea pe actiuni va fi administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere.

Directoratul

In acest sistem, conducerea societatii pe actiuni revine in exclusivitate directoratului, care indeplineste toate actele necesare realizarii obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate consiliului de supraveghere si adunarii generale. Directoratul isi exercita atributiile sub controlul consiliului de supraveghere.

Directoratul e format din unul (director general unic) sau mai multi membri - intotdeauna numar impar - desemnati de consiliul de supraveghere, care ii poate revoca oricand. Membrii directoratului nu pot fi concomitent si membri ai consiliului de supraveghere.

Directoratul reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie.

Consiliul de supraveghere

Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia primilor membri care sunt numiti prin actul constitutiv. Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv, dar nu poate fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11.

Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale: exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat; numeste si revoca membrii directoratului; verifica conformitatea cu legea, actul constitutiv si hotararile adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii; raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata; in cazuri exceptionale, poate convoaca adunarea generala a actionarilor.

Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate acestea, in actul constitutiv se poate stabili ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat cu acordul consiliului, in cazul in care consiliul nu isi da acordul directoratul putand cere acordul adunarii generale.

Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la trei luni.

3.4. Controlul gestiunii societatii

In societatea pe actiuni controlul asupra actelor si operatiunilor membrilor organelor de administrare se exercita de catre auditori financiari si cenzori.

Trebuie facuta mentiunea ca situatiile financiare ale societatilor comerciale supuse obligatiei legale de auditare vor fi auditate de catre auditorii financiari - persoane fizice sau persoane juridice. Potrivit normelor in vigoare, sunt supuse obligatiei legale de auditare societatile care depasesc limitele a doua din urmatoarele trei criterii: total active - 3.650.000 euro; cifra de afaceri neta - 7.300.000 euro; numarul mediu de salariati in cursul exercitiului finaciar - 50.

Deasemenea, sunt supuse auditului financiar societatile pe actiuni care opteaza pentru sistemul dualist de administrare, precum si cele ale caror actiuni sunt listate pe piata valorilor mobiliare.

In toate celelalte cazuri, adunarea generala ordinara va decide contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor.

Intrucat dispozitiile legale referitoare la desemnarea, drepturile, obligatiile si raspunderea cenzorilor/auditorilor financiari au fost tratate in capitolul privind regulile comune de functionare a societatilor comerciale, nu vom mai insista asupra acestor aspecte.

4. DIZOLVAREA SI LICHIDAREA SOCIETATII PE ACTIUNI

a) Dizolvarea societatii

Cauzele de dizolvare ale societatii pe actiuni sunt cele comune prevazute de lege pentru orice societate comerciala (art.227 si art.237 din Legea nr.31/1990).

Pe langa aceste cauze comune, legea societatilor comerciale consacra si anumite cauze de dizolvare specifice societatii pe actiuni, si anume:

- reducerea valorii activului net la mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris;

- reducerea capitalului social sub minimul legal;

- reducerea numarului actionarilor sub minimul legal.

Este necesar a se face mentiunea ca, in situatiile de mai sus, societatea nu se va dizolva in ipoteza in care capitalul social este reintregit sau redus la valoarea ramasa a activului, este reintregit la minimul legal si, respectiv, numarul de actionari este completat.   

b) Lichidarea societatii

Societatea pe actiuni se lichideaza potrivit dispozitiilor art.252-261 si art.264-270² din Legea nr.31/1990, precum si potrivit prevederilor actului constitutiv, in masura in care acestea din urma exista si nu sunt incompatibile cu prevederile legale privind lichidarea societatilor comerciale.