Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Agricultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura
Asigurarea rezervelor de hrana pentru familiile de albine



Asigurarea rezervelor de hrana pentru familiile de albine


Asigurarea rezervelor de hrana pentru familiile de albine

Dupa cum se stie, familia de albine nu hiberneaza in timpul iernii. Stransa in ghemul de iernare ea isi continua activitatea producand caldura necesara mentinerii vietii, in unele situatii, incepand din luna ianuarie sau chiar din decembrie creste puiet in spatiul limitat de dimensiunile ghemului. Pentru aceasta activitate, albinelor le sunt necesare rezerve suficiente de hrana atat in forma rezervelor interne - corpul gras, bine dezvoltat prin alimentatie abundenta in timpul toamnei, cat si rezerve de miere si pastura in cuib. Consumul de hrana este mai scazut in primele luni ale iernii, pana la aparitia puietului albinele consumand mierea doar pentru mentinerea temperaturii in interiorul ghemului la circa 24-25C. O data cu aparitia puietului consumul se ridica, temperatura in ghem fiind mentinuta in permanenta la nivelul de 35-36C. in aceste conditii familiile normale, puternice consuma in primele luni ale iernii 700-800 g hrana; in continuarea iernarii consumul creste la 1,5-2,0 kg lunar, in total, pe intreaga perioada de iernare sunt necesare circa 7-8 kg de miere. Pentru conturarea consumului vom utiliza datele obtinute de L. Partiot (1968). Stabilirea consumului s-a facut de catre Partiot prin cantariri pe o durata de 12 ani, la 40 stupine, situate pe o raza de 150 km si care a cuprins altitudini intre 140-1000 m (tabelul1).

Tabelul 1 Scaderi ale cantarului de control de la 1 octombrie pana la 31 martie (dupa L. Partiot)





Stupini sub 300 m altitudine

Stupini intre 300-500 m altitudine

Stupini intre 500-1000 m altitudine

Specificatie
Media pe 12 ani

Zile zbor
53

Scaderi greutate (grame) 5125

Zile zbor
50

Scaderi greutate (grame) 5210

Zile zbor
38

Scaderi greutate (grame) 4555

Din acest tabel, rezulta ca, intr-o perioada de 6 luni, corespunzatoare iernarii familiilor de albine, consumul de miere a fost de 4,6-5,2 kg. Durata mai indelungata cu temperaturi scazute existente la altitudinile mai mari a redus numarul zilelor in care s-a inregistrat zbor al albinelor, ceea ce a determinat in consecinta si un consum mai mic.
Tabelul 2 Consumul lunar de la 1 noiembrie la 31 martie (grame miere)

Specificatie

noiembrie

decembrie

ianuarie

februarie

martie

Total 5 luni

Dupa L. Partiot (medie pe 12 ani) sub 300 m alt.

210

587

660

941

1605

4303

300-500 m alt.

505

497

630

980

1800

4412

500-1 000 m alt.

530

505

617

844

1387

3883

Dupa A.W. Gareew

650

725

850

1157

850

4232

Un consum apropiat este stabilit si de alti cercetatori ca: Wefeippl, Alfonsus, Jebsen. Ar fi insa o mare greseala daca la intrarea in iarna s-ar lasa in familii doar aceasta cantitate, intrucat in acest fel familiile ar fi lipsite de hrana tocmai in momentul in care au mare nevoie de aceasta. La iesirea din iarna in familii sunt necesare rezerve de hrana pentru cresterea puietului si mentinerea temperaturii pana la aparitia primelor culesuri de intensitate normala care sa asigure necesarul de hrana al albinelor. Este gresita, de asemenea, ideea ca lipsa hranei in primavara se poate suplini cu sirop de zahar. Trebuie sa avem in vedere urmatoarele: la iesirea din iarna majoritatea albinei este in mare parte uzata in urma iernarii si cresterii de puiet; albina tanara este inca in cantitate mica; prelucrarea zaharului grabeste uzura totala a albinelor si le scurteaza acestora viata. De aceea, in afara cantitatii strict necesare iernarii, la formarea rezervelor de hrana trebuie asigurata si cantitatea necesara pentru primavara. In total, in functie de puterea familiei si de zona in care se lucreaza se lasa 16-20 kg miere. Deosebit de importanta este si rezerva de pastura, fiecare familie avand nevoie de 1,5-2 kg. Lipsa fagurilor cu pastura se poate suplini cu polen granule sau pulbere, administrat in luna februarie in turte energoplastice.
1. Calitatea hranei.
Mierea reprezinta hrana glucidica, in ea predomina zaharurile simple, usor asimilabile, glucoza si fructoza. Ea este bogata in fermenti, vitamine, saruri minerale. Fagurii cu miere pentru iernare trebuie sa fie capaciti, deoarece mierea necapacita este higroscopica, se poate scurge din celule, poate sa se inacreasca provocand supraincarcarea intestinului gros si moartea albinelor. Pentru iernare mierea trebuie sa fie de flori, nu de mana. Mana reprezinta acea substanta dulce ce se afla in anumite perioade ale anului pe frunzele, ramurile sau tulpinile unor plante. Mana poate fi secretata direct de planta, din cauza presiunii radiculare a acesteia in perioada trecerii de la starea de repaus la starea activa sau poate fi produsul unor insecte din familiile Lachnidae si Lecaniidae. Continutul ridicat de saruri si dextrine din mierea de mana determina supraincarcarea intestinului gros la albine si imbolnavirea lor de diaree. Recunoscuta in stup dupa culoarea mai inchisa, dupa vascozitatea ridicata, dupa gustul mai putin dulce si dupa faptul ca, in general, nu este capacita, se recomanda extragerea ei din faguri si inlocuirea cu provizii corespunzatoare. Cercetatorul sovietic Melincenko a facut un studiu comparativ intre o hranire a albinelor cu miere si o hranire cu sirop de zahar, rezultatul fiind urmatorul: albinele hranite cu miere de mana au iesit in primavara cu diaree in proportie de 88,9% fata de cele hranite cu sirop de zahar care au avut diaree doar in procent de 9%.
Din acest motiv se impune ca in toamna sa se faca analiza mierii pe care o lasam ca hrana de iarna. Aceasta operatie o poate face orice stupar, folosind una din cele doua metode prezentate mai jos:
a) Metoda cu apa de var.
Apa de var se prepara in felul urmator: se ia o oarecare cantitate de var stins ce se amesteca bine cu o cantitate egala de apa distilata; se lasa sa se limpezeasca. Varul se va depune pe fundul sticlei, iar lichidul albicios ce se ridica deasupra se filtreaza prin cateva straturi de tifon si apoi se pastreaza intr-o sticla etichetata. Pentru analiza se pune cu varful unei lingurite miere intr-o eprubeta (mierea sa fie luata din diferiti faguri), apoi se adauga in eprubeta o cantitate egala de apa distilata. Dupa ce mierea s-a dizolvat complet in urma agitarii continutului eprubetei se adauga doua parti apa de var, se agita totul si se incalzeste pana la fierbere la o mica lampa de alcool. Daca mierea prelevata si analizata este de mana, in eprubeta apar fulgi (flocoane) de culoare bruna. Aceasta miere este improprie pentru iernare, ea trebuind sa fie inlocuita.
b) Metoda cu alcool.
Intr-o eprubeta se pun in parti egale miere si apa distilata; dupa o usoara incalzire a continutului eprubetei, se adauga 7-8 parti alcool de 96. Daca amestecul nu se tulbura este dovada ca mierea este buna ca hrana de iarna, in caz contrar, daca lichidul se tulbura si devine albicios, mierea este de mana, si fiind improprie pentru iernare trebuie inlocuita. De asemenea, iernarea este favorabila pe provizii de miere care nu cristalizeaza, in acest scop se recomanda folosirea proviziilor de la culesul de la salcam, unde raportul glucoza-fructoza este in favoarea fructozei. Mierea de floarea-soarelui si, in special cea de rapita, cristalizeaza rapid si iernarea nu mai are loc in conditii bune. Pentru a spori productia de miere extrasa, unii apicultori inlocuiesc rezervele pentru iernare cu sirop de zahar, ceea ce iarasi nu este bine. Se admite ca in anii in care conditiile climatice si de cules au determinat o insuficienta asigurare a familiei de albine cu hrana naturala sa se completeze aceste rezerve de hrana cu sirop de zahar. Dar si in aceste cazuri de forta majora este vorba doar de o completare si nu de o inlocuire care atrage dupa sine o serie de neajunsuri. Cuvintele apicultorului american A. Root sunt convingatoare in acest sens. 'Daca mierea aflata la sfarsitul verii in stupi este de buna calitate si bine capacita de albine, este o adevarata nebunie ca apicultorul sa o extraga pentru vanzare si sa cumpere zahar din care sa fiarba sirop cu care sa hraneasca albinele. Oricine gandeste ca in felul acesta poate obtine avantaj se inseala, chiar daca ar vinde mierea cu un pret foarte ridicat si ar cumpara zaharul cu un pret foarte scazut'.
2. Pregatirea rezervelor de miere si pastura.
Pregatirea rezervelor de hrana trebuie inceputa, pe cat posibil, la culesurile principale din lunile mai-iunie. Aceasta activitate este mult usurata atunci cand in stupina se folosesc stupi de tip multietajat sau orizontali, care au rame de o singura dimensiune. Astfel, in timpul culesului mare, imediat ce exista faguri plini cu miere, acestia se ridica din stup, pe masura ce sunt capaciti. Se vor alege, in primul rand, fagurii plini cu miere, 3-3,5 kg in rame standard (435/300 mm) sau 1,8-2,5 kg in rame de multietajat (435/230 mm)..Daca insa conditiile de cules nu au fost prielnice, se pot lua si faguri cu mai putina miere, cu conditia sa contina cel putin 1,5 kg fiecare. Se aleg numai fagurii bine claditi, de culoare brun-deschisa, in care, inainte de a fi umpluti cu miere, au fost crescute cateva generatii de puiet. Fagurii in care a fost crescut puiet mentin mai bine caldura in timpul iernii si deci sunt mai buni pentru cresterea de puiet care incepe inca din timpul iernii, in locul fagurilor scosi din stup se introduc rame cu faguri goi claditi sau cu faguri artificiali. La stupii cu magazine (Dadant-Blatt), in raport cu puterea familiei se iau urmatoarele masuri:
- la familiile de albine cu un singur magazin se scot din magazin fagurii marginasi iar in locul lor se introduc doi faguri marginasi de cuib ridicati din corpul de cuib (fig. 2).


Fig.2 Pozitia fagurilor in stupul de tip vertical cu un magazin, in vederea pregatirii rezervelor de miere in fagurii de cuib (2 faguri de cuib suspendati lateral in magazin (a si b).

pozitionarea fagurilor in stupul vertical

In spatiile goale albinele vor cladi faguri naturali care pot fi recoltati periodic pentru producerea de ceara; pe masura ce fagurii sunt umpluti cu miere si capaciti, se ridica in vederea pastrarii, iar in locul lor se introduc faguri noi de la rezerva sau din cuib;
- in cazul familiilor puternice, care ocupa doua magazine, se procedeaza astfel: din mijlocul a doua magazine suprapuse se scot ramele de magazin, iar in spatiul format se introduc 3-5 faguri de cuib, ce se scot din corpul de jos sau din fagurii de la rezerva. Ocupand in magazine pozitia centrala,fagurii sunt umpluti curand cu miere (fig. 3.).

Fig.3 Pregatirea rezervelor de miere in faguri de cuib. la stupul vertical cu doua magazine (4 faguri de cuib suspendati in mijlocul celor doua magazine).

pregatirea rezervelor la stupul vertical cu doua magazine

O deosebita atentie se va acorda pregatirii rezervelor de pastura, deoarece prin asigurarea unor rezerve bogate se poate preintampina asa-numita foame de proteine a albinelor, atat in sezonul de iernare cat si in alte perioade ale anului, in acest scop, cu ocazia reviziilor obisnuite ale familiilor de albine se identifica si se ridica pentru pastrare faguri umpluti macar pe trei sferturi cu pastura. Pe timpul culesului mare, aceste rame se introduc in compartimentele de stransura pentru a fi umplute cu miere si capacite. Ca si in cazul alegerii rezervelor de miere, se aleg fagurii de cuib in care au crescut cateva generatii de puiet, in aceasta stare, rezervele de pastura se conserva in cele mai bune conditii. Pentru satisfacerea nevoilor de proteine in perioadele cand lipseste polenul, este recomandabil ca, in afara rezervelor de pastura in faguri, pe timpul culesurilor abundente de polen, sa se recolteze polen cu ajutorul colectoarelor. Polenul recoltat se va pastra in vederea administrarii ca hrana proteica familiilor de albine la iesirea acestora din iarna, dupa primul zbor de curatire. Pastrarea polenului se poate face dupa uscarea acestuia conform tehnologiei (vezi Manualul apicultorului) sau in stare proaspata, in amestec cu zahar pudra. Amestecul se pune in recipiente din sticla de culoare inchisa, avand grija sa-l presam bine, in asa fel incat sa nu ramana goluri de aer, iar deasupra, inainte de inchiderea recipientului se mai pune un strat de 1-2 cm zahar pudra.

Conservarea fagurilor.
Fagurii cu hrana de rezerva se pastreaza intr-o incapere in care temperatura sa fie, pe cat posibil, constanta. Se vor evita camerele umede. Fagurii cu hrana de rezerva se pastreaza fie in magazine sau corpuri de stupi suprapuse fie in lazi sau dulapuri cat mal bine inchise (fig. 4 a) pentru a-i feri de atacul diferitilor daunatori (gaselnita, soareci, furnici).

Fig.4a Dulap pentru pastrarea ramelor eu faguri de rezerva. 1-usi frontale, 2-usi laterale, 3-stelaj pentru rame 4-rame cu faguri de rezerva.

dulap pentru pastrarea fagurilor

La asezarea fagurilor in vederea pastrarii, se va evita lovirea lor, asigurandu-se si un spatiu minim pentru ca sa nu se atinga intre ei. Loviturile provoaca deschiderea celulelor si scurgerea mierii pe faguri, alteori mierea din portiunile lovite, datorita aerului se poate altera. Periodic spatiul de depozitare a fagurilor cu hrana de rezerva (cu tot cu faguri) se dezinfecteaza prin afumare cu sulf, folosind arzatorul de sulf (fig. 4 b) (15 g/corp de stup, timp de 24 de ore) apoi se aerisesc.

arzator de sulfFig.4b Arzatorul de sulf.

O alta metoda de dezinfectie este cea cu vapori de acid acetic glacial, in acest caz utilizandu-se pentru fiecare corp ermetic inchis 200 cm3 de acid acetic glacial imbibat intr-un strat de panza. Panza astfel pregatita se introduce in corpul de stup unde va ramane timp de 3 zile la o temperatura de 20-25C, timp in care are loc evacuarea acidului acetic. Vaporii de acid acetic actioneaza si asupra sporilor de nosemoza, a moliei cerii si a altor daunatori. Atentie! in cazul cand se foloseste acidul acetic glacial se va lucra cu manusi de protectie, bandaj de tifon la nas si ochelari pentru evitarea unor accidente neplacute. In aer liber (adapostiti sub un sopron) este bine sa pastram doar fagurii de culoare deschisa si care nu contin resturi de miere pentru ca aceasta atrage albinele, in cazul depozitarii in aer liber atat in partea de jos (fund) cat si deasupra corpului de stup se pune un podisor Snelgrove cu sita descoperita si urdinisurile inchise. Se fac stive de cate 6-8 corpuri sau magazine cu rame sortate, avand grija sa nu existe spatii libere intre corpuri (eventual corpurile se pot lipi intre ele cu hartie adeziva) prin care sa nu poata patrunde albina, intre cele doua deschizaturi cu sita (una la baza primului corp si cealalta deasupra ultimului corp), prin intermediul deschizatorilor corpurilor intercalate, se creeaza un curent continuu de aer ce ventileaza fagurii, asigurandu-se conditii bune de conservare si evitand atacul gaselnitei. Fagurii goi de rezerva se mai pot conserva si sub cuibul familiei. Metoda se recomanda numai in cazul existentei unor familii de albine puternice, fagurii fiind in acest caz sub protectia permanenta a albinelor, in acest fel se realizeaza si o iernare buna a familiilor de albine, deoarece cuibul este mai ridicat si aerul rece din atmosfera nu patrunde direct pe urdinis. Se recomanda ca fagurii cu pastura sa fie prafuiti in prealabil cu zahar pudra pentru a se evita mucegairea lor. Daca la iesirea din iarna, cand se face prima revizie de primavara, se constata existenta unor familii de albine lipsite de hrana sau cu hrana insuficienta, se va recurge la fagurii cu hrana de rezerva depozitati in modul descris mai sus.
3. Hranirea de completare. Hranirea de completare se face in trei cazuri, cand familiile nu si-au asigurat rezervele de hrana necesare pentru iernare din cauza conditiilor neprielnice de cules; cand nu exista miere de rezerva in faguri pentru inlocuirea mierii de mana constatate in cuib, cand se face completarea partiala cu zahar a rezervelor insuficiente de hrana. Hranirea trebuie facuta imediat dupa ultimul cules de vara. in felul acesta se va intensifica dezvoltarea in continuare a familiilor in vederea iernarii, iar la disparitia albinelor batrane va aparea generatia ce va ierna si care a fost scutita de uzura pe care ar fi prilejuit-o prelucrarea zaharului. Dupa A.l. Melniciuc (1964), durata vietii albinelor este influentata, in mod direct, de cantitatea de zahar prelucrata. Astfel, fata de albinele care nu au prelucrat zahar in toamna si a caror durata de viata este considerata 100%, durata vietii albinelor care au prelucrat 3,3 kg sirop/kg albina a fost de numai 75%. De asemenea, apicultorul trebuie sa tina seama si de faptul ca administrarea unor cantitati mari de sirop de zahar, care trebuie depozitate in scurt timp, duce la depasirea capacitatii de activitate glandulara a albinelor si, ca atare, adaosul de enzime va fi necorespunzator, in aceasta situatie rezervele respective vor fi depozitate fara ca procesul de invertire sa fie realizat la nivel corespunzator, fapt ce va duce la cristalizarea hranei in celule, cu o dubla influenta negativa. Pe de o parte albinele vor arunca cristalele din celule, ceea ce reprezinta consumarea inutila a zaharului; pe de alta parte, prin hranirea cu lichidul intercristalin albinele se imbolnavesc de diaree, putandu-se inregistra din acest motiv chiar si pierderea familiilor. Este de aceea indicat ca administrarea hranei pentru completarea rezervelor sa se faca intr-un timp mai indelungat si in cantitati ponderate, asigurandu-se astfel o foarte buna prelucrare. La completarea hranei trebuie luate in considerare cateva aspecte importante. Pentru ca hrana administrata sa nu fie imprastiata de albine pe un numar mare de faguri ci concentrata doar pe cativa, adica pe fagurii pe care familia va ierna, sunt necesare urmatoarele masuri:
- inainte de administrarea hranei, cuibul familiei sa fie redus la numarul de faguri pe care urmeaza sa se faca iernarea;
- reducerea se face in functie de puterea familiei;
- puterea se apreciaza in functie de intervalele bine ocupate cu albina.
O metoda mai exacta care poate fi aplicata cand timpul este cald este aprecierea cantitatii de albina de pe fiecare fagure si, in final, aprecierea cantitatii totale de albina. Un fagure de stup orizontal 435/300 mm in perioada de toamna, cand cuibul este restrans contine 270 g albina pe ambele fete, in timp ce rama de ME 435/230 mm contine 200 g albina pe ambele fete. in perioada activa, un fagure de stup orizontal 435/300 mm contine 200 g albina pe ambele fete, iar rama de ME 435/230 contine 150 g albina. O apreciere mai exacta se obtine cu rama retea sau Netz (impartita in dm2) in care 1 dm2 contine 30 g albina pe ambele fete sau 15 g pe o singura fata. Totalul de dm2 gasiti, inmultit cu 15 da totalul de albine dintr-o familie. Pentru a se aprecia pe cate rame va ierna familia se imparte totalul de albine la 270 g sau 200 g, in functie de tipul de stup.
Prepararea siropului pentru hranirea de completare.
Cand hrana se administreaza timpuriu, imediat dupa terminarea culesului de vara si albinele dispun de timp suficient pentru transportarea, depozitarea si prelucrarea proviziilor, concentratia siropului poate fi de 1/1. Pornind de la regula ca in fiecare fagure de iernare trebuie sa se gaseasca minimum 1,5-2 kg miere, ca sa se stabileasca necesarul din cuib. Un fagure plin pe ambele fete are 3,6-4 kg miere la rama se stup orizontal (435/300 mm) si 2,8-3 kg miere la rama de multietajat (435/230 mm). O apreciere mult mai exacta se poate face tot cu ajutorul ramei retea (Netz), unde 1 dm2 are 350 g miere pe ambele fete sau 175 g miere pe o singura fata. In cazul hranirii cu sirop de zahar se va avea in vedere ca dintr-un kilogram de zahar rezulta, prin transformare, un kilogram de miere. Diferenta de circa 25% zahar (1 kg miere contine numai circa 0,750 kg zahar) este consumata de albine in procesul de transformare a zaharului in miere. Pentru a obtine un kilogram de sirop, la o concentratie de 1/1 se pun laolalta 650 g zahar si 650 ml apa. Practic, intai se fierbe apa apoi se adauga zaharul, amestecand pana la completa dizolvare a acestuia. Se administreaza cand temperatura siropului este de 35-40C Administrarea hranei se face in hranitoare de capacitate mare. in portii de 2-5 kg la 2-3 zile, dupa puterea familiei. Familiilor care nu ridica cantitatea de hrana data in totalitate, la a doua hranire li se reduce portia dupa capacitatea de depozitare a hranei in faguri.
Siropul poate fi administrat si in faguri care se pun dupa diafragma. Se recomanda hranirea de completare timpurie, deoarece albinele dispun in acest caz de timp suficient pentru prelucrarea corespunzatoare a proviziilor si pentru ca, in general, activitatea este desfasurata de albinele mai varstnice, prevenindu-se astfel uzura celor tinere care vor ierna. Daca timpul este insa inaintat, concentratia siropului va fi 2/1 (2 parti zahar si 1 parte apa), acesta fiind mai dens, suprafata pe care il imprastie albinele pentru evaporare va fi mai mica si implicit timpul necesar prelucrarii va fi mai mic. In tabelul 3 si in tabelul 4 sunt redate cantitatile de zahar si apa necesare pentru pregatirea siropului de diferite concentratii, precum si cantitatea de miere care rezulta din prelucrarea acestui sirop. Se recomanda sa se dea albinelor un sirop invertit cu acid citric (1 g la litrul de sirop). Daca se da o cantitate mai mare de 1 g la litrul de sirop, efectul este invers si anume are loc o cristalizare puternica in timpul iernii. De asemenea, se mai recomanda ca in siropul destinat hranirii de completare sa se adauge Protofil care este un preparat destinat atat stimularii dezvoltarii familiilor de albine, cat si combaterii nosemozei. Protofilul se administreaza in special familiilor de albine afectate de nosemoza, de intoxicatii cronice, celor slabite de intemperii, precum si roiurilor. Cantitatea de Protofil care se administreaza este de 17 ml (1 lingura de supa) la un litru de sirop, in totalitate intr-un anotimp se administreaza unei familii de albine intre 50 si 80 ml Protofil, in functie de marimea si starea acesteia.



Tabelul 3

Cantitatea de sirop obtinuta in functie de raporturile indicate

Sirop(in litri)

Concentratie 1/1

Concentratie 1,5/1

Concentratie 2/1

Zahar(kg)

Apa(l)

Miere(kg)

Zahar(kg)

Apa(l)

Miere(kg)

Zahar(kg)

Apa(l)

Miere(kg)

1,0

0,62

0,62

0,62

0,77

0,51

0,85

0,87

0,43

1,02

2,0

1,25

1,25

1,25

1,54

1,02

1,69

1,74

0,87

2,04

3,0

1,87

1,87

1,87

2,31

1,54

2,53

2,61

1,30

3,06

4,0

2,50

2,50

2,50

3,08

2,05

3,38

3,48

1,74

4,08

5,0

3,12

3,12

3,12

3,85

2,56

4,22

4,35

2,17

5,10

10,0

6,25

6,25

6,25

7,70

5,12

8,45

8,70

4,35

10,20

Tabelul 4

Cantitatea de sirop obtinuta in functie de raporturile indicate

Zahar (kg)

Raport 1/1

Raport 1,5/1

Raport 2/1

Apa(l)

Sirop(l)

Miere(kg)

Apa(l)

Sirop(l)

Miere(kg)

Apa(l)

Sirop(l)

Miere(kg)

1,0

1,0

1,6

1,0

0,67

1,3

1,1

0,5

1,15

1,2

2,0

2,0

3,2

2,0

1,34

2,6

2,2

1,0

2,30

2,4

3,0

3,0

4,8

3,0

2,01

3,9

3,3

1,5

3,45

3,6

4,0

4,0

6,8

4,0

2,68

5,2

4,4

2,0

4,60

4,8

5,0

5,0

8,0

5,0

3,35

6,5

5,5

2,5

5,75

6,0

10,0

10,0

16,0

10,0

6,70

13,0

11,0

5,0

11,5

12,0

Hranirea de completare mai poate fi facuta si cu serbet de zahar administrat sub forma de turte. Aceasta se face in special atunci cand timpul este prea inaintat, albinele nu mai ridica siropul, sau spre sfarsitul iernii, in cazul in care, datorita unei cantitati insuficiente de hrana apare pericolul pieirii familiei de albine de foame. Desigur, acestea sunt situatii de exceptie si ele apar indeosebi atunci cand iarna se prelungeste mult in primavara, in conditii normale insa, familiile de albine trebuie sa fie asigurate cu provizii care trebuie sa le ajunga acestora pana la iesirea dm iarna si inceputul unui nou sezon.








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2021 - Toate drepturile rezervate -|

Agricultura



Animale
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura
Zootehnie

Referate pe aceeasi tema


Semanatoarea miniair profi 625
Clasa andisoluri
Cartoful - cultura cartofului - importanta culturii, tehnologia de cultivare
Obiectivele, formele si principiile organizarii teritoriului agricol - organizarea terenului arabil
Clasa protisoluri
Semanatoarea sta 2
Cerinte impuse masinilor de semanat
Specializarea, cooperarea si integrarea unitatilor agricole
Biotehnici derivate sau finalizate prin transferul de embrioni
Sistemul de productie



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.