Agricultura ecologica - material si metoda, rezultate

AGRICULTURA ECOLOGICA

MATERIAL SI METODA

1. Obiective

Politica agricola comuna (PAC) se confrunta cu o serie de provocari, unele cu caracter unic, altele neprevazute, care invita Uniunea Europeana si prin aceasta, inclusiv Romania ca membra a sa, sa ia o decizie strategica pentru viitorul pe termen lung al agriculturii și al zonelor sale rurale. Pentru a fi eficienta in abordarea acestor provocari, politicile agricole ale Romaniei trebuie sa acționeze in contextul unor politici economice sanatoase și al unor finanțe publice sustenabile care contribuie la indeplinirea obiectivelor Uniunii Europene.

Tot mai multe zone rurale din Romania au ajuns sa fie susținute din ce in ce mai mult de factori din afara agriculturii, datorita diversificarii structurii lor socio-economice. Totuși, agricultura ramane un element propulsor esențial al economiei rurale din Romania. Vitalitatea și potențialul multor zone rurale sunt, in continuare, strans legate de prezența unui sector agricol competitiv și dinamic, atractiv pentru tinerii agricultori. Aceasta situație caracterizeaza mai ales zonele predominant rurale in care sectorul primar reprezinta aproximativ 5% din valoarea adaugata și 16% din forța de munca ocupata, in care este important sa se consolideze recentele creșteri de productivitate și sa se dezvolte intregul potențial al agriculturii. In plus, agricultura joaca un rol important in zonele rurale prin generarea de activitați economice suplimentare, deosebit de strans legate de prelucrarea alimentelor, turism și comerț.

In acest context, obiectivele cercetarilor noastre au urmarit:

    Studierea situatiei existente a agriculturii ecologice in zona orasului Nehoiu, judetul Buzau

    Posibilitatile de extindere a suprafetelor exploatate in sistem ecologic la nivelul judetului Buzau;

Perspectivele dezvoltarii agriculturii ecologice in zona orasului Nehoiu si a judetului Buzau, cu scopul a incuraja adoptarea de noi tehnologii agricole, dezvoltarea de noi produse, schimbarea proceselor de producție și sprijinirea unor noi modele de prelucrare si marketing, mai ales in contextul diversificarii exigentei consumatorilor fata de calitatea si valoarea nutritiva a produselor agroalimentare.



Materialul studiat

Cercetarile intreprinse avand la baza obiectivele mai sus mentionate s-au efectuat in cadrul Primariei Orasului Nehoiu, judetul Buzau, precum si in colaborare cu Centrul Judetean al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) Buzau care au pus la dispozitie documentatia necesara.

Totodata, au fost luate in studiu o serie de documente si legislatia actuala cu privire la agricultura ecologica si modalitatile de dezvoltare ale acesteia in zonele rurale, tinand cont de arealul pedoclimatic al zonei studiate, cu scopul punerii in valoare a resurselor existente in zona orasului Nehoiu si a judetului Buzau, pentru stabilizarea populatiei, cresterea puterii economice la nivel local si national, in conditiile pastrarii echilibrului ecologic si protectiei mediului natural.

Prelucrarea rezultatelor

Datele obtinute au fost centralizate si sistematizate sub forma de tabele si grafice care au condus la o analiza reala si deosebit de importanta pentru dezvoltarea agriculturii ecologice in zona orasului Nehoiu si a judetului Buzau.

CAPITOLUL III

CONDITIILE GENERALE IN CARE S-AU EFECTUAT CERCETARILE

1. Aspecte generale privind judetul Buzau

Judetul Buzau este situat in sud-estul Romaniei, intre 44 44' si 45 49' latitudine nordica si intre 26 04' si 27 26' longitudine estica.

Se invecineaza cu judetele Brasov si Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Braila la est, Ialomita la sud si Prahova la vest.

Figura 1. Harta Judetului Buzau

(http://www.cjbuzau.ro/judbuzau.htm)

Suprafata judetului este de 6.102,6 km² (2,6 % din suprafata tarii). Judetul Buzau se intinde pe aproape tot bazinul hidrografic al raului Buzau care izvoraste din curbura Carpatilor.

Orasul Buzau este resedinta administrativa a judetului si se afla pe malul raului Buzau. Orasul este punct de intalnire pentru  cele patru provincii romanesti: Muntenia, Moldova, Transilvania si Dobrogea. Buzaul este situat la 125 km departare de Bucuresti, 250 km de Marea Neagra pe drumul european E85. Locul sau geaografic situat la intersectia drumurilor dintre cele patru provincii  romanesti a avut o mare influenta asupra evolutiei orasului care a fost mereu un important centru comercial.

Judetul Buzau face parte din Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul la Braila.

Legaturile judetului cu celelalte zone din tara:

 Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucuresti sau dinspre Suceava, Bacau, Focsani;

 DN 1B spre Ploiesti;

 DN 10 spre Brasov (itinerar pe Valea Buzaului);

 DN 2B spre Braila;

 Magistrala feroviara - linia 500 - de importanta europeana (Bucuresti-Ploiesti-Buzau-Focsani-Bacau-Suceava).

Din punct de vedere al organizarii administrative, judetul Buzau are 87 localitati, din care:

 2 municipii - Buzau (orasul de resedinta al judetului) si Ramnicu Sarat;

 3 orase - Nehoiu, Pogoanele si Patirlagele;

 82 comune cu 482 de sate.

Conditiile pedoclimatice

Judetul Buzau se intinde pe aproape tot bazinul hidrografic al raului Buzau care izvoraste din curbura Carpatilor. Dispunerea armonioasa a celor trei forme de relief caracterizeaza judetul Buzau: la nord se gasesc Muntii Buzau, parte din Carpatilor de Curbura; la sud se gaseste campia, apartinand Campiei Romane, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboara sre sud, ceea ce le confera un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumita pentru vinurile sale.

Teritoriul judetului Buzau se inscrie in regimul de clima temperat continentala, care prezinta o serie de particularitati si nuante in raport cu zonele de relief.

Regimul termic se caracterizeaza prin valori maxime inregistrate in zona de campie, care descresc pe masura ce ne deplasam spre zona montana. Sub raport termic, particularitati interesante prezinta si fenomenul de inghet. Acesta apare cel mai devreme in vaile si depresiunile subcarpatice, datorita stratificarii aerului rece si a aparitiei inversiunilor de temperatura, si persista aici pana in a doua decada a lunii aprilie. Cel mai tarziu, inghetul apare in cea de a doua decada a lunii noiembrie pe pantele dealurilor cu expunere sudica, durind catre finele lunii martie.

 Regimul precipitatiilor conduce catre valori medii anuale ce depasesc 800 mm. Ploile cele mai frecvente cad in intervalul aprilie-septembrie (Siriu-160 mm), cu un varf in luna iunie (72-100 mm). In cealalta jumatate a anului precipitatiile sant mult mai reduse (ianuarie, sub 28 mm la campie; 28,7 mm la deal si 35,3 mm la munte).

Treptele de relief ca si pozitia judetului la Curbura Carpatilor determina o serie de nuantari climatice locale pe fondul climatului temperat continental ce conduce la individualizarea a 3 tipuri principale de climat de munti, deal si campie. Climatul: montan - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 4-6 grade cu precipitatii bogate; de deal - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 8 - 10 grade cu precipitatii de 600-700 mm/an; de campie - caracterizat printr-un continentalism montan accentuat cu veri fierbinti si ierni geroase cu viscole cauzate de Crivat. Modificarile antropice vizibile se regasesc cu deosebire in jurul constructiilor hidrotehnice unde au aparut fenomene de relif antropic, cariere, tuneluri, canale.

Regimul eolian in general este influentat de masele de aer din Vest.
Iarna in zona de campie si la poalele subcarpatilor apare Crivatul. O caracteristica locala prezenta si pe versantii Buzaului dar si-n zona dealurilor Istrita, Ciolanu evidentiati prin cultura vitei-de-vie.

Relieful este variat si dispus in trei trepte, care coboara de la nord-vest spre sud-est. Astfel, in nord domina inaltimile Muntilor Vrancei si Buzaului (cu varful Penteleu de 1.772 m, si varful Lacauti, de 1.777 m), apoi in centru dealurile subcarpatice de curbura (Burdusoaia, Ciolanu-Magura, Istrita cu 754 m), si in sud zona de ses a Campiei Romane, cu caracter piemontan si Campia Buzaului (cu 80 m, cu inclinare vestica, pe directia nord-vest si estica, pe directia vest-sud), Gherghitei, Ramnicului.

Resurse naturale

Principala bogatie montana o constituie lemnul. Subsolul este bogat in depozite de origine organica (petrol, carbune, chihlimbar, calcar) si minerala (sare, gresie, argila, nisipuri, pietrisuri). De asemenea se mai pot aminti: gaze naturale, nisipuri cuartoase si diatomita, importante izvoare minerale, soluri fertile, paduri, pajisti, fond cinegetic, potential hidroenergetic si eolian.

Padurile alcatuiesc una dintre importantele bogatii naturale ale judetului. Zona montana concentreaza cea mai mare parte din suprafata acoperita cu paduri si totodata cel mai insemnat volum de masa lemnoasa, flora si fauna caracteristice acestei zone. Masive forestiere inchegate se extind din varful Lacaut si pana in culmea Siriului.

Nu este de neglijat nici potentialul hidrografic, reprezentat de raul Buzau, pe cursul caruia exista doua amenajari hidroenergetice: barajul Siriu, cu centrala hidroelectrica Nehoiasu si barajul Candesti, cu amenajarea hidroenergetica Candesti-Vernesti-Simileasca (care alimenteaza cu apa "Sistemul de irigatii Campia Buzaului Est si respectiv Vest"). Pe langa acestea mai exista 5 centrale hidroelectrice de mica putere, amplasate pe raurile Basca fara Cale, Basca cu Cale, Basca si Slanic.

Dintre resursele subsolului, petrolul constituie in prezent principala bogatie a judetului. Alaturi de petrol, in sud-estul judetului sunt cantonate insemnate zacaminte de gaze naturale, exploatate de aproximativ 40 de ani.

 Carbunele existent este de slaba putere calorica, in cantitati mici, ceea ce il face neexploatabil. Prezenta in subcarpati (Istrita Magura) a calcarelor a permis de mult luarea lor in exploatare. Exista numeroase cariere, multe de interes local. Cele mai mari sunt la Ciuta si Viperesti.

In zona localitatii Patarlagele se extrag nisipuri cuartoase si diatomita.

La nord-est de municipiul Buzau (Simileasca), la Berca (Satuc) si in sud-vestul municipiului Ramnicu Sarat se exploateaza argila, de calitate superioara, larg folosita in industria materialelor de constructie. In albia Buzaului, a Ramnicului si a altor rauri se gasesc rezerve importante de pietrisuri si nisipuri, in multe locuri existand balastiere de mare productivitate.

Prospectiunile geologice si lucrarile de foraj efectuate pentru depistarea de noi rezerve de petrol, au evidentiat prezenta zacamintelor de sare, la diferite adancimi, la Manzalesti, Bisoca, Bratilesti, Goidesti, care pot fi exploatate in viitor. Alaturi de acestea, in subsolul judetului sunt semnalate gipsuri si chihlimbar.

Ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, uneori bogate in iod, se afla la Siriu, Nehoiu, Monteoru, Fisici, Balta Alba, Strajeni, Nifon, Lopatari. Izvoarele de la Siriu-Bai, cu o temperatura medie de 30⁰C si un debit de aproape 4000 l/h ofera posibilitati de tratament in boli reumatismale. Namolul de la Balta Alba, cu un procent redus de substante organice, cu o concentratie in saruri de 12471,9 mg/kg (in care predomina ionii de clor, sodiu, magneziu), desi cunoscut de foarte mult timp pentru valoarea sa terapeutica, este in mai mica masura folosit.

Printre bogatiile naturale ale judetului se mai numara potentialul hidroenergetic si eolian, solurile fertile, pajistile si fondul cinegetic.

4. Flora si fauna

Flora prezinta variatii si elemente specifice pentru fiecare din cele trei tipuri de relief : campie, deal, munte.

La campie se dezvolta o vegetatie caracteristica stepei si silvostepei. In stepa vegetatia a fost modificata de om si inlocuita pe mari intinderi prin plante cultivate. Terenurile, cu exceptia islazurilor, vailor si saraturilor, sunt cultivate cu cereale, floarea soarelui, leguminoase si, mai putin, cu pomi fructiferi si vita de vie.

Vegetatia naturala este reprezentata de specii ierboase: pelinita, palamida, pelinul, ciulinul, coada soricelului, scaietele, spinul, brusturul.

Analiza: Investitiile straine - delimitari conceptual-metodologice. Tipuri de investitori. Analiza: Puterea gandului bun

Prin si pe langa terenurile cultivate cresc si plante cu flori frumoase: macul, neghina, cicoarea, musetelul, papadia, codita-soricelului, unele dintre ele avand virtuti terapeutice. Foarte raspandite sunt loboda si traista ciobanului.

In stepa vegetatia lemnoasa este rara, reprezentata mai ales de salcam, dud, ulm, plop, tei si arbusti ca macesul.

La sud-vest de municipiul Buzau, in campie, se afla padurea Spataru, rezervatie floristica cu o suprafata de 165 ha. Aici predomina frasinul pufos (Fraxinus pallisae). Alaturi de el vegeteaza stejarul (Quercus robur), stejarul pedunculat (Quercus pedunculiflora), jugastrul (Acer campestre), parul paduret (Pirus piraster), artarul tataresc (Acer tataricum).

Specii asemanatoare celor din padurea Spataru vegeteaza si in padurea Frasinu, alta rezervatie, cu suprafata de 158 ha, padure de tip frasinet de depresiune din silvostepa. Numai aici se gasesc impreuna cele doua specii de frasin : Fraxinus palissae si Fraxinus angustifolia.

Padurea Bradeanu, rezervatie forestiera cu suprafata de 2,1 ha, reprezinta un rest al vegetatiei lemnoase din silvostepa Munteniei, apartinand, din punct de vedere fitogeografic, padurilor de stejar brumariu.

Zona dealurilor subcarpatice si zona de munte sunt ocupate de paduri etajate astfel: etajul stejarului, etajul fagului, etajul coniferelor si etajul tufarisurilor sau subalpin.

Zona subcarpatica este acoperita predominant de stejar in amestec, pe masuta ce altitudinile cresc, cu fagul. Datorita unor conditii topoclimatice specifice, in zona colinara se intalnesc specii de nuanta submediteraneeana-pontica: carpinita (Carpinus orientalis), scumpia (Cotinus coggygria), liliacul salbatic (Syringa vulgaris), mojdreanul (Fraxinus ornus), stejarul pufos (Quercus pubescens), cerul (Quercus cerris), garnita (Quercus fraenetto), aliorul de stepa (Euphorbia steposa), migdalul pitic (Amigdalus nana), carcelul (Ephedra distachia), jalesul plecat (Salvia nutana), unghia gaii (Astragalus dasyantus), maciuca ciobanului (Echinops ruthenicus

De la altitudinea de 600 m incepe regiunea dealurilor inalte si, totodata, in etajul fagului ce se intinde pana in jurul altitudinii de 1200 m. Aici, pe langa Fagus silvatica, cresc carpenul, teiul alb, paltinul, mesteacanul, darmozul (Viburum lantana), crusinul (Rhamnus frangula) si lianele Hedera helix si Clematis Vitalba.

In padurile de fag si de brad, in locuri umbroase si umede, cresc diverse specii de ciuperci, muschi si ferigi (Driopteris filix-mas, Equisetum).

In unele sectoare peste jumatate din arboret il constituie bradul. La aceasta altitudine, in padurea de fag cresc anemone, pochivnic (Asarum europaeum), leurda (Allium ursinum), socul rosu. Ultimul etaj, acela al zonei subalpine, este reprezentat de pajisti intinse cu ierburi si tufarisuri. Pe versantii nordici predomina ienuparul pitic (Juniperus communis). Pe versantii sudici si sud-estici cresc afinul (Vaccinium myrtillus), merisorul (Vaccinium vitisidaea) si - spre poale, pe terenuri abrupte si umede - arinul verde (Alnus viridis), care formeaza aici grupuri masive, cu sistem radicular bine dezvoltat, care opreste declansarea eroziunilor si alunecarilor de teren.

Fauna Buzaului nu prezinta specii caracteristice, despre care s-ar putea afirma ca salasluiesc numai aici, dar, favorizata si de faptul ca judetul concentreaza in limitele sale toate formele de relief, este foarte variata, alcatuind un interesant tablou ecologic si cinegetic.

Printre animalele nevertebrate terestre intalnite aici se numara o serie de moluste (Helicella, Helix pomatia, Ena montana), insecte, arahnide diverse, printre care o mentiune aparte o merita scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus).

Vertebratele terestre sunt larg reprezentate de amfibieni (broasca bruna de pamant, salamandra, brotacelul, broasca rosie de munte), reptile (soparla cenusie, gusterul, soparla de munte, serpi neveninosi - Natrix n. si, mai rar, vipera), pasari (vrabia, bufnita, cucuveaua, soimul, grangurul, gaita, pupaza, pitigoiul, sitarul, cucul, ciocanitoarea pestrita, ciocanitoarea verde romaneasca, mai rar intalnita in restul tarii, privighetoarea, mierla, forfecuta, corbul (Corvus corax) - ocrotit de lege, eretele, acvila de munte (Aquila chrysaetos) - ocrotita de lege, cocosul de munte (Tetrao urogallue - ocrotit), mamifere (orbetele, popandaul, harciogul, cartita, liliacul, soarecele de camp, soarecele de padure, dihorul, iepurele, veverita, pisica salbatica, rasul, bursucul, lupul, vulpea, mistretul, cerbul, ursul (Ursus arctos-ocrotit).

In apele curgatoare si in lacuri sunt multe specii de viermi moluste, crustacee, amfibieni si pesti (caras, crap, biban si chiar pastrav si lipan).

5. Populatia

Potrivit rezultatelor preliminare oficiale ale recensamantului din 18 martie 2002, populatia stabila din judetul Buzau se cifreaza la 496.214 de locuitori (24311 persoane de sex masculin, respectiv 25903 persoane de sex feminin), dintre care 38,65% au domiciliul in municipii si orase si 61,35% in mediul rural.

Populatia activa a judetului era de 177.783 persoane, populatia ocupata de 140.014 persoane, iar populatia inactiva fiind de 318.431 persoane. Pe domenii de activitate existau 39.548 mestesugari (22,24% din totalul populatiei active), 3327 lucratori in agricultura, silvicultura si pescuit, (18,18% din totalul populatiei active), 18.968 operatori la masini, utilaje si asamblari de masini, echipamente si altele, 16.342 lucratori operativi in servicii, comert si asimilati, 15.707 tehnicieni, maistri si asimilati, 14.413 muncitori necalificati, 11.125 specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice, 6.998 functionari administrativi, 236 persoane care lucrau in domeniul legislativ sau de conducere, 1.283 angajati in fortele armate si 17.868 someri.

La aceeasi data, structura etnica a populatiei judetului in functie de libera declaratie a persoanelor recenzate consemna 481.272 romani (98,98% din total), 14.446 romi (2,9%), 153 maghiari, 43 germani, 37 turci, 27 italieni, 22 rusi-lipoveni, 21 polonezi, 20 evrei, 18 ucraineni, 7 sarbi, 4 bulgari, 3 tatari, 3 sloveni, 3 chinezi si 135 de alte etnii.

Structura religioasa a populatiei judetului Buzau consemna la 18 martie 2002: 490.830 ortodocsi, 948 adventisti de ziua a saptea, 540 romano-catolici, 516 penticostali, 453 crestini dupa evanghelie, 243 de religie evanghelica, 139 baptisti, 86 greco-catolici, 72 musulmani, 54 reformati, 22 de religie mozaica, 135 de alte religii, 70 fara religie, 41 atei si 65 de religie nedeclarata.

Populatia inscrisa intr-o forma de invatamant a fost consemnata la aceeasi data ca fiind de 77.797 persoane, din care in invatamantul superior 5.070 persoane, 1.812 in invatamantul postliceal si de maistri, 48.869 in invatamantul secundar (15.503 liceal, 4.532 de ucenici si 28.834 gimnazial) si 2016 in invatamantul primar.

In judetul Buzau exista:

 361 gradinite,

 366 scoli generale,

 31 licee si grupuri scolare,

 1 institutie de invatamant superior (A.S.E) si

 343 biblioteci

In domeniul sanatatii, serviciile publice se prezinta astfel:

 6 spitale (sector public),

 23 dispensare medicale (sector public),

 100 farmacii si

 63 cabinete medicale.

6. Economia

Ponderea cea mai mare o are industria urmata de agricultura si prestari servicii. La nivel judetean isi desfasoara activitatea 5035 agenti economici. 156 de stat, 49 cu capital mixt, 86 proprietate de grup si 4744 privat care se afla in crestere. Desi ponderea agentilor economici cu capital de stat este de 3% acestia realizeaza 97% din productia industriala a judetului.

Industria. In judet isi desfasoara activitatea un numar de 51 de agenti economici cu capital majoritar de stat, iar aportul agentilor economici privati la activitatea industriala este de 316 societati comerciale.

La o serie de produse industriale de baza, Buzaul ocupa locul principal in productia tarii. Aici se produc in exclusivitate aparatele de cale ferata, cea mai mare parte din productia de garnituri de frana si etansare pentru toate tipurile de autovehicule, plase sudate pentru constructii, electrozi pentru sudura, sarma zincata. Reprezentative pentru industria judetului sunt: productia de geam tras, utilaje tehnologice pentru industria chimica si metalurgica, produse prelucrate de polietilena, sticlarie pentru menaj, exploatarea si prelucrarea lemnului, productia de ulei si zahar de consum.

Agricultura a reprezentat mult timp ramura de baza a economiei judetului.
Judetul are o suprafata totala de 49600 ha. Suprafata arabila este de 256.529 ha, adica 42,60% din suprafata judetului si 0,72% din suprafata totala a tarii.

Din totalul suprafetei arabile, cerealele ocupa 187.382 ha, repartizate astfel: porumbul ocupa 101.540 ha, graul 4942 ha, orzul 26.024 ha, ovazul 11.576 ha, secara 753 ha, meiul 528 ha, sorgul tehnic circa19 ha.

Fanetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 14.268 ha. Din aceasta suprafata dughia ocupa 1403 ha, lucerna 1.009 ha, si alte fanete cultivate ocupa 747 ha.

Alte culturi ocupa 461 ha. Din aceasta suprafata, mazarea ocupa 1.184 ha, fasolea 721 ha, pepenii verzi si galbeni 607 ha. Plantele industriale ocupa 1.542 ha. Din aceasta suprafata, 861 ha sunt cultivate cu soia, 246 ha cu canepa.

Din suprafata totala a judetului (40370 ha), terenurile nelucrate ocupa 646 ha, fanetele 20.021 ha, pasunile 46.336 ha, iar padurile 116.700 ha. Livezile de pruni ating suprafata de 9.767 ha, alti pomi fructiferi 535 ha, iar vita de vie 11.761 ha. Suprafata ocupata de livezile de pruni este clasata pe locul al 3- lea din tara.

Efectivele de animale sunt reprezentate de: cai 3939, boi 68.077, bivoli 155, oi 308.150, capre 18.071, porci 49.457, stupi sistematici 5.392, stupi primitivi 7.276.

Figura Structura suprafetei agricole totale a judetului Buzau

(APIA Buzau, 2011) CAPITOLUL IV

REZULTATE OBTINUTE

4.1. Aspecte generale

Cercetarile au fost efectuate in cadrul primariei Nehoiu, judetul Buzau, in perioada 2010-2011, cu scopul evidentierii posibilitatilor de extindere a agriculturii ecologice in aceasta zona, prin eficientizarea utilizarii resurselor naturale, conservarea si protectia mediului. Rezultatele obtinute prezinta evolutia agriculturii ecologice in judetul Buzau pentru perioada 2008-2010, in ceea ce priveste numarul operatorilor, principalele specii de plante cultivate in sistem ecologic, suprafete, productii, precum si o serie de oportunitati identificate pentru dezvoltarea acestui sector in judetul Buzau si in zona orasului Nehoiu.

4. Rezultate obtinute privind situatia actuala a agriculturii ecologice in judetul Buzau

Potrivit datelor furnizate de Centrul Judetean al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) Buzau, pentru anul 2011 sunt inregistrati 31 de operatori ecologici certificati, cu 14 operatori mai multi decat in 2009 (16) (figura 4.1.).

Figura 4.1. Evolutia numarului de operatori ecologici in judetul Buzau

Dintre acestia, pentru anul 2010, 19 sunt producatori agricoli - productie vegetala, 5 apicultori si cate 4 procesatori si 4 crescatori de animale (figura 4.). Evolutia numarului acestora in perioada 2008-2010 este prezentata in Tabelul 4.1. Dupa cum se poate observa si din Figura 4. numarul operatorilor ecologice a avut o curba ascendenta ceea ce exprima interesul constant al agriculturilor din aceasta zona pentru trecerea la agricultura ecologica.

Figura 4. Structura operatorilor operatori ecologici

in judetul Buzau, in anul 2010

Tabelul 4.1.

Evolutia structurii operatorilor ecologici in judetul Buzau

(2008-2010)

Figura 4. Evolutia structurii operatorilor ecologici in judetul Buzau

(2008-2010)

Principalele plante cultivate ecologice sunt: cerealele, floarea-soarelui, mazarea, vita-de-vie si legumele si pentru cresterea animalelor, oile si caprele si cresterea albinelor.

Astfel, cea mai mare suprafata cultivata o ocupa cerealele, de 27 ha, din care se evidentiaza graul si orzul, cu 12, respectiv 10 ha.

Legumele de camp au reprezentat in perioada studiata 13 ha, dintre care cea mai mare suprafata a fost ocupata de tomate si varza, deoarece, judetul Buzau este recunoscut prin traditie ca un mare cultivator de legume. De asemenea, se remarca cele 60 ha de cultura de vita de vie ecologica, dintre care circa 30 ha apartin Statiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Pietroasa - Buzau, filiala a Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti.

Tabelul 4.

Principalele culturi si productii obtinute in sistem ecologic la nivelul judetului Buzau

Operatorii buzoieni certificati in agricultura ecologica sunt:

CRUCERU NECULEI - Producator agricol - productie vegetala

PFA GARBAN MARIAN - Producator agricol - productie vegetala

SC AMARU TRADE SRL -Producator agricol - productie vegetala

SC GIRASOLE SRL - Producator agricol - productie vegetala

SC GEMILO SRL - Producator agricol - productie vegetala

ION PAUL MADALIN - Producator agricol - productie vegetala

SC AGROINTER SRL - Producator agricol - productie vegetala

SC UNIVERSAL GROUP IMPEX SRL - Producator agricol - productie vegetala

SC FLOREA COMFLOR SRL - Producator agricol - productie vegetala

SC.CHPIETROSARATII.SRL - Producator agricol - productie vegetala, procesator

Domeniile Viticole Franco - Romane - Producator agricol - productie vegetala

Statiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Pietroasa - Buzau, filiala a Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti - Producator agricol - productie vegetala

SC YDN SRL BUZAU - Procesator

SC PARTENOPE FRUTTA SRL - Procesator

SC VEGETAL OIL SRL - Procesator

SC PUISORU APIS SRL - Apicultor

S.C. FABRICA DE STUPI S.R.L. - Apicultor;

DAMIAN AURA BUZAU - Apicultor

PFA PRAHOVEANU MIHAILA - Apicultor

PFA IANCU ION BUZAU - Apicultor

SC CONS TRADITIE SRL - Productor agricol - cresterea animalelor, procesare

PETRAS BIO SRL - Productor agricol - cresterea animalelor, procesare

HCM Buzau - Productor agricol - cresterea animalelor, procesare

4. Rezultate privind posibilitatile de extindere a agriculturii ecologice in zona orasului Nehoiu, judetul Buzau

Orasul Nehoiu este astazi o unitate administrativ-teritoriala cu o structura organizatorica mixta, fiind de fapt un oras administrativ, compus dintr-un nucleu urban si o zona rurala formata din 11 sate apartinatoare: Chirlesti, Mlajet, Paltineni, Curmatura, Valea Nehoiului, Badarlegi, Lunca Mare, Valea Nehoiasului, Lunca Pripor, Basca Roziliei si Vinetisu.

Proiectele de dezvoltare economica desfasurate la nivelul orasului Nehoiu prezinta importanta deosebita, deoarece ele constituie baza dezvoltarii localitatii si stau la baza dezvoltarii altor proiecte asa cum este si sectorul de agricultura ecologica.

Desi agricultura ecologica pentru majoritatea agricultorilor poate fi considerata costisitoare, in ciuda sprijinului acordat de catre stat, calitatea produselor si posibilitatea exporturilor trezesc interes pentru agriculturii judetului Buzau.

Pe langa subventiile acordate in acest domeniu, un alt plus pentru operatorii ecologici il reprezinta preturile bune pe care le pot obtine pentru produsele ecologice.

Asa se face ca pe parcursul anului 2010, in cadrul Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura Buzau, au fost depuse 11 cereri pentru acordarea de ajutoare specifice pentru imbunatatirea calitatii produselor agricole in sectorul de agricultura ecologica.

Majoritatea solicitantilor buzoieni sunt producatori - productie vegetala, procesatori  si apicultori insa au fost depuse cereri pentru spijin financiar si pentru vita de vie si cresterea animalor. Banii vor intra in conturile solicitantilor doar dupa controlul pe teren care urmeaza sa se realizeze in primavara anului 2011. Beneficiarii ajutorului specific sunt producatorii agricoli, persoane juridice si/sau persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale sau intreprinderi familiale constituite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate inregistrate in fiecare an in sistemul de agricultura ecologica.

Beneficiarii ajutorului specific in sectorul de agricultura ecologica trebuie sa indeplineasca mai multe conditii. Astfel, beneficiarii din productia vegetala trebuie sa aiba in folosinta suprafete agricole de cel putin 0,30 hectare, sa fie inregistrati, in fiecare an pentru care solicita ajutorul specific, la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ca producatori in agricultura ecologica, sa incheie un contract cu un organism de inspectie si certificare, sa detina un certificat de conformitate. De asemenea, acestia trebuie sa nu aiba datorii restante la bugetul de stat sau la bugetul local.

In anul 2011, se estimeaza ca, pe langa platile nationale directe complementare, schema de plata unica pe suprafata si alte categorii de plati compensatorii pentru masurile de dezvoltare rurala, 30 de fermieri buzoieni vor beneficia de plati de agromediu din pachetul 5 aEuro' 'agricultura ecologica'.

O alta idee care ar putea fi luata in considerare o constituie valorificarea potentialului local privind activitatile de achizitionare a fructelor de padure si a plantelor medicinale.

Avand in vedere ca zona orasului Nehoiu este considerata zona defavorizata, se pot aplica documentatii pentru depunerea de proiecte in baza Masurilor 211 - 'Sprijin pentru zona montana defavorizata', 212 'Sprijin pentru zone defavorizate, altele decat zona montana' si 214 'Plati de agro-mediu' din Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 - 201 Beneficiarii care doresc sa acceseze credite pentru finantarea activitatilor curente de la bancile trebuie si incheie conventii cu Agentia de Plati si Interventie in Agricultura.

Date fiind resursele naturale existente, exista conditii favorabile pentru aparitia si dezvoltarea unui centru turistic, prin modernizarea capacitatilor existente, construirea facilitatilor de cazare si dezvoltarea unor noi unitati de alimentatie publica.

O alta importanta directie de dezvoltare o constitue practicarea agroturismului, activitate prin care se poate valorifica atat potentialul natural cat si cel agricol al localitatii Nehoiu.

Totodata, un alt obiectiv realizabil il constituie, produsele traditionale. Judetul Buzau are in prezent inscrise in Registrul de atestare a produselor traditionale 20 de produse, dintre acestea cinci sunt produse de panificatie (printre care si covrigii de Buzau) si un alt produs traditional desoebit il constituie carnatii de Plescoi.

4. Propuneri pentru dezvoltarea agriculturii ecologice in zona orasului Nehoiu

Analizand situatia existenta agriculturii ecologice in zona orasului Nehoiu si la nivelul judetului Buzau, se pot evidentia cateva obiective care sa contribuie la dezvoltarea acestui sistem de agricultura cu scopul promovarii competitivitații, gestionarea sustenabila a resurselor naturale și imbunatatirea situației agricultorilor din aceasta zona.

Astfel, pentru extinderea productiei si a pietei agroalimentare de produse ecologice trebuie avute in vedere urmatoarele:

depistarea zonelor si a gospodariilor agricole in care se practica cu prioritate tehnologii ecologice;

cercetarea productiei, distributiei si profitului in aceste gospodarii;

colectarea si utilizarea deseurilor si produselor secundare provenite din agricultura, industrie alimentara, consum;

organizarea valorificarii intr-o proportie mai mare a conditiilor materiale deosebite pe care le ofera flora si fauna din zona orasului Nehoiu si din judetul Buzau;

extinderea activitatilor agricole legate de cadrul ambiental necesar refacerii energiei umane prin agroturism, restaurante de cruditati, degustari de produse traditionale din judetul Buzau;

asocierea micilor producatori in forme de coorperare in vederea comercializarii produselor ecologice. Acest lucru le va conferi o mai mare putere de negociere in relatia cu comerciantii si aplicarea pentru proiecte cu finantare Europeana;

sprijinirea aparitiei de cat mai multe unitati procesatoare locale. Astfel se va pastra o parte mai mare din valoarea adaugata la nivelul judetului Buzau;

modernizarea infrastructurii. O infrastrutura slaba duce la cresterea costurilor de transport pentru producatori si implicit a preturilor produselor.

CONCLUZII

In urma studiilor noastre referitoare la posibilitatile de extindere a sistemului de agricultura ecologica la nivelul orasului Nehoiu, judetul Buzau, au rezultat o serie de concluzii, dintre care se pot evidentia urmatoarele:

1.     Agricultura ecologica poate aduce o mare contributie la o dezvoltare economica de durata a judetului Buzau si poate joaca un rol important in protejarea mediului si a naturii, prezevarea solului, imbunatatirea calitatii apelor si diversificarea produselor alimentare de calitate in aceasta zona.

2.     Pentru anul 2011 sunt inregistrati 31 de operatori ecologici certificati, cu 14 operatori mai multi decat in 2009, ceea ce exprima interesul constant al agriculturilor din aceasta zona pentru trecerea la agricultura ecologica.

3.     In judetul Buzau, cerealele ecologice insumeaza 27 ha, din care se evidentiaza graul si orzul, cu 12, respectiv 10 ha, apoi, legumele de camp 13 ha, dintre care cea mai mare suprafata ocupata de tomate si varza si 60 ha cu vita de vie.

4.     Pe parcursul anului 2010, in cadrul Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura Buzau, au fost depuse 11 cereri pentru acordarea de ajutoare specifice pentru imbunatatirea calitatii produselor agricole in sectorul de agricultura ecologica, iar banii vor intra in conturile solicitantilor doar dupa controlul pe teren care urmeaza sa se realizeze in primavara anului 2011.

5.     In anul 2011, se estimeaza ca, pe langa platile nationale directe complementare, schema de plata unica pe suprafata si alte categorii de plati compensatorii pentru masurile de dezvoltare rurala, 30 de fermieri buzoieni vor beneficia de plati de agromediu din pachetul 5 aEuro' 'agricultura ecologica'.

6.     In vederea dezvoltarii sectorului de agricultura ecologica in judetul Buzau si zona orasului Nehoiu, si pentru cresterea competitivitatii produselor se identifica crearea unui sistem de productie, procesare si desfacere a produselor ecologice menit a satisface cerintele pietei local, dar si identificarea oportunitatilor la nivel national si la export; perfectionarea profesionala a participantilor la filiera de agricultura ecologica: formatori, producatori, procesatori, inspectori, experti din minister, importatori-exportatori; constituirea grupurilor de producatori pentru extinderea pietei de producere si comercializare a produselor ecologice.

BIBLIOGRAFIE

1.  Ion V., Bucata Lenuta Iuliana si colab., 200 Agricultura Ecologica. Editura "Alma Mater", Sibiu.

2.  Popescu (Dusa) Elena Mirela, 2009. Cercetari privind culturile agricole intercalate in sistemul de agricultura ecologica pentru zona de sud a Romaniei. Teza de doctorat. USAMV Bucuresti.

3.  Roman Gh.V., Ion V., Epure Lenuta Iuliana, Toader Maria, Truta Alina Maria, Popescu Elena Mirela, Basa A. Gh., 2008. Principii si practici de baza in agricultura ecologica. Editura "Alpha MDN', Buzau.

4.  Stan Vasilica, 2005. Protectia mediului prin agricultura durabila. Partea I. Editura "Ceres", Bucuresti.

5.  Toncea I., 200 Ghid practic de agricultura ecologica. Editura AcademicPress, Cluj-Napoca.

6.  Truta (Ionescu) Alina, 2009. Cercetari privind culturile agricole alternative in sistemul de agricultura ecologica pentru zona de sud a Romaniei. Teza de doctorat. USAMV Bucuresti.

7.  ***http://www.apia.org.ro/centre/buzau.htm

8.  ***http://www.agroazi.ro/index.php?section=catalog_firme&cpath=0_10&judet=11

9.  ***http://www.nehoiu.net/

10.  ***www.ifoam.org

11.  ***www.bioagro.gr

12.  ***www.organicedunet.eu

13.  ***www.madr.ro

14.  ***www.organic-europe.net

15.  ***http://ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro