Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Agricultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura
Cercetare stiintifica si extensie - organizarea asolamentelor, alegerea culturilor



Cercetare stiintifica si extensie - organizarea asolamentelor, alegerea culturilor


CERCETARE STIINTIFICA SI EXTENSIE


ASOLAMENTE SI ROTATII MULTIFUNCTIONALE PENTRU EXPLOATATIILE AGRICOLE

1. DEFINITII



ASOLAMENT = divizarea terenurilor in sole (parcele) si alternarea culturilor pe acestea de la un an la altul

Masuri, avantaje:

- Alternarea in timp si spatiu a culturilor agricole.

- Reducerea infestarii cu patogeni si a gradului de imburuienare a terenurilor prin alternarea metodelor de lucrare a solului si tehnologiilor specifice acestora pentru combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor.




- Valorificarea superioara a resurselor naturale (apa din precipitatii, nutrientii solurilor, reciclarea materiilor organice).

- Amplasarea culturilor in cadrul asolamentelor ratio-nale nu necesita investitii.

- Definim profilul exploatatiei agricole (structura culturilor).

- Obtinem cresteri semnificative ale ratei rentabilitatii si productii stabile de la un an la altul.



ROTATIA CULTURILOR = alternanta culturi-lor, de la un an la altul, pe aceeasi suprafata.

Masuri, avantaje

- Alegerea culturilor (cereale, plante tehnice, plante furajere anuale sau perene, plante medicinale, plante legumicole).

Numarul culturilor anuale indica lungimea rotatei si determina durata asolamentului.

- Diversificarea culturilor conduce la esalonarea acti-vitatii (lucrari mecanice, brate de munca, cheltuieli, venituri etc.).


Sola/anul








1 (Obreja)

Pb.

Mz.

G

Fl.s

Pb.

Mz.

G

2 (Valea Seaca)

Mz.

G

Fl.s

Pb.

Mz.

G

Fl.s

3 (Tufan)

Fl.s

Pb.

Mz.

G

Fl.s

Pb.

Mz.

4 (Toader)

G

Fl.s

Pb.

Mz.

G

Fl.s

Pb.

Rotatia: Mazare (Mz.) -Grau (G) -Floarea-soarelui (Fl.s) - Porumb (Pb.)



2. ORGANIZAREA ASOLAMENTELOR



ALEGEREA CULTURILOR

Alegerea succesiunii culturilor – conditiile de favorabilitate (plante bune premergatoare, plante premergatoare neindicate, factorii care determina luarea unei deciziei corecte).


FACTORII CARE LIMITEAZA INTRODUCE-REA UNOR CULTURI IN ASOLAMENT

- Destinatia produsului (seminceri – proximitate, planta premergatoare).

- Toleranta plantei (boli sau daunatori comuni cu planta premergatoare).

- Utilizarea unor erbicide neselective in combaterea buruienilor la planta premergatoare.

- Conditia culturala (rezerva de seminte de buruieni, cantitatea de resturi vegetale, nivelul de infestare a terenurilor cu specii de buruieni perene).

- Posibilitatile financiare si dotarea exploatatiei cu mijloace mecanice.

CATEGORII DE ASOLAMENTE

Conditii de cultivare: irigare, fara irigare.

Profilul unitatii: cereale, cereale + plante tehnice, cereale + plante tehnice + plante furajere, cereale + plante medicinale + legume de camp.

Orografia terenului: asolamente speciale (antierozionale, ameliorative).

EXEMPLE DE ASOLAMENTE

La neirigat

La irigat

Asolament de 3 ani

1. Mazare, 2. Grau, 3. Porumb

Asolament de 3 ani

1. Soia, 2. Grau, 3. Porumb

Asolament de 5 ani

1. Mazare, 2 Grau, 3. Floarea-soarelui, 4. Grau, 5. Porumb

Asolament de 6 ani

1. Sfecla de zahar, 2. Grau, 3. Porumb + soia, 4. Porumb siloz, 5. Floarea-soarelui, 6. Triticale + orz


SISTEME SI METODE DE LUCRARE A SOLULUI



SISTEM DE LUCRARE A SOLULUI = totalitatea operatiunilor de prelucrare a solului in vederea asigurarii conditiilor optime de germinare si rasarire a plantelor.


CATEGORII DE SISTEME DE LUCRARI ALE SOLULUI


Dupa natura intensitatii de mobilizare a solului:


- Sisteme conventionale (clasice) – pluguri, cizel – mobilizare adanca cu sau fara rasturnarea brazdei, implica consumuri energetice sporite.


- Sisteme reduse de lucrari - lucrari superficiale (discuit).


- Fara lucrari (NoTillage) – semanat direct in teren nelucrat (bilonat sau nebilonat) cu masini speciale care pregatesc partial terenul pentru semanat, la adancimea optima (pe o fasie de 12-15 cm inaintea brazdarului semanatorii).


Dupa natura/tipul/conditiile de cultura a plantelor:

q      

q       Sisteme de lucrari pentru cereale de toamna :

- metode clasice – afanat (pluguri, cizel)– marun-tit (disc, combinator) -asezat (tavalug) ;

- metode reduse de lucrari - lucrari superficiale repetate (discuiri, grapa cu colti) ;

- metoda de semanat direct in miriste.

q       Sisteme de lucrari pentru culturi de primavara :

- metode clasice – pluguri, cizel – ogoare de vara/toamna ;

- metode reduse de lucrari - lucrari superficiale (discuit) ;

- metoda de semanat direct in teren bilonat sau nebilonat.


q       Sisteme de lucrari pentru culturi compromise.

q       Sisteme de lucrari mixte.

q         Semanat direct in teren nelucrat (NoTillage) – terenuri nelucrate toamna.

4. REZULTATE ALE CERCETARILOR


EXPERIENTE STATIONARE:

- Anii de infiintare: 1966, 1970, 1981.

- Variantele de experimentare sunt reprezentate de: metoda de lucrare a solului, rotatia culturilor, dozele de ingrasaminte cu azot, fosfor sau gunoi de grajd, tehnica semanatului (scheme de semanat) .
















I=1970-1973 II=1974-1977 III=1978-1981 IV=1982-1985

V=1986-1989 VI=1990-1993 VII=1994-1997 VIII=1998-2001















PRODUCTIILE MEDII DE PORUMB IN MONOCULTURA

FUNDULEA, 1989-2001


 

















PRODUCTIILE MEDII LA PORUMB INTR-O ROTATIE DE 3 ANI, MAZARE-GRAU-PORUMB. FUNDULEA, 1989-2001

 

















5. ACTIVITATI IN FERESTRELE IERNII


Planificarea actiunilor pentru anul agricol in curs

Definitivarea structurii culturilor.

Aprovizionarea cu seminte, ingrasaminte, erbicide.

Revizuirea: utilajelor, tractoarelor, echipamentelor de lucru, echipamentelor de udare, retelelor de distributie a apei de irigatie, statiilor de pompare.

Asigurarea necesarului de forta de munca.


Fertilizarea faziala a culturilor de toamna

Stabilirea corecta a dozelor si sortimentelor de ingrasaminte.

Momentul aplicarii ingrasamintelor.

V

alorificarea productiilor



Eliminarea excesului de apa


Eliberarea terenurilor de resturi vegetale


Stabilirea celor mai bune metode de lucrare a terenurilor :


Prezenta resturilor vegetale;

Cerintele plantei ce urmeaza a fi semanate pentru nivelarea, maruntirea si afanarea solului;

Umiditatea solului (deficit/exces) – conservarea apei in sol provenita din precipitatiile naturale.



LUCRARILE DE PRIMAVARA


Executarea araturii – Arat sau disc?


Pregatirea patului germinativ

Calitatea patului germinativ: adancimea de lucru, asezarea solului, afanarea – punerea semintelor intr-un contact bun cu solul, umiditatea in stratul superficial.


Semanatul

Alegerea semintelor.

Tratamentul la samanta.

Schema de semanat (distanta intre randuri, distanta intre plante pe rand) – desimea plantelor/m2.

Adancimea de semanat.




PROGRAME DE ASISTENTA FINANCIARA


Compendiu al celor mai importante programe financiare sustinute fie de banci fie din imprumuturi nerambursabile care adreseaza direct problemele agriculturii ecologice si agriculturii durabile.

Un aspect esential in contextul noii economii este acela al asigurarii culturilor agricole si al efectivelor de animale. In acest numar va prezentam oferta companiilor Alliantz Tiriac Asigurari S.A. si ASIROM S.A.

ALLIANZ TIRIAC ASIGURARI S.A. ofera doua tipuri principale de asigurari agricole

Asigurarea culturilor agricole, rodului viilor, pomilor fructiferi Si hameiului

Ce se poate asigura:

In asigurare pot fi cuprinse: culturile de cereale, plantele tehnice, culturile de legume si cartofi, plantele medicinale si aromatice, culturile furajere, rodul viilor, pomilor fructiferi si hameiului.

Pe baza de Clauza speciala pot fi cuprinse in asigurare:

- serele si culturile din sere;

- scolile de vita, plantatiile de capsuni, arbusti fructiferi, plante ornamentale si decorative.

Pentru ce riscuri se asigura:

Riscuri generale: incendiu, ploi torentiale, furtuna/uragan, grindina, alunecare/prabusire/surpare de teren, inghet timpuriu de toamna, inghet tarziu de primavara.

Riscuri speciale: Prin derogare de la conditiile de asigurare, pe baza de clauze speciale si cotatii (prime) de asigurare suplimentare, dintre riscurile excluse in conditiile de asigurare pot fi acoperite la solicitarea clientilor si cu acceptul reasiguratorului:

- inghetul de iarna ;

- inundatia din ploi torentiale ;

- seceta ;

- intarzierea recoltatului datorita ploilor de durata.


Ce despagubiri se primesc:

Pentru asigurarea culturilor agricole, rodului viilor, pomilor fructiferi si hameiului despagubirile se platesc dupa evaluarea daunei care se face in functie de:

- modul de incheiere a asigurarii mentionat expres in polita de asigurare, respectiv pentru acoperirea cheltuielilor de productie sau a valorii productiei.

- proportia daunei in functie de gradul de distrugere, respectiv totala sau partiala.

Gradul de distrugere (daunare) reprezinta raportul procentual dintre valoarea pierderii de productie ca urmare a evenimentului si valoarea productiei care s-ar fi obtinut daca evenimentul nu s-ar fi produs.


Asigurarea animalelor

Ce se poate asigura:

In asigurare pot fi cuprinse: bovinele si bubalinele, cabalinele si catarii, ovinele si caprinele, porcinele, pe categorii, constituite dupa urmatoarele criterii:

Grupe de specii

- bovinele si bubalinele (tauri, boi, vaci, bivoli, bivolite);

- cabalinele si catarii (armasari, cai, iepe, catari, magari);
- ovinele si caprinele ( berbeci, batali, oi, capre, tapi);
- porcinele (vieri, porci, scroafe).

Clase de calitate

animale comune;

animale de rasa.

Pe baza de Clauza speciala pot fi cuprinse in asigurare urmatoarele specii de pasari: gaini, gaste, rate, curci, fazani, struti, pe categorii, constituite dupa specii, rase, varste, destinatii/productii si moduri de exploatare.

Pentru ce riscuri se asigura:

Riscuri generale:

- incendiu, trasnet, explozie ;

- cadere pe cladiri a unor corpuri, cutremur;

- inundatie, furtuna, uragan, grindina;

- vandalism, terorism, greve si tulburari civile;

- prabusire/alunecare de teren;

- greutatea zapezii si/sau ghetii, avalansa;

- urmarile spargerii conductelor, izbirea de catre vehicule ;

- furt si urmari ale furtului sau tentativei de furt.


Accidente si boli:

- loviri si raniri, caderea animalelor sau caderea pe animale a unor corpuri, actiunea curentului electric, insolatie, asfixie, inec, inghet, leziuni interne provocate de inghitirea unor obiecte , distocie;

- urmarile castrarii sau altor operatii si tratamente efectuate de veterinari autorizati;

- atacul animalelor salbatice sau al altor animale, muscatura serpilor, intepatura insectelor veninoase;

- intoxicatiile animalelor cu medicamente administrate in scop profilactic sau curativ ;

- intoxicatia subita cu ierburi, cu substante toxice ori medicamentoase, meteorizarea acuta din cauza furajelor;
- bolile medicale, obstetricale si chirurgicale; accidentele produse sau favorizate de boli;
- sacrificarea de necesitate din dispozitia autoritatilor sanitar-veterinare;
- scoaterea animalelor din proprietatea Asiguratului pentru combaterea anemiei infectioase;

- accidentele sau bolile cauzate animalelor cu intentie sau din culpa de terte persoane identificate.

Ce despagubiri se primesc:

Despagubirile se acorda in limitele sumelor asigurate, ca daune totale, in cazul pieirii (mortii sau sacrificarii) animalelor fara recuperari, sau ca daune partiale, acoperind pierderea neta in urma sacrificarii si/sau cheltuielile efectuate pentru reabilitare veterinara sau recuperare, pe baza de acte doveditoare.

ASIROM

CONDITII PRIVIND ASIGURAREA FACULTA-TIVA A CULTURILOR AGRICOLE SI A RODULUI VIILOR


In asigurare pot fi cuprinse culturile de pe terenurile agricole proprietate a persoanelor juridice si/sau fizice, primite in folosinta sau luate in arenda de catre acestea.

RISCURI ASIGURATE

ASIROM extinde protectia oferita pana acum producatorilor agricoli, prin acoperirea unei palete largi de riscuri: grindina, incendiu (din orice cauza), furtuna, ploaie torentiala - efecte directe, prabusire/alunecare de teren cultivat, inghet timpuriu de toamna, inghet de iarna, inghet tarziu de primavara. In functie de optiunile si solicitarile clientilor, aria protectiei prin asigurare poate fi extinsa si pentru alte riscuri.

Se acorda despagubiri numai pentru pagubele la valoarea productiei suferite prin pierderi cantitative, cu exceptia cultuirii de tutun la care se acopera si pagubele suferite prin pierderi calitative. In situatia in care cultura asigurata sufera o dauna totala din cauze necuprinse in asigurare, asiguratului i se restituie o parte din primele de asigurare platite, in functie de data la care s-au produs acele cauze.

Asigurarea poate fi incheiata oricand in timpul anului si este valabila pentru anul agricol in curs.


PRIMA DE ASIGURARE

   - se stabileste pentru anul agricol in curs, indiferent de data incheierii, pe feluri de culturi;

- se achita integral sau in rate.

RASPUNDEREA ASIROM incepe:

- pentru culturile agricole insamantate, din momentul rasaririi lor;

- pentru cultura de tutun din momentul transplantarii rasadului in camp;

- pentru vita de vie din momentul infloririi. Raspunderea asiguratorului inceteaza din momentul recoltarii iar la recoltele a caror recolta se treiera, raspunderea pentru pagubele produse de incendiu inceteaza din momentul in care recolta a fost treierata.

COTA DE PRIMA

Cota de prima variaza intre 2 si 10% din suma asigurata pe hectar, in functie de felul culturii si de judet. In functie de marimea suprafetei se pot acorda reduceri ale cotelor de prima.

REGLEMENTARI LEGISLATIVE

In perioada de referinta, Iunie 2004 au fost selectate urmatoarele acte normative de interes pentru grupul tinta:


Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor

Ordin nr. 117 din 24 mai 2004 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotararii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului „Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii”.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 490 din 1 iunie 2004


Guvernul Romaniei

Hotarare nr. 731 din 14 mai 2004 pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia atmosferei.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 496 din 2 iunie 2004


Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale

Ordin nr. 312 din 14 mai 2004 pentru aprobarea modelului buletinului de analiza a calitatii semintelor forestiere.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 496 din 2 iunie 2004


Ministerul Finantelor Publice

Ordin nr. 743 din 13 mai 2004 privind aplicarea Hotararii Guvernului nr. 831/1997 si pentru aprobarea unui formular specific cu regim special privind activitatea financiara si contabila.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 496 din 2 iunie 2004


Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate

Ordin nr. 251 din 20 mai 2004 privind continuarea finantarii achizitiei de vaccin rabic destinat profilaxiei postexpunere din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 499 din 3 iunie 2004


Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale

Ordin nr. 363 din 20 mai 2004 privind aprobarea repartizarii pe judete a volumului maxim de masa lemnoasa pe picior care poate fi recoltat in anul 2004 din padurile proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, din padurile proprietate privata a persoanelor fizice si a persoanelor juridice de drept privat si din vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier national.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 499 din 3 iunie 2004


Ministerul Sanatatii

Ordin nr. 581 din 19 mai 2004 privind continuarea finantarii achizitiei de vaccin rabic destinat profilaxiei postexpunere din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 499 din 3 iunie 2004

Ordin nr. 622 din 24 mai 2004 privind aprobarea Procedurii de notificare a suplimentelor alimentare.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 504 din 4 iunie 2004


Parlamentul Romaniei

Lege nr. 212 din 27 mai 2004 privind asigurarile private de sanatate.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 505 din 4 iunie 2004


Guvernul Romaniei

Hotarare nr. 836 din 27 mai 2004 privind aprobarea Metodologiei de utilizare a fondurilor de stimulare a personalului din autoritatile publice pentru protectia mediului.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 511 din 7 iunie 2004

Metodologie din 27 mai 2004 de utilizare a fondurilor de stimulare a personalului din autoritatile publice pentru protectia mediului.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 511 din 7 iunie 2004

Regulament din 27 mai 2004 de organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Masini si Instalatii destinate Agriculturii si Industriei Alimentare – INMA.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 512 din 8 iunie 2004

Hotarare nr. 823 din 27 mai 2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Masini si Instalatii destinate Agriculturii si Industriei Alimentare – INMA.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 512 din 8 iunie 2004


Agentia Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor

Ordin nr. 11 din 2 iunie 2004 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 1.106/2003 privind aprobarea Programului de actiuni pentru imbunatatirea calitatii si salubritatii laptelui materie prima.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 515 din 8 iunie 2004

Ordin nr. 12 din 2 iunie 2004 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 389/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea laptelui crud, a laptelui tratat termic si a produselor pe baza de lapte, cu modificarile si completarile ulterioare.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 515 din 8 iunie 2004


Guvernul Romaniei

Norma din 27 mai 2004 privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 522 din 10 iunie 2004

Hotarare nr. 831 din 27 mai 2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 522 din 10 iunie 2004

Hotarare nr. 530 din 7 iunie 2001 pentru aprobarea Instructiunilor de metrologie legala IML 8-01 „Preambalarea unor produse in functie de masa sau volum”.

Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 528 din 11 iunie 2004


Parlamentul Romaniei

Lege nr. 215 din 27 mai 2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitatii veterinare.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 531 din 14 iunie 2004

Lege nr. 205 din 26 mai 2004 privind protectia animalelor.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 531 din 14 iunie 2004


Guvernul Romaniei

Hotarare nr. 918 din 10 iunie 2004 privind modificarea anexei la Hotararea Guvernului nr. 1.399/2003 pentru aprobarea Programului privind sprijinirea producatorilor agricoli pentru achizitionarea de tractoare agricole noi, cu puteri cuprinse intre 45-75 CP DIN, si echipamente agricole noi, cu finantare de la bugetul de stat.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 541 din 16 iunie 2004

Hotarare nr. 892 din 3 iunie 2004 privind organizarea si functionarea Centrului Roman pentru Promovarea Comertului.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 546 din 18 iunie 2004


Parlamentul Romaniei

Lege nr. 240 din 7 iunie 2004 privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 552 din 22 iunie 2004


Comisia de avizare a distribuirii aparatelor de marcat electronice fiscale

Lista din 3 iunie 2004 cuprinzand agentii economici (societati comerciale) avizati sa distribuie aparate de marcat electronice fiscale in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si a normelor metodologice pentru aplicarea acesteia, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 479/2003.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 554 din 22 iunie 2004


Guvernul Romaniei

Hotarare nr. 934 din 10 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 174/2002.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 558 din 23 iunie 2004

Hotarare nr. 937 din 10 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Procedurilor privind accesul la masurile pentru stimularea ocuparii fortei de munca, modalitatile de finantare si instructiunile de implementare a acestora, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 377/2002.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 558 din 23 iunie 2004

Hotarare nr. 936 din 10 iunie 2004 privind procedura si criteriile de acordare a fondurilor nerambursabile din bugetul asigurarilor pentru somaj.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 558 din 23 iunie 2004


Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale

Ordin nr. 457 din 23 iunie 2004 pentru aprobarea Normelor tehnice de clasificare a carcaselor de porci.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 564 din 25 iunie 2004

Norma tehnica din 23 iunie 2004 de clasificare a carcaselor de porci.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 564 din 25 iunie 2004


Guvernul Romaniei

Hotarare nr. 977 din 25 iunie 2004 pentru majorarea nivelului accizelor pentru unele produse.



Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 570 din 29 iunie 2004

Ordonanta de urgenta nr. 51 din 25 iunie 2004 privind prelungirea termenelor de preschimbare a certificatului de inmatriculare si a celui de inregistrare fiscala de catre comercianti, precum si a autorizatiei de functionare de catre persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 570 din 29 iunie 2004


Parlamentul Romaniei

Lege nr. 297 din 28 iunie 2004 privind piata de capital.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 571 din 29 iunie 2004

Lege nr. 276 din 23 iunie 2004 pentru completarea art. 169 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 574 din 29 iunie 2004


Presedintele Romaniei

Decret nr. 485 din 22 iunie 2004 privind promulgarea Legii pentru completarea art. 169 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 574 din 29 iunie 2004

Decret nr. 520 din 26 iunie 2004 pentru promulgarea Legii privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 576 din 29 iunie 2004


Parlamentul Romaniei

Lege nr. 277 din 23 iunie 2004 privind constituirea, recunoasterea si functionarea grupurilor de producatori, pentru comercializarea produselor agricole, silvice si piscicole.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 580 din 30 iunie 2004

Lege nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 584 din 30 iunie 2004

REVISTA PRESEI PE SCURT

Cele mai importante articole din perioada

01-13.06.2004 ce adreseaza direct problemele agriculturii ecologice, industriei alimentare precum si a domeniilor conexe.


1. „Standarde de calitate pentru legumele si fructele comercializate”


Una dintre masurile pentru imbunatatirea competiti-vitatii sectorului de legume-fructe este introducerea standardelor de comercializare pentru a imbunatati transparenta pietei, pentru a motiva producatorii sa obtina produse de calitate superioara la un pret mai bun. Standardele au rolul de a bara calea produselor care nu intrunesc conditiile de calitate, de a accede pe piata.

De asemenea, prin clasificarea produselor pe calitati, acestea se pot adresa diferitelor categorii de consumatori, in functie de posibilitatile financiare ale fiecaruia. Standardele de comercializare se aplica anumitor fructe si legume, de la statiile de impachetare ale cultivatorului pana la magazinele de desfacere cu amanuntul si la operatorii de import/ export, exceptie facand produsele ce se comercializeaza la poarta fermei si produsele destinate procesarii. Standardele includ criteriile de calitate, criteriile privind dimensionarea, etichetarea, impachetarea si prezentarea, transportul si identificarea.
Ce cuprinde un standard?

1. Definitia produsului

2. Prevederi referitoare la calitate

La toate categoriile, tinand cont de prevederile specifice pentru fiecare categorie si de tolerantele admise, produsele trebuie sa fie intregi, sanatoase, curate, fara deprecieri cauzate de daunatori, fara gust si miros strain, fara umiditate exterioara anormala. Clasificarea se face, de regula, pe trei calitati: extra, I si a II-a. La calitatea extra, produsele trebuie sa fie de calitate superioara. Forma, marimea, coloratia trebuie sa fie specifice soiului. Toate categoriile au si un procent de toleranta. Astfel, la calitatea extra se admit 5% produse care corespund calitatii I, iar la calitatea I se admit 10% produse care se incadreaza in prevederile calitatii a II-a.

3. Prevederi referitoare la calibrare

Calibrul este determinat dupa diametrul maxim al sectiunii ecuatoriale. In acelasi ambalaj fructele si legumele trebuie sa aiba aceleasi dimensiuni, cu mici variatii. La calitatea a II-a nu exista limita de omogenitate privind marimea si modul de asezare.
4. Prevederi referitoare la tolerante: vizeaza marimea si aspectul fructelor

5. Prevederi referitoare la prezentare

Continutul fiecarui ambalaj trebuie sa fie omogen si sa cuprinda produse numai de aceeasi origine, soi, calitate si calibru si cu acelasi grad de maturitate.
Ambalarea se face in asa fel incat produsul sa fie protejat corespunzator. Imprimarea inscrisurilor pe etichete sa se faca cu cerneala sau tus netoxice.
6. Prevederi referitoare la marcare

Ambalajele vor purta mentiuni cu caractere grupate pe aceeasi parte, marcate lizibil si vizibile din exterior.

Informeaza Romania Libera 01.06.04

Pentru detalii vizitati www.romanialibera.ro

2. „In acest an, la grau ar putea fi impus un pret de referinta”


Toate verigile lantului cerealier din Romania au format „Organizatia interprofesionala a cerealelor si produselor derivate”, in vederea institutionalizarii unui dialog profesionist intre producatori, procesatori si Guvern. Organizatia si-a adoptat deja o strategie cu privire la masurile pe care doreste sa le propuna Ministerului Agriculturii si Guvernului, incepand cu recolta din toamna anului 2004. Acestea sunt: sustinerea productiilor agricole, stabilirea unui pret de referinta pentru grau inca de la insamantarea acestuia si necesitatea introducerii asigurarilor in agricultura. Acordul stabileste cantitatile de grau necesare panificatiei, precum si pe cele destinate comercializarii si, de asemenea, acordarea unei subventii de 500 lei/kg si sustinerea unui pret de referinta la grau de 5.500 lei/kilogram „in curtea morii, pentru graul din 2004”. Pretul de referinta este stabilit intre producatorii si cumparatorii de grau, morarii considerand necesar „sa acorde acest pret si pentru ca producatorii sa-si acopere si sa-si reduca din pierderile ultimilor ani, suferite fie din cauza productiei mici, fie din cauza importurilor”, a spus Aurel Popescu, presedintele ROMPAN si, totodata, presedintele acestei noi organizatii. „Pretul de referinta de 5.500 lei, la care se adauga sustinerea cu 500 lei pentru fiecare kilogram de grau, da un pret care acopera cheltuielile agricultorilor si care lasa loc la un mic profit si la o relansare”, a subliniat acesta. Pretul de referinta, care este de fapt un pret minim garantat, va fi luat in calcul atat de producatorii, cat si de cumparatorii de grau, dar pretul final va fi stabilit de piata, estimeaza partile semnatare. Exista voci care vorbesc deja de o ieftinire a painii, ca urmare a semnalelor de scadere a pretului fainii la 10.000 lei/kg la multe societati, dar si a productiei „de exceptie” din acest an, estimata a fi mai mare de 4,2 milioane tone de grau, cat este necesarul de consum al tarii.

Informeaza Romania Libera 02.06.04

Pentru detalii vizitati www.romanialibera.ro


3. „Toate facturile vor fi personalizate

Toate formularele tipizate cu regim special, comune pe economie, se vor executa personalizat, incepand cu 1 iulie, dupa cum a declarat presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), Neculaie Plaiasu.
„Obiceiul de a emite facturi fara ca acestea sa fie inregistrate apoi in evidentele contabile este, din pacate, foarte raspandit. In prezent, doar 60% din totalul facturilor fiscale si al chitantelor emise in Romania sunt personalizate, respectiv datele de identificare ale emitentilor (denumirea, numarul de inmatriculare la Registrul Comertului, codul unic de inregistrare, atributul fiscal, sediul social, contul bancar, capitalul social) sunt pretiparite in antetul formularului”, a spus Plaiasu.

Dupa ce toate facturile vor avea datele firmei tiparite, „se elimina riscul cumpararii de formulare pentru un utilizator si emiterea lor de catre alt utilizator”, potrivit lui Plaiasu, care a conchis, spunand ca va disparea si fenomenul de vanzare a formularelor tipizate de catre tot felul de „comercianti” pe la colturi de strada.

Informeaza Realitatea Romaneasca 08.06.04


Ploile au umflat zdravan recolta de grau

Dupa o perioada de trei ani foarte secetosi, 2004 se anunta foarte bun pentru agricultura. Fermierii spun ca in acest an a plouat exact cat trebuie si la momentul potrivit. Recolta-record in acest an se va obtine la grau. Dupa ce, in ultimele luni, Romania a importat mai bine de un milion de tone de grau, recolta din acest an va fi cu 30-40% mai mare decat in 2003 si va acoperi consumul intern de paine. Si pentru celelalte produse agricole, perspectivele sunt bune. De la floarea-soarelui sau porumb si pana la fructe si legume, agricultorii apreciaza ca recolta va fi, in cel mai rau caz, la fel ca anul trecut. Singura problema care ar putea aparea este ca vremea ploioasa sa se prelungeasca, existand riscuri de boli si daunatori.

„Va fi un an foarte bun pentru agricultura. Vom obtine, probabil, cele mai bune recolte din ultimii patru ani. Am tot umblat prin tara zilele acestea si perspectivele sunt foarte bune”, spune Stefan Nicolae, liderul sindicatelor din agricultura Agrostar. Conform estimarilor producatorilor, recolta de grau in acest an va fi de 5 milioane de tone, fata de 3,5 milioane de tone cat a fost in 2003, unul dintre cele mai proaste sezoane agricole din ultimele decenii. „La grau si la orz nu mai e nici un pericol pentru culturi. Recolta va fi foarte buna in acest an. Cele 5 milioane de tone la grau vor aduce liniste pe piata. Este suficient ca sa acoperim consumul intern pe un an, ceea ce va duce la un pret scazut al painii. Nu pot face o estimare acum, dar in cel mai rau caz acesta ar trebui sa ramana la nivelul actual. Ba cred ca vom si putea exporta cateva sute de mii de tone de grau, fata de anul trecut, cand am importat”, a precizat Stefan Nicolae.

Porumbul si floarea-soarelui vor acoperi consumul

La celelalte culturi, specialistii spun ca este prea devreme pentru o estimare, dar ca perspectivele sunt bune. „La porumb si la floarea-soarelui e prea devreme sa spunem cum va fi recolta. E foarte important cum va fi vremea in vara. Dupa cum arata insa culturile acum, va fi bine.

Cred ca vom obtine mai mult decat anul trecut”, este de parere Adrian Radulescu, presedintele Ligii Producatorilor Agricoli (LAPAR). Anul trecut, Romania a produs 7 milioane de tone de porumb si 850.000 tone de floarea-soarelui. „In 2003, la floarea-soarelui s-a obtinut putin, jumatate din cat s-a estimat.
Oricum, cred ca anul acesta, in mod normal, vom acoperi consumul intern la toate aceste produse. Si la alte culturi precum orzul sau rapita lucrurile stau bine”, a adaugat presedintele LAPAR.

Daca mai ploua mult, apar bolile si daunatorii

Singura zona afectata in prezent de seceta este in estul tarii. „In judetele Vaslui si Iasi vor fi probleme. Chiar si productia de grau este deja diminuata din cauza lipsei  ploii. Si celelalte culturi vor fi afectate daca nu vor aparea precipitatiile”, a precizat Adrian Radulescu. Daca in aceste zone lipsa ploii este o problema, in altele tocmai precipitatiile din belsug pot aduce probleme. „Daca va continua sa ploua mult, pot aparea boli si daunatori specifici umiditatii crescute. Daca nu vor fi tratate la timp si cum trebuie, culturile de toamna ar putea avea de suferit, si atunci productia va scadea”, comenteaza Stefan Nicolae

Piata va fi plina de cirese si capsuni

Pentru fructe si legume, 2004 va fi, de asemenea, un an bun. „Deja exista un excedent de oferta pe piata la capsuni. Se pare ca acest lucru va fi valabil si la cirese si visine. A fost un an excelent pentru fructele de vara. La legume lucrurile vor sta cel putin ca in 2003, care a fost un an normal pentru aceste culturi. Pentru toamna este insa greu de facut la aceasta ora o prognoza exacta cu privire la recolta si la pretul de pe piata”, a spus Stefan Nicolae, presedintele Agrostar. Piata capsunilor este, in Romania, de 8-9 milioane de euro, iar cea a cireselor si visinelor – de aproape 20 de milioane de euro. Productia estimata pentru capsuni se ridica la aproape 18.000 de tone, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii. La cirese si visine, recolta acestui an va ajunge la aproximativ 80.000 de tone.

Estimari privind recolta agricola a acestui an

Grau - 5 milioane de tone
Porumb - peste 7-8 milioane de tone
Floarea-soarelui - peste 1,5 milioane de tone
Capsuni - 18.000 de tone
Cirese si visine - 80.000 de tone

Informeaza Evenimentul Zilei 09.06.04



„Romania produce tot mai putin zahar. Productia de sfecla pune in pericol cota de zahar negociata cu UE

In urma negocierilor cu Uniunea Europeana, Romania a obtinut in cadrul Capitolului 7 - Agricultura dreptul de a produce 110.000 tone de zahar obtinut din sfecla de zahar si 350.000 de tone de zahar obtinut din trestie de zahar. Problema este ca la ora actuala tara noastra este incapabila sa produca cele 110.000 tone de zahar alb, iar acest lucru ar insemna dupa anul 2007 pierderea cotei si majorarea importurilor. Din UE tara noastra va importa anual 20.000 de tone de zahar alb fara taxe vamale, 15.000 de tone cu taxe vamale de 18%, din Republica Moldova un contingent de 15.000 de tone cu taxe vamale 0, la care se adauga importurile prin zonele defavorizate care sunt, de asemenea, scutite de taxe vamale. De exemplu, anul trecut productia interna a fost de numai 40.000 de tone de zahar alb, mult mai mica decat cota alocata. Pe langa relansarea productiei de sfecla de zahar, care s-a redus continuu in ultimii ani, sectorul de procesare se confrunta cu importurile facute prin zonele defavorizate. Beneficiind de scutiri fiscale, zaharul adus prin zonele defavorizate este „exportat” la preturi de dumping pe piata libera. Numai anul trecut prin aceste zone au intrat circa 40.000 de tone. Desi problemele sectorului s-au acutizat o data cu trecerea timpului, inca din aprilie anul trecut, la Comisia economica a Camerei Deputatilor este blocat un proiect legislativ elaborat de Ministerul Agriculturii prin care se propunea eliminarea facilitatilor acordate la importul de zahar prin zonele defavorizate. Chiar si in aceste conditii, operatorii de pe piata zaharului sustin ca mult mai aproape de realitate ar fi fost obtinerea unei cote de 150.000 de tone anual avand in vedere potentialul de redresare al sectorului si capacitatile de rafinare interne. In prezent, Ministerul Agriculturii elaboreaza un program national pentru relansarea productiei de sfecla de zahar si el urmeaza sa fie prezentat la sfarsitul acestei luni organizatiilor patronale si sindicale din domeniu, precum si reprezentantilor Ministerului Finanelor.

Informeaza Romania Libera 10.06.04

Pentru detalii vizitati www.romanialibera.ro


5. „Sprijin Eximbank pentru exportatorii din sectorul agricol”


Societatile comerciale, agricole sau cele care isi desfasoara activitatea in industria alimentara beneficiaza de credite din partea Bancii de Export-Import a Romaniei „Eximbank” SA. Conditia principala pentru obtinerea unei astfel de finantari este ca productia agricola sa fie destinata exportului. Creditele acordate de Eximbank sunt garantate de catre Fondul de Garantare a Creditului Rural, in baza Conventiei de Lucru pe care Fondul a semnat-o, in aceasta saptamana, cu Eximbak. In baza Conventiei, creditele care sunt acordate societatilor comerciale din agricultura pot fi pe termen scurt, in scopul finalizarii achizitionarii de materii prime sau pentru capital de lucru, precum si pe termen mediu si lung, pentru procurarea de masini si utilaje agricole. Suma garantata de FGCR reprezinta maximum 50% din valoarea creditului pe termen scurt si 70% din valoarea creditului de investitii. Pentru partea de credit garantat de catre Fond in baza unui Contract de garantare, Eximbank nu solicita agricultorilor alte garantii suplimentare.

Informeaza Curierul National.15.06.04

Pentru detalii vizitati www.curierulnational.ro


6. „Ministerul Agriculturii a invins gandacul balos si paduchele de San-Jose”


Gandacul balos, paduchele de San-Jose, plosnita cerealelor si lacustele. Acestia au fost in ultimele doua luni principalii inamici ai reprezentantilor in teritoriu ai Ministerului Agriculturii. „Din agricultura mananca toti, si oamenii si toate gazele de pe pamant. Lupta oamenilor pentru productia agricola este permanenta”, a clamat, ieri, secretarul de stat in Ministerul Agriculturii, Petre Daea, la conferinta saptamanala a ministerului. Parca relatand scene dintr-un film stiintifico-fantastic, secretarul de stat a tinut sa asigure ziaristii ca „stam de veghe permanent in dispozitiv, suntem pregatiti sa intervenim” la eventuale atacuri ale „agentilor de daunare” asupra culturilor agricole. In acest an, ministerul de resort a alocat 200 miliarde de lei pentru tratamente fitosanitare aplicate culturilor agricole, iar ca urmare, desi conditiile meteo au fost favorabile atat plantelor, dar si bolilor si daunatorilor, „culturile promit, iar daunatorii nu si-au facut de cap”. Pana la aceasta data au fost efectuate tratamente impotriva daunatorilor si bolilor pe o suprafata de circa un milion de hectare, pe cele mai mari suprafete tratamentele fiind aplicate din avion si elicopter, intrucat conditiile meteo nu au permis alte variante.

Informeaza Adevarul 16.06.04

Pentru detalii vizitati www.adevarulonline.ro


„Taranii vor lua credite cu plata in natura

In curand, taranul roman va putea sa-si cumpere casa, masina, utilaje sau sa-si ia credit de la banca, chiar daca nu are bani. Asta, daca are recolta pusa la pastrare intr-un siloz licentiat si detine un certificat de depozit care sa ateste acest lucru. Incepand din 2002, Ministerul Agriculturii incearca sa puna in miscare sistemul certificatelor de depozit pentru semintele de consum – boabele de grau sau semintele de floare pe care agricultorul nostru le obtine.

Cadrul legislativ

Cadrul de functionare si legaturile dintre institutiile implicate – silozuri si depozite, producatori agricoli sau gradatori – a fost stabilit prin Ordonanta de urgenta 141/2002. In urmatoarele sase luni, se va infiinta Fondul de Garantare pentru Certificatele de Depozit. Aceasta inseamna ca, probabil de la anul, taranul autohton nu va mai fi obligat sa-si vanda graul ca sa-si cumpere o combina sau, de ce nu, o casa. Si nici nu va mai avea probleme cu recuperarea banilor daca silozistul i-a „ratacit” graul depozitat.

Silozuri licentiate

Dar cum functioneaza acest sistem? Primul pas consta in licentierea, la cerere, a unor depozite de cereale. In joc nu pot intra decat silozisti „sanatosi” din punct de vedere economic si care sunt dispusi sa garanteze pentru „marfa” care le este adusa. Ei trebuie sa aiba spatii de depozitare care sa permita pastrarea graului pe soiuri si grade de calitate si sa plateasca un gradator atestat care sa-i faca aceste clasificari. Prin lege, nu are voie sa refuze pe nimeni care-i vine cu remorca sau caruta cu recolte la poarta. Ii ia graul sau floarea si taxa de depozitare si ii elibereaza, in schimb, un certificat de depozit.

Graul din depozit, gir la banca

Adica o hartie care atesta prezenta unei cantitati de x tone de cereale in depozit, calitatea si valoarea acesteia. Cu certificatul de depozit in buzunar, taranul se poate duce la banca sa ia un credit. Poate garanta cu el orice imprumut, fie ca este unul pentru nevoi personale, un credit imobiliar sau pentru investitii, a explicat Petre Daea, secretar de stat in Ministerul Agriculturii. Ba mai mult, „daca cineva imi spune „Imi vand casa. Cat imi dai pe ea?”, ii pot raspunde „Nu am bani, dar iti platesc cu acest certificat de depozit”, sustine Daea. Printr-o simpla formalitate, acest act poate fi cedat altcuiva – un fel de plata in natura, fara ca vanzatorul sa-si faca probleme cu transportul marfii.

Resurse

Fondul de garantare pentru certificatele de depozit se alimenteaza din surse nebugetare. Silozistii care au licenta de depozit au obligatia sa depuna in contul Fondului o cota reprezentand 0,5% din valoarea de piata a semintelor de consum pentru care s-au emis certificate de depozit. In plus, in bugetul Fondului vor mai intra dobanzile incasate pentru depozitele constituite de aceasta institutie, realizarea creantelor sale, incasarea despagubirilor din politele de asigurare, venituri din investirea resurselor sale, alte venituri, donatii sau sponsorizari. Agricultorii vor fi despagubiti daca graul le dispare sau isi schimba peste noapte calitatea. Tot ce are de facut este sa se adreseze Fondului de garantare pentru certificatele de depozit care ii va recupera banii.

Informeaza Jurnalul National 17.06.04

Pentru detalii vizitati www.jurnalul.ro


8. „Tinerii care se intorc in mediul rural vor beneficia de facilitati”


Ministerul Agriculturii intentioneaza sa modifice Legea nr. 646/ 2002 privind sprijinul acordat tinerilor din mediul rural. Beneficiarii acestei legi sunt tinerii cu varsta sub 40 de ani, care au o calificare atestata pentru activitati agricole sau neagricole, care locuiesc sau doresc sa se stabileasca in localitatile din mediul rural. Legea prevede ca acest sprijin consta in principal din facilitati imobiliare, precum atribuirea in proprietate a unor terenuri de pana la 1.000 mp pentru construirea de locuinte si anexe gospodaresti si in folosinta cu titlul gratuit a unor terenuri agricole de pana la zece hectare, alaturi de scutirea de la plata taxei pentru scoaterea definitiva din circuitul agricol a terenurilor agricole. Alaturi de aceste facilitati imobiliare, proiectul de modificare si completare a actului normativ propune o serie de facilitati financiare precum acordarea, o singura data, a unei sume pentru infiintarea de exploatatii agricole viabile, cuantumul acestui sprijin urmand a fi aprobat prin hotarare de guvern, acordarea unui sprijin financiar de 50 la suta din valoarea investitiilor pentru activitatile alternative de valorificare a resurselor din spatiul rural. De asemenea, pentru activitatile care fac obiectul programelor de sprijin ale ministerului beneficiarii acestei legi pot primi cu 10 la suta mai mult pentru fiecare forma de sprijin acordata producatorilor agricoli. In continuare tinerii vor putea beneficia de scutirea de taxe si impozite pe terenurile si constructiile cu destinatie agricola.

Informeaza Romania Libera 21.06.2004

Pentru detalii vizitati www.romanialibera.ro


Ciupercarii scot bani din baligar”


Chiar daca neglijata, practic, de Ministerul Agriculturii, cultivarea ciupercilor poate fi o oportunitate atat pentru familiile care doresc sa-si rotunjeasca veniturile ori sa-si asigure existenta, cat si pentru cei care doresc sa-si construiasca o afacere solida, cu o amortizare rapida a investitiei.

Cererea de ciuperci este mai mare decat productia

„In ultimii ani, tot mai multe familii din zona de nord-vest a Romaniei au ales sa-si creasca veniturile ori sa se intretina din cultura ciupercilor”, spune Livia David, director general al companiei Sere Holland Champignons din Satu Mare. „Loc este pentru toti pe piata. Cererea in acest domeniu depaseste substantial oferta”, spune Laura David. Iar investita este profitabila, cheltuielile fiind inferioare veniturilor din vanzari. Faptul este confirmat de Ioana Tudor, membru fondator al Asociatiei Nationale a Cultivatorilor de Ciuperci: „Foarte multi cultivatori care exploateaza suprafete mici de teren vor sa se extinda. Este un fapt pe care l-am observat din solicitarile de consultanta pe care le-am avut, tot mai multi intentioneaza sa se extinda. Nu doar in nordul si centrul tarii, dar si in sud.”

Bureti si Champignon

In Romania se cultiva in principal doua specii de ciuperci comestibile - ciupercile Champignon (ciuperca de baligar - Agaricus bisporus si buretii (Pleurotus ostreatus, cunoscut si ca pastravul de fag). Primele se cultiva, de regula, in ciupercarii de la cativa metri pana la chiar unu-doua hectare de teren cultivat pe an. Intalnim culturi mari de ciuperci in judetele Satu Mare, Sibiu, Arges, Gorj si Mures. Pentru bureti, ciupercarii mari sunt in judetele Mures, Vaslui, Bucuresti Pipera.

Tehnologia este la indemana

In cea mai mare parte a tarii, cultura este organizata in sistem clasic - gospodaresc, fara automatizari ale microclimatului, fara mecanizare. Cultura are doua cicluri pe an (doua recolte), primavara si toamna, toate lucrarile executandu-se manual.

Ciupercarii prefera sa pregateasca singuri patul germinativ - compostul, cum i se spune. Pregatirea acestuia dureaza 28 de zile si este format din paie (grau, orz, orez, secara si gunoi de pasare (sau baligar de cal). Paiele trebuie tasate, dupa care amestecul trebuie udat, timp de 10-12 zile, cu recircularea apei. Alte 12 zile se fac intoarceri ale amestecului (vanturari) si asezarea acestuia, sub forma de platforma (1,8-2 metri latime si 1,5-1,7 metri inaltime), la fiecare  intoarcere adaugandu-se ipsos pentru scaderea aciditatii, in total 20 kilograme de ipsos la 100 de kilograme de compost. Urmeaza pasteurizarea amestecului si insamantarea miceliului („samanta” de ciuperci). Se asigura apoi conditiile de microclimat (temperatura si umiditate adecvate, miceliul creste, impanzind compostul, atunci punandu-se pe deasupra un amestec de turba cu ipsos (4-6 centimetri grosime), stratul in care cresc, in final, ciupercile. Dupa cum se poate remarca, procesul nu este tocmai pretentios pentru nimeni, putand fi pus in aplicare de membrii unei familii. Problema o constituie doar procurarea miceliului, in Romania neexistand decat doua statii acreditate, la Arad si Mogosoaia.
O afacere cu profit semnificativ si rezultate rapide
O solutie mai simpla, care creste performanta, dar si costurile, este procurarea compostului, gata insamantat, in conditii industriale. Una dintre companiile apreciate din acest punct de vedere este cea din Satu Mare, aceasta vanzand compostul gata insamintat cu miceliu (din import). Folosind compostul gata insamantat se ajunge la cinci recolte anuale. Pretul de vanzare catre angrosisti este, in medie, de 70.000 lei/kg, iarna preturile fiind chiar mai mari. La vanzarea cu amanuntul s-a ajuns si la 115.000-120.000 lei/kg de ciuperci ambalate la punga. Iata un calcul simplificat in ceea ce priveste atractivitatea unei astfel de afaceri:

Obiect Cantitate Pret in valuta Cheltuiala (lei)

Compost 10 tone 125 Euro + TVA:         59.500.000 lei
Saci :550 buc. de 18 kg  1.650.000 lei
Transport:    10.000.000 lei
Turba: 3 tone  8.000.000 lei
Pesticide + fungicid 50 Euro: 2.000.000 lei
Consumuri energetice:  15.000.000 lei
Total cheltuieli :  96.150.000 lei
Total venituri: 2.500 kg ciuperci (70.000 lei) 150.000.000 lei

Pentru 5 cicluri de productie, se poate obtine un beneficiu de cel putin 250 de milioane de lei anual, suma evident multumitoare pentru o familie.

Investitia initiala este relativ usor de sustinut

Bineinteles ca mai este si o alta problema, cea a investitiei initiale. Calculul de mai sus este valabil pentru cei care doresc o afacere pe criterii de eficienta, dar aceasta presupune o investitie initiala. Pentru cultivarea si procesarea ciupercilor se acorda finantari nerambursabile prin programul SAPARD, masura 3.4. Prima dintre conditii este, evident, ca investitia sa fie in mediul rural. Modulul minim de ciupercarie de 30 metri patrati (ori 3 niveluri = 75 metri patrati, din cauza palierelor). Prin programul SAPARD, finantarile incep de la 5.000 de euro, suma suficienta, spune Ioana Tudor, pentru demararea investitiei. Prima etapa ar fi intocmirea proiectului, in care se stabileste si la cat se va ridica investitia. Costul intocmirii proiectului este intre 1% si 12% din valoare, in functie de proiectant si nivelul finantarii. Din momentul depunerii proiectului, in termen de o luna, acesta este evaluat si declarat eligibil. La momentul respectiv, agentia cere investitorului sa dovedeasca faptul ca are la dispozitie jumatate din suma. Daca o are, el trebuie sa demareze investitia si sa dovedeasca acest lucru prin facturi si chitante. Finalizarea fiecarei etape investitionale va fi verificata de inspectorii SAPARD. Din acel moment, se depune efectiv proiectul, in cel mult 35 de zile urmand a se primi, nerambursabil, restul de 50% din necesarul investitiei.
„In cazul in care fermierul nu dispune de suma necesara investitiei, aceasta poate fi procurata prin credit bancar, Agentia SAPARD avand incheiate conventii in acest sens cu bancile comerciale. Proiectul sa fie declarat eligibil, in rest cultivarea ciupercilor este profitabila daca o faci ca la carte”, ne-a mai declarat Ioana Tudor.

Informeaza Evenimentul Zilei 21.06.2004

Pentru detalii vizitati www.evenimentulzilei.ro


„Din iulie, statul va acorda subventii pentru araturi, seminte si tractoare”


Ministerul Agriculturii (MAPDR) va solicita, la rectificarea bugetara din luna iulie, aproximativ 4.000 miliarde de lei, suma necesara pentru continuarea programelor de sprijinire a producatorilor agricoli. Potrivit sefului Directiei Buget-Finante din MAPDR, Miron Moldovan, acesti bani vor fi utilizati la plata subventiilor pentru samanta, continuarea programului privind ajutorul de 2 milioane de lei la hectar, dar si pentru subventionarea a 45% din costurile de achizitie a utilajelor agricole. „Noi am solicitat deja sumele necesare, insa pana in momentul actual nu am ajuns la nici o concluzie cu reprezentantii Ministerului de Finante. Initial, am incercat sa vedem daca putem redistribui fondurile pe care le detinem, insa in prezent am renuntat la aceasta varianta. Sumele pe care le vom primi la rectificarea bugetara vor fi stabilite in urmatoarele doua-trei saptamani”, ne-a declarat Miron Moldovan.

Supliment pentru seminte certificate si zootehnie

In cadrul negocierilor cu oficialii MFP, s-a solicitat suplimentarea bugetului pentru patru tipuri principale de subventie. Astfel, pentru continuarea programului de sprijinire directa cu 2 milioane de lei pe hectar pentru suprafetele de pana la 5 hectare inclusiv, reprezentantii Ministerului Agriculturii au solicitat suplimentarea bugetului cu 1.800 miliarde. „Din acesti bani vom acorda sprijinul de 1 milion de lei pentru 180.000 de hectare”, a precizat reprezentantul MAPDR. Potrivit acestuia, s-au mai cerut suplimentari si in vederea continuarii programului de sprijinire la cumpararea semintelor certificate. „Pentru achizitionarea de material saditor din productia interna, am cerut o suplimentare de 900 miliarde de lei”, a adaugat Miron Moldovan.

Autoritatile au considerat justificata si majorarea bugetului cu inca 450 miliarde de lei pentru zootehnie, in special pentru sustinerea productiei de carne de pasare si de porc.

700 miliarde de lei pentru tractoare

O ultima suplimentare a bugetului MAPDR este justificata de autoritati prin necesitatea sprijinirii producatorilor agricoli la cumpararea de masini agricole. In acest sens, MAPDR a cerut aproximativ 700 miliarde de lei. In cazul in care MFP va aviza suplimentarile cerute de oficialii Ministerului Agriculturii, o data cu modificarea hotararii privind sprijinirea producatorilor pentru achizitionarea de tractoare, agricultorii vor putea sa-si cumpere din nou masinile necesare la numai jumatate din valoare. Restul banilor necesari vor fi asigurati de MAPDR, prin subventii. Aceasta decizie survine la numai cateva luni de la declaratiile oficialilor Ministerului Agriculturii potrivit carora nu se vor mai acorda subventii pentru achizitionarea de masini agricole. In pofida acestor afirmatii, din iulie, ministerul va plati totusi 45% din valoarea utilajelor. Daca in anii anteriori statul subventiona mascat societatea brasoveana Tractorul prin conditionarea achizitiei de masini agricole numai de la aceasta societate, anul acesta, teoretic, producatorii se pot orienta catre orice firma producatoare. Astfel, producatorii agricoli pot sa-si cumpere orice masina ce are intre 45 si 75 de cai putere, ministerul suportand un cost de circa 265 euro pentru fiecare cal putere. Prin urmare, fiecare producator agricol care dovedeste ca exploateaza o suprafata agricola, nu are datorii la buget si detine avansul necesar pentru plata masinilor agricole poate beneficia de subventia de la stat. Actul normativ nu restrictioneaza insa numarul de masini agricole pe care le poate lua un agricultor, acesta putand sa cumpere nenumarate utilaje. Potrivit MAPDR, anul acesta se vor cumpara peste 3.600 de tractoare si masini agricole.

Informeaza Gardianul 21.06.2004

Pentru detalii vizitati www.gardianul.ro


11. „Cei care vor sa creasca melci pot obtine finantare de la Sapard”


Cresterea melcilor comestibili - Helix pomatia si Helix aspersa - reprezinta o afacere care poate fi demarata cu bani de la SAPARD. In cadrul unui astfel de proiect, cei cu spirit intreprinzator isi pot construi depozite pentru hrana, birouri administrative sau isi pot cumpara mijloace de transport frigorifice si unelte. De asemenea, sunt suportate cheltuielile pentru imprejmuirea integrala a lotului de productie. „Pentru bunul mers al investitiei, pot fi achizitionate echipamente, instalatii si dispozitive pentru recoltarea si monitorizarea proceselor din ferma, dar si pentru procesarea si marketingul melcilor”, ne-au declarat surse din cadrul Agentiei SAPARD. Cei care vor sa dezvolte o ferma de crestere a melcilor trebuie sa dovedeasca existenta unei tehnologii de crestere specifice si sa faca dovada unui contract sau precontract pentru preluarea a cel putin 30% din productie. „In cursul acestui an, potrivit estimarilor specialstilor din domeniu, vor fi amenajate ferme de crestere a melcilor comestibili pe aproximativ 230.000 de metri patrati, care vor produce un venit anual de circa 1,6 milioane de euro. O mare parte din aceste suprafete vor putea beneficia de sprijin financiar prin Programul SAPARD”, ne-a precizat aceeasi sursa. Suma alocata prin Programul SAPARD pentru activitati in care se regaseste si cresterea melcilor, se ridica la aproximativ 23 de milioane de euro. „Persoane fizice autorizate, asociatii familiale, societati agricole sau societati comerciale cu capital integral privat pot primi sprijin financiar intre 2.500 si 100.000 de euro. Astfel, valoarea totala a investitiei, care include cofinantarea si finantarea SAPARD, trebuie sa se incadreze intre 5.000 si 200.000 de euro”, se precizeaza intr-un comunicat al Agentiei SAPARD. Din valoarea totala a proiectului, jumatate reprezinta contributia beneficiarului, restul fiind fonduri europene. Mancarea din melci comestibili este considerata in strainatate o delicatesa, avand un continut ridicat in magneziu, calciu si fier. Helicicultura (cresterea melcilor) in sistem intensiv presupune dotari adecvate, cum ar fi: spatii imprejmuite, aparate pentru masurarea umidiattii, temperaturii, cantar si dispozitiv pentru masurarea melcilor. De exemplu, serele horticole pot fi adaptate cu succes, iar rezultatele vor fi mult mai bune daca se folosesc melci de acelasi fel si din aceeasi generatie. Fermele de melci pot fi in aer liber, in cladiri cu climat supravegheat sau in tuneluri de plastic sau sere. Conditia esentiala pentru obtinerea fondurilor nerambursabile SAPARD este ca beneficiarul sa demonstreze ca isi poate plati obligatiile si datoriile in mod regulat si sa genereze un profit net de minimum 5%. Desi Romania nu constituie o piata de desfacere in domeniu, melcii romanesti sunt foarte apreciati in Italia, Franta sau Spania. Pretul la export pentru un kilogram de melci vii este de 4 euro, in conditiile in care pentru 2.000 de metri patrati de cultura” in ciclu biologic complet” investitia initiala minima este de circa 7.000 de euro. in medie, de pe aceasta suprafata minima, un producator poate obtine un venit de pana la 20.000 de euro pe an.

Informeaza Adevarul 22.06.2004

Pentru detalii vizitati www.adevarulonline.ro


12. „Banca Nationala a graului”

Pretul graului va fi mentinut de stat la un nivel minim prin intermediul unei agentii de interventie, care va cumpara cerealele de la producatori la un pret minim. „Crearea pietei unice implica introducerea unui pret unic de interventie si unele mecanisme comerciale de import-export pentru taxele vamale astfel incat sa se stabilizeze piata comunitara“, se metioneaza in nota de fundamentare a actului normativ. In acest fel, producatorii de cereale nu mai sunt nevoiti sa „scape de recolta“ primind un pret mai mic decat al costurilor de productie, deoarece pretul de interventie face ca organismele statului sa preia cerealele la pretul stabilit atunci cand acesta scade sub nivelul pretului de interventie. „Pretul de interventie se aplica cantitatilor de cereale care se livreaza en gros la depozite, inainte de descarcarea din mijloacele de transport“, se arata in proiect. Acest pret va avea aceeasi valoare la toate centrele nou-formate de interventie. Pretul de interventie se va modifica lunar, prin aplicarea unor coeficienti de corectie, iar, in ceea ce priveste piata, aceasta va demara la 1 iulie si se va sfarsi la 30 iunie anul urmator.

Aceasta regula nu se va respecta in cazul porumbului si sorgului, unde valoarea de interventie stabilita pentru luna mai va ramane si in lunile iulie, august si septembrie. Producatorii agricoli isi vor putea valorifica recolta la pretul de interventtie de la inceputul lunii august pana la sfarsitul lunii aprilie a anului urmator la toate centrele Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura. Actul normativ mai prevede ca, atunci cand vor aparea dezechilibre majore pe piata cerealelor, la comertul cu statele vecine, se vor deschide contingente tarifare in cadrul carora se vor stipula cote cu respectarea angajamentelor internationale.

In ceea ce priveste productia din acest an, Aurel Popescu, presedintele Rompan, ne-a declarat ca pretul oferit va fi peste costurile de productie. Cu putin timp in urma, a fost stabilit un pret de referinta pentru grau de 5500 de lei/kg. Acest acord avea ca scop multumirea producatorilor, insa conditiile ii avantajau pe procesatori, in sensul ca acestia nu se angajau sa cumpere decat o parte din productie. Guvernul mai are in lucru un proiect pentru infiintarea Sistemului Informational de Piata in Agricultura. Acesta ar urma sa se ocupe cu monitori-zarea permanenta a tranzactiilor, pe baza carora va publica periodic studii de piata.

Informeaza Cotidianul 22.06.2004

Pentru detalii vizitati www.cotidianul.ro


Autoritatile vor stabili un «pret de interventie» pentru cereale”


Pentru a evita permanentele speculatii de pe piata in perioada recoltarii, incepand din acest an se va stabili un pret de referinta pentru cereale. In cazul in care pretul de vanzare al graului nu va fi corelat cu pretul de referinta, statul, reprezentat de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala, va cumpara cantitatile de grau necesare constituirii unui stoc public. Aceste noi masuri sunt introduse de un proiect de act normativ, elaborat de Ministerul Agriculturii (MAPDR) in vederea organizarii pietei cerealelor. Potrivit proiectului, stocul public, respectiv cantitatea de cereale necesara la un anumit moment pentru piata interna, va fi stabilit anual, la propunerea MAPDR.

„Acest proiect da posibilitatea statului sa intervina de fiecare data cand preturile de pe piata sunt fie mai mari, fie mai mici decat pretul de referinta stabilit de organizatiile interprofesionale din domeniu. Pentru a echilibra situatia, statul va cumpara cu un pret real cantitatile necesare de cereale, pe care le va scoate ulterior spre vanzare. Prin introducerea pretului de interventie, producatorii vor obtine profit, dar si agentii economici care-si desfasoara activitatea in acest sector”, ne-a declarat Vasile Bacila, director in MAPDR.

Pretul de interventie, stabilit lunar

Potrivit actului normativ, autoritatile vor calcula preturi de interventie pentru porumb proaspat, refrigerat sau uscat, grau, secara, orz, ovaz, porumb pentru insamantare, boabe de sorg, hrisca, mei si seminte de iarba-canarasului. De asemenea, autoritatile vor stabili preturi de interventie si pentru faina de grau, faina de secara, crupe, gris si malt. Preturile de interventie se vor aplica cantitatilor de cereale ce se livreaza angro la depozite, inainte de descarcarea din mijloacele de transport si va avea aceeasi valoare la toate centrele de interventie. Potrivit actului normativ, pretul stabilit de autoritati se va modifica lunar prin aplicarea unor coeficienti de corectie, stabiliti in functie de fiecare perioada a anului.

Obligatii si pentru autoritati

Actul normativ introduce obligatii si pentru autoritati. Astfel, Agentia de Plati si Interventie nu va putea cumpara cereale decat de pe piata interna si din productie proprie. In plus, cerealele cumparate de stat vor trebui sa indeplineasca si o serie de conditii privind calitatea. De asemenea, agentia nu va putea scoate cerealele la vanzare catre agetii economici decat in intervalul cuprins intre 1 august si 30 aprilie.

Exportul de cereale, avizat de stat

Potrivit directorului MAPDR, noul proiect face parte dintr-un pachet de acte normative, elaborate de MAPDR in scopul armonizarii legislatiei romanesti cu cea a UE. „Constituirea unei piete unice comunitare in sectorul cerealelor a implicat introducerea unui pret unic de interventie pentru cereale, adoptarea unor sisteme de interventie uniforme si a unor scheme de comert a caror aplicare concomitenta cu masuri privind taxele vamale si restitutii la export stabilizeaza piata comunitara”, reiese din nota de fundamentare a actului normativ. In perspectiva integrarii, Proiectul MAPDR reglementeaza si conditiile de import-export cu state terte. „Operatiunile se vor desfasura pe baza unui certificat de import sau de export, a carui eliberare este conditionata de constituirea unor garantii in favoarea autoritatii competente. Atunci cand piata cerealelor inregistreaza tendinte de aparitie a unor dezechilibre majore, la comertul cu statele terte se vor deschide contingente tarifare in cadrul carora se vor aloca cote”, stabileste actul normativ. Masurile introduse de acest document vor deveni obligatorii in doua luni de la publicarea in „Monitorul Oficial”.

Informeaza Gardianul 22.06.2004

Pentru detalii vizitati www.gardianul.ro


14. „Subventii in avans pentru agricultori”


Executivul intentioneaza sa modifice Hotararea ce prevede alocarea de subventii directe de la bugetul statului pentru producatorii agricoli. Astfel, cei care muncesc pamantul vor beneficia in prima faza de un avans de 30% din suma aprobata initial de agentiile judetene de agricultura, restul de 70% urmand sa-l primeasca dupa ce recolta va fi valorificata. Agricultorii care vor sa beneficieze de aceste fonduri vor trebui sa depuna la agentiile judetene din care fac parte o cerere tip, contractul incheiat cu cumparatorul productiei rezultate si o declaratie prin care fermierul raspunde cu recolta pentru avansul obtinut.

La calcularea avansului de 30%, se va tine cont de cuantumul cheltuielilor pe unitatea de suprafata agricola, pe tona de produs, productia marfa realizata si pretul mediu estimativ al produsului pe piata. Dupa ce dosarele, cu toate actele necesare, au fost depuse la agentiile judetene, acestea trebuie sa depuna datele centralizate la Ministerul Agriculturii, impreuna cu sumele aprobate fiecarui solicitant, iar ministerul va transmite datele la Ministerul Finantelor, care va inainta cererea pentru deschiderea creditelor bugetare. Termenul-limita pentru depunerea actelor necesare pentru obtinerea unui astfel de credit este 15 iulie 2004. Potrivit Ministerului Agriculturii, aceste modificari ale hotararii s-au impus din cauza faptului ca marea majoritate a producatorilor agricoli nu au resursele financiare necesare ca urmare a calamitatilor din ultimii doi ani.


Informeaza Cotidianul 24.06.2004

Pentru detalii vizitati www.cotidianul.ro

15. „500.000 de tone de grau la rezerva de stat”

Administratia Nationala a Rezervelor de Stat intentioneaza sa preia 500.000 de tone de grau de panificatie din recolta acestui an, cantitate pe care o va pastra pentru eventuale situatii de urgenta. Costurile pentru preluarea si depozitarea cantitatii vor fi suportate de Ministerul Finantelor Publice in limita sumei de 3.500 miliarde lei. Autoritatile estimeaza pentru acest an obtinerea unei recolte de aproximativ 6,5 milioane de tone de grau, de doua ori mai mult decat cantitatea recoltata anul trecut.

Informeaza Romania Libera 30.06.2004

Pentru detalii vizitati www.romanialibera.ro


PROMOVARE IN AGRICULTURA SI INDUSTRIA ALIMENTARA


Oglinda organizatiilor participante la proiect: fermieri, asociatii de fermieri, companii private, institutii de cercetare, ONG, partenerii de proiect

INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLA F U N D U L E A


ZIUA FLORII-SOARELUI SI A SOIEI

INVITATIE – PROGRAM


Institutul de Cercetare–Dezvoltare Agricola Fundulea organizeaza in ziua de 27.07.2004 „Ziua florii-soarelui si a soiei”.

Se vor prezenta cele mai recente realizari in domeniu si se vor dezbate probleme privind cultura florii-soarelui si a soiei in acest an.

Vom fi onorati de prezenta dumneavoastra la aceasta actiune.

DIRECTOR GENERAL,

Dr. ing. Marian VERZEA


P R O G R A M


930 : Primirea participantilor la sediul I.C.D.A. Fundulea.

930 – 1000 : Prezentarea principalelor caracteristici ale zonei pentru cultura florii-soarelui si a soiei. Difuzarea de material informativ.

: Vizitarea campurilor experimentale, a loturilor demonstrative si de producere de seminte. Discutarea unor aspecte actuale privind tehnologia culturilor de floarea-soarelui si soia.

1300- 1430 : Concluzii generale.


WWW.FIB.RO – Targul virtual pentru agricultura si industrie alimentara

GRATIS PENTRU PARTICIPANTII LA PROIECTUL


„Sistem integrat de sprijinire a fermierilor si asociatiilor de fermieri din judetul Calarasi pentru cultivarea durabila a terenurilor agricole 

Organizat de firma GLOBAL SERVICES GROUP srl WWW.FIB.RO este un targ virtual cu caracter permanent, ce va ofera posibilitatea de a avea propria prezenta pe internet la costuri minime sau, daca aveti un site propriu, solutia de a creste traficul de vizitatori in acesta.

Oferta FIB.RO cuprinde trei module:

Stand Gratuit - oferta standard pe o perioada de proba de 30 zile pentru a putea evalua serviciile targului virtual

Stand Standard - oferta valabila la semnarea unui contract, incluzand un numar mai mare de servicii

Stand Premium - gama de servicii pentru promovarea suplimentara a standului Dvs.

Standul Gratuit

Expozantul are posibilitatea sa listeze urmatoarele informatii:

a.        datele de identificare ale firmei: adresa, numere de telefon si fax, adrese de e-mail si de web site, doua persoane de contact.Toate adresele de e-mail si de site-uri inscrise in aceasta sectiune sunt active, oferind astfel posibilitatea vizitatorilor de a formula cereri de oferta direct expozantilor, chiar in timpul vizualizarii machetei.

b.       domeniile targului virtual in care firma este inscrisa. Inscrierea se poate realiza in maxim 5 domenii.

c.        descrieri complete ale produselor si serviciilor oferite - 10 locatii in care se pot introduce descrieri text (un numar nelimitat de caractere).

d.       o sectiune separata de observatii, la sfarsitul paginii, unde puteti oferi mai multe detalii despre istoricul firmei, partenerii si colaboratorii Dvs.

e.       contor ce indica numarul de vizitatori de la inceputul listarii standului firmei Dvs.

CUM VA INSCRIETI?

Vizitati WWW.FIB.RO si parcurgeti procedura din sectiunea Inscriere. In maxim doua ore de la inscriere standul va fi activat si veti primi confirmarea cheilor de acces. Aveti apoi la dispozitie 30 zile pentru a beneficia, gratuit si fara obligatia de a incheia un contract de abonament, de serviciile targului virtual.

Bineinteles, pentru acele contracte de abonament semnate inainte de expirarea perioadei de proba se ofera discount-uri semnificative la tarifele de catalog.

Standul Standard

La sfarsitul celor 30 de zile va supunem atentiei Oferta Standard. Aceasta contine, aditional la cea gratuita, o macheta identica in limba engleza si posibilitatea de a participa la rubricile speciale ale targului virtual:

a.        Oferta saptamanii: rubrica ce face link direct din home page catre standul expozantului. Standul firmei Dvs poate fi listat in cadrul acestei rubrici o data pe semestru la cerere;

b.       Bursa anunturilor: rubrica mobila, permanent prezenta in home page. Este ce mai importanta informatie pe care vizitatorul o percepe in momentul vizitarii targului virtual. In cadrul acestei rubrici, la care puteti participa trimestrial prin formularea unei cereri adresate echipei de marketing a targului virtual, adresele de e-mail sunt active, pentru a facilita contactarea firmei Dvs.

c.        Newsletter: Actualizarile standului Dvs virtual se publica in buletinul informativ din ziua urmatoare.

Materialele, ofertele si comunicatele de presa pe care le puneti la dispozitia echipei de marketing a targului virtual, vor fi incluse in Newsletter o data pe luna, pentru a fi aduse in atentia celor interesati.

Standul Premium

Standul ce va permite accesul la toata gama de servicii oferite de targul virtual. Pe langa serviciile din oferta standard, puteti beneficia de urmatoarele rubrici speciale:

a.       Oferta saptamanii: Prin listarea firmei Dvs, o data pe trimestru, la aceasta rubrica, veti ajunge in atentia unui numar din ce in ce mai mare de vizitatori.

b.       Bursa anunturilor: rubrica mobila, permanent prezenta in home page. Este ce mai importanta informatie pe care vizitatorul o percepe in momentul vizitarii targului virtual. In cadrul acestei rubrici, la care puteti participa saptamanal, prin formularea unei cerereri adresate echipei de marketing a targului virtual, adresele de e-mail sunt active, pentru a facilita contactarea firmei Dvs.

c.        Newsleter: anunturile, ofertele si articolele Dvs. pot sa apara oricand in Newsletter-ul targului, pentru a ajunge, astfel, in atentia celor interesati.




Text Box: Materialele publicate in acest buletin informativ sunt procesate de personalul consortiului format din Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricola Fundulea, Global Services Group S.R.L. si Asociatia Romana pentru Agricultura Durabila Fundulea si reprezinta preluari din sursele deschise de informatie si din lucrarile specialistilor participanti la proiect. Raspunderea pentru continutul materialelor publicate apartine in totalitate autorilor acestora.








d.       Info: rubrica de informare asupra noutatilor de interes din domeniu, la care puteti participa cu prezentari ale produselor si serviciilor, articole continand noutati din activitatea firmei, din domeniul Dvs. de activitate, anunturi despre evenimente si lansari.

e.       Recomandarea produselor firmei Dvs in cadrul rubricii Retete Delicioase.

Pentru a participa la aceste rubrici tot ce aveti de facut este sa ne transmiteti, pe adresa office@fib.ro materiale despre produsele, serviciile sau evenimentele pe care doriti sa le promovati. Veti fi contactat de un membru al echipe FIB care va confirma momentul aparitiei si va pune la punct, impreuna cu Dvs, eventualele detalii.

Pe langa participarea la aceste rubrici, un alt element al Standului Premium sunt imaginile. Standul firmei Dvs. poate fi imbunatatit prin inserarea de imagini:

a.        La fiecare din cele 10 descrieri text ale produselor se pot atasa fotografii, ce se vor deschide intr-o fereastra separata, cu un singur click de mouse.

b.       In dreapta datelor de identificare a firmei se poate insera sigla expozantului.

Pentru o facila accesare a informatiei, vizitatorii targului virtual au la dispozitie, in sectiunea Cautare Avansata, un set complet de criterii de cautare: nume, adresa, numele persoanelor de contact, domenii de activitate si produse.


RELATIONAREA TARGULUI VIRTUAL

Echipa FIB urmareste permanent relationarea targului virtual prin:

parteneriate cu organizatiile non -guvernamentale din domeniu. Astfel, newsletter-ul targului ajunge, zilnic, la toti membrii organizatiilor patronale expozante in site.

inscrierea targului in cele mai importante motoare de cautare si portaluri de afaceri, nationale si internationale.

Banner exchange cu Camerele de Comert.

Campanii de e-mailing menite sa aduca targul si expozantii in atentia celor interesati.


TARIFELE tArgului virtual

A. Stand Standard                        B. Stand Premium


Perioada

Valoare, euro

Perioada

Valoare,euro

3 luni


3 luni


6 luni


6 luni


12 luni


12 luni


* preturile nu contin TVA








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|