Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Agricultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura
Istoricul, productia si importanta culturii cartofului



Istoricul, productia si importanta culturii cartofului


ISTORICUL, PRODUCTIA SI IMPORTANTA CULTURII CARTOFULUI


1.1.      Istoricul culturii cartofului


Cartoful este originar din America de Sud si a fost pentru prima data intalnit in regiunile inalte si umede din Peru si Columbia. Introducerea lui in Europa s-a facut cu ajutorul navigatorilor din Spania si Anglia in urma cucerii Americii de Sud de catre spanioli (1525-1543). Mai tarziu a patruns in Portugalia, Italia si Belgia. Se cultiva foarte mult in zona temperata (circa 1000 de soiuri), ca planta alimentara, furajera si industriala.




Tuberculii provin din portiuni de tulpina al caror parenchim lemnos si maduva se dezvolta exagerat. Bacele sunt verzi intunecate sau violacee, toxice si necomestibile.

Cartoful a fost prima data acceptat ca recolta la scara larga in Insulele Britanice. A devenit mancarea majoritara in Irlanda secolului al XVIII-lea si adesea este numit cartoful irlandez pentru a-l diferentia de cartoful dulce. Irlanda era atat de dependenta de cartof, ca distrugerea recoltelor prin malura, din perioada 1845-1846, a cauzat foamete, boli, moarte si emigrari.

Mai apoi s-a raspandit pe intreg continentul european, devenind alimentul cel mai important al secolului XX. In mod special in Germania, a tinut populatia in viata in timpul celor doua Razboaie Mondiale.

Cu continutul lui ridicat de carbohidrati, cartoful este azi un aliment de baza a populatiei occidentale. Creste cel mai bine in climatul rece si umed din Germania, Rusia si Polonia, care sunt si cele mai mari producatoare de cartofi din Europa.

In timpul goanei dupa aur din Klondike, Alaska (1897-1898), cartoful valora cat greutatea lui in aur. Cartofii erau valorosi pentru continutul lor in vitamina C, ceea ce a  facut ca minerii sa-i cumpere cu aur.

In sudul insulelor Tristan de Cunha din Atlantic, cartoful a fost folosit ca moneda oficiala de schimb, iar din cauza lipsei de mancare, acesta era mai mult valorat.

Primul studiu facut in amanunt asupra cartofului s-a realizat in anul 1883 de catre Alphonse de Candolle in lucrarea „L’ origine des plantes cultivées”.

Cartoful este o planta originara din „lumea noua”, fiind considerat printre cele mai valoroase achizitii pentru omenire. In acelasi timp mai este considerat a doua „paine a omenirii” si un produs strategic foarte important pentru securitatea alimentara a mileniilor II si III.

In peste 150 de tari cartoful se cultiva in scop comercial, productiile inregistrate insumand 311 miliarde tone.

In Romania cartoful a fost introdus la inceputul secolului al XIX-lea in Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania. Deoarece majoritatea denumirilor cartofului deriva din cele germane, se considera ca a fost adus de nemtii veniti pe meleagurile noastre la sfarsitul secolului al XVIII-lea.


1.2. Dezvoltarea si productia culturii cartofului


Producerea cartofului se deosebeste esential, metodologic si tehnic de producerea altor plante de cultura din urmatoarele puncte de vedere:

- cartoful isi formeaza productia in sol, elementul principal fiind tuberculul, o tulpina metamorfozata (tuberizata), cu particularitati biologice diferite fata de celelalte  plante de cultura;

- prin tuberculi se transmit o serie de boli (viroze, micoplasme, micoze) si daunatori (nematozii );

- in timpul vegetatiei, plantele de cartof pot fi rapid infectate cu virusuri foarte periculoase ca: virusul Y al cartofului, virusul rasucirii frunzelor, virusurile A, S, X sau M, care nu pot fi combatute pe cale chimica si care conduc rapid la degenerare prin diminuarea progresiva a capacitatii de productie;

- cartoful are unul dintre cei mai mici coeficienti de inmultire cea ce face ca suprafetele pentru producerea tuberculilor de plantare sa fie de 20-40 de ori mai mari decat in cazul celorlaltor culturi;

- tuberculi sunt foarte perisabili, au un continut ridicat de apa (cca 75 %) si o mare sensibilitate la vatamare, ceea ce presupune o grija deosebita la manipulare, transport si conditii speciale de pastrare si de limitare a pierderilor;

- discontinuitatea in asigurarea optima a factorilor de vegetatie si a conditiilor de pastrare determina modificari in fiziologia tubercului, cu manifestari nedorite in vigoarea de crestere a plantelor conducand la fenomene de filozitate si chiar senilitate;

- necesarul ridicat de material de plantare la hectar (3000-4000 kg) mareste costurile aferente cu pana la 45-50 % din totalul cheltuielilor de productie.



1.2.1. Pe glob

Cele mai mari productii de cartof au fost obtinute in tarile cu conditii ecologice favorabile ca: Germania, Olanda, Rusia, Polonia etc. In a doua jumatate a secolului al XV-lea, cartoful ocupa suprafete intinse in Columbia si Ecuador.

Consumul de cartofi foarte ridicat se mentine in tari dezvoltate din punct de vedere economic, ca: SUA, Marea Britanie, Franta, Germania si Olanda, unde, productiile medii depasesc 40 t/ha. In ceea ce priveste cresterea suprafetei de cultivare, Romania se situeaza pe locul al II-lea in Europa, dupa Polonia, exceptand tariile fostei Uniuni Sovietice si pe locul VIII pe glob dupa China, India, SUA, Rusia, Ucraina, Polonia si Belorusia, ajungand ca in anul 2007 sa se cultive 300 mii ha cu cartof.

In Romania, productia pe unitatea de suprafata este insa mica, echivaland cu

numai 30% din cea realizata in unele state vest-europene. Recoltele sunt drastic

paralizate de atacurile agentiilor patogeni si daunatorilor. Dintre ultimii, cel mai de

temut este gandacul din Colorado, devenit insecta de carantina in vestul Europei,

dar care in Romania are frecvent trei generatii pe an. Adultii si stadiile larvare ale

gandacului din Colorado (Leptinotarsa decemlineata) se hranesc cu frunze si,

uneori si cu tulpini. Cand populatiile gandaciilor sunt mari, plantele pot fi complet

defoliate, iar productia de tuberculi este compromisa. Productia comerciala este


imposibila fara utilizarea insecticidelor pentru combaterea gandacului din

Colorado. 34% din cantitatea totala de insecticide utilizate in cultura cartofului

sunt aplicate pentru combaterea acestui daunator.

Europenii fiind mari cultivatori de cartofi si samanta, si in acelasi timp buni

procesatori au dominat comertul mondial cu cartof (75% ca, cantitate si 65% ca

valoare). 95% din comertul cu cartofi este realizat in tarile Uniunii Europene.

Europa ramane zona cea mai importanta in privinta ameliorarii si cultivarii

cartofului pentru samanta. In anul 2003, au fost inregistrate 750 de soiuri in

Catalogul European al soiurilor de cartof ” acoperind peste 95 mii hectare de

cartofi de samanta din 10 tari ale Uniunii Europene. Scotia, Germania, Franta si

Olanda ramanand cele mai importante tari amelioratoare de soiuri in cultivarea si

exportul cartofului pentru samanta.

Desi tarile Uniunii Europene detin doar 15% din suprafata cultivata cu cartof

si folosesc doar 15% din cantitatea de samanta folosita in Europa in 2006, datorita

nivelului tehnologic ridicat si a principiilor de pe “piata libera”, au reusit sa obtina

28% din productia totala la nivel european, 95% din cantitate si 94% din valoarea

cartofului importat si exportat.

In ultimul deceniu Europa si-a pierdut suprematia in ceea ce priveste

productiile de cartofi la nivel mondial, din cauza reducerii suprafetelor de cultivare

si a productiei de cartof.

In ultimii ani, o serie de factori de ordin economico-sociali determinati de

schimbarea relatiilor ce se produc din perioada de tranzit spre economia de piata,

precum si conditiile climatice excesive de seceta, au dus la scaderea accentuata a

productiei medii de cartof pe tara.



1.2.2. In tara noastra

Romania este una din tariile mari cultivatoare de cartof. Fata de perioada

1934-1938, cand s-au cultivat 151 mii hectare; in perioada 1979-1989 s-au cultivat

293mii hectare; in perioada 1986-1990 s-au cultivat 337 mii hectare, reducandu-se

suprafata in anul 1991 la 234,9 mii hectare, iar in 1992 la 218,7 mii hectare.

Judetele care cultiva suprafete mari de cartof sunt in primul rind cele situate

in zona mai umeda si mai racoroasa: Suceava, Harghita, Covasna, Sibiu, Brasov,

Bihor, Neamt, Mures, Cluj.

Dupa reorganizarea Institutului de Cercetari Agricole din Romania

consumul de cartof a fost de peste 115 kg/locuitor in perioada 1990-2000 si circa

70-80 kg/locuitor in ultimii ani. Productia de cartof in Romania creste odata cu

dezvoltarea cercetarii in domeniu prin infiintarea in 1949 a Departamentului de

Cercetare pentru Romania. In 1967 s-a realizat o larga dezvoltare a cercetarii

cartofului prin infiintarea la Brasov a Institutului de Cercetare pentru Cartof si Sfecla de Zahar. Acest institut devine in 1977  - Institutul de Cercetare si Productie a Cartofului - . In anul 1980 au fost infiintate cinci Statiuni de Cercetare si Productie a Cartofului coordonate de ICPC – Brasov. Aceasta a permis rezolvarea celor mai importante probleme privind cercetarea si productia de cartof la nivel national. In fiecare statiune de cercetare facandu-se diverse cercetari: la Statiunea de Cercetari Agricole de la Campia Turzii au existat propuneri cu privire la folosirea gunoiului de grajd la cartof; la Statiunea de Cercetari Agricole Cenad s-au efectuat culturi comparative cu soiuri de cartof etc…


1.3. Importanta culturii cartofului in tara noastra


Cartoful are o deosebita importanta in alimentatia oamenilor, in furajarea

animalelor si pentru prelucrari industriale.

In alimentatia oamenilor se foloseste in stare proaspata sau sub forma de

produse uscate si semipreparate. Este alimentul de baza folosit de cea mai mare

parte a populatiei europene.

Preparatele din cartofi satisfac exigentele alimentare ale tuturor categoriilor

sociale, acesta fiind consumat fiert, copt sau prajit, sub forma de supe, salate,



pireuri, inlocuind de multe ori painea si fiind un bun aliment dietetic.

In furajarea animalelor cartoful este voloros in primul rand pentru porcine si

bovine, dar poate fi utilizat si pentru alte specii de animale.

Cartoful se utilizeaza in industria alimentara, obtinandu-se produse uscate:

faina, fulgi, grisi; produse prajite: chipsuri, cartofi semiprajiti si congelati, cartofi

pai. In industria amidonului si alcoolului, dintr-o tona de tuberculi se obtin 140 kg

amidon sau 100 kg dextrina, respectiv 95l alcool; de asemenea, se pot obtine 15-17

kg cauciuc sintetic.     

Tuberculii de cartof au un continut mediu de 25% substanta uscata si 75%

apa. In substanta uscata predomina amidonul, urmat de proteine si saruri minerale.

O importanta mare in alimentatie o au aminoacizii esentiali din proteine, care sunt

sintetizati de organism; tuberculii de cartof contin multi aminoacizi esentiali.

Amidonul din tuberculii de cartof este constituit din amiloza (15-25%) si

amilopectina (75-85%). Este un polizaharid care se formeaza din bioxid de carbon

in plantele verzi prin fotosinteza. In tuberculul de cartof continutul de amidon este

diferit in functie de soiul cultivat, tehnologia de cultivare folosita si chiar marimea

tuberculilor.

Continutul in proteina bruta este, in medie, de 2% din substanta proaspata.

Principalele monozaharide care se gasesc in cartof in mod curent in

tuberculii de cartof sunt glucoza si fructoza. Aceste substante se gasesc in cantitati

mai mari in cartofii timpurii, ceea  ce mareste mult importanta alimentara a

cartofului pentru lunile iunie si iulie.

Tuberculul de cartof contine toate vitaminele liposolubile (vitaminele A si E). Dintre vitaminele hidrosolubile tuberculul de cartof contine vitaminele B1, B2,

B5, B12, C, H, PP si acid folic.

Situatia actuala a culturii cartofului, nu este una dintre cele mai favorabile.

Conditiile de mediu nefavorabile din ultimii 7 ani, caracterizate prin temperaturi

foarte ridicate in perioada de vegetatie a cartofului, asociate cu secete prelungite au

condus la cresterea exploziva a populatiei de afide, principalii vectori de

transmitere a virusilor.

Deteriorarea calitatii cartofului de consum s-a datorat si unor greseli

organizatorice si tehnologice printre care:

- suprasolicitarea suprafetelor cultivate cu cartof din zonele specializate

pentru cultura cartofului, prin nerespectarea rotatiei de 4 ani;

- intarzierea voita a intreruperii vegetatiei la categoriile biologice superioare

ca urmare a planificarii unor productii ridicate, cu efecte evidente asupra

deprecierii calitatii cartofului, prin migrarea virusurilor din aparatul foliar in

tuberculi;

- acordarea de preturi nestimulative producatorilor privati de cartof, la

cartoful pentru samanta si la unele soiuri si categorii biologice mai dificil de

produs;

- nerespectarea tehnologiei de producere a cartofului, prin utilizarea unor

doze mari de azot;

- utilizarea de material de plantare necertificat pentru cresterea  suprafetelor;

- utilizarea fara discernamant a pesticidelor si erbicidelor in combaterea

bolilor si buruienilor;

- asigurarea pastrarii tuberculilor in conditii si spatii necorespunzatoare.

Industria alimentara din Romania se afla intr-un proces de restructurare si

asezare a structurilor sale pe piata nationala. Pentru realizarea obiectivelor de

performanta economica este necesara evaluarea si conturarea directiilor de

dezvoltare in perspectiva. Industria alimentara se reflecta in gradul de asigurare a

securitatii alimentare a populatieiei si in participarea sa la structura si armonizarea

dezvoltarii economiei nationale.

Cresterea consumului de cartof in anii 2000-2007 fata de anul 1990 este

de 20 %, iar la cereale este de aproximativ 23,5 %. Spre deosebire de tarile

dezvoltate, gradul de prelucrare al cartofului este foarte redus, el consumandu-se

direct in gospodarie prin gatirea lui in diverse preparate culinare. Aceasta situatie

este determinata de lipsa industriei de prelucrare, care ar trebui sa adauge valoare mai mare produselor agroalimentare care au la baza cartoful si sa creze produse

competitive cu cele de import.

Importanta culturii cartofului in economia nationala se bazeaza pe

urmatoarele aspecte :

- aliment de baza in hrana zilnica;

- cartoful ofera posibilitatea pastrarii indelungate peste iarna;

- ocupa unul din primele locuri in privinta consumului de energie calorica,

substanta uscata si proteina pe unitate de suprafata cultivata;

- desi ocupa numai 4% din suprafata cultivata a tarii noastre, in comparatie

cu celelalte culturi, realizeaza 20% din productia acestora;

- luand in considerare structura si productia realizata la principalele culturi in

Romania in perioada 1996 – 2007, cartoful se situeaza pe locul al treilea dupa

porumb si grau ca suprafata cultivata, pe locul al doilea din punct de vedere al

cantitatii de substanta uscata la hectar dupa porumb, si respectiv locul al doilea dupa grau din punct de vedere al cantitatii de proteina la hectar;  

- din punct de vedere al cantitatii de energie, cartoful se situeaza pe primul

loc, urmat de porumb si grau, posedand energie calorica moderata (aceasta se

datoreaza faptului ca tuberculul de cartof contine multa apa si putina grasime).

Institutul de Cercetare pentru Cartof si Sfecla a dus la rezolvarea intregului

necesar de cartof pentru samanta din tara noastra si la stabilirea unui sistem de

reinnoire a cartofului pentru samanta. Acest sistem s-a aplicat in toate unitatile

agricole. De la acestea, cultivatorii de cartofi luau samanta cu valoare biologica

ridicata. Cartoful a inceput sa fie cultivat in toate gospodariile de la sate. Astfel

cartoful pentru Romania a devenit a doua paine a locuitorilor.

Importanta culturii cartofului deriva atat din punct de vedere al calitatilor

culinare cat si prin locul pe care il ocupa intr-o dieta sanatoasa, cat si din punct de

vedere economic, in dezvoltarea agriculturii romanesti ca parte integranta a

acesteia. Cultura cartofului este una din cele mai eficiente culturi din Romania, ea

are o rentabilitate ridicata pe unitatea de suprafata in comparatie cu alte culturi.

In prezent, agricultura romaneasca prezinta cele mari dificultati de adaptare

la cerintele Uniunii Europene.



1.4. Imaportanta culturii cartofului in judetul Sibiu


Fondul funciar din zona montana a judetului Sibiu reprezinta aproximativ

37 % din suprafata. Cartoful cultivandu-se pe o suprafata de  2284 ha, ceea ce

reprezinta 37,62 % din suprafata totala a judetului Sibiu. Nivelul redus al

proprietatii funciare este de 0,30 ha/locuitor respectiv 0,86 ha arabil/exploatatie, iar

costul ridicat al pesticidelor si ingrasamintelor, nerespectarea si neaplicarea corecta

a unor verigi tehnologice determina obtinerea unor productii inferioare resurselor

existente.

Problema obtinerii unei productii mari de cartof prin alegerea soiului si

procurarea cartofilor de samanta din categoriile biologice, constituie o preocupare a locuitoriilor din zona montana. Pentru rezolvarea problemelor, s-au organizat doua experiente cu soiuri de cartof in perioada 1999-2001, in centrele experimentale Cristian si Paltinis, avand ca obiectiv stabilirea sortimentului de soiuri pe scopuri de folosinta si a diferitelor aspecte agrofitotehnice ale culturii cartofului in functie de conditiile pedoclimatice.

S-au obtinut urmatoarele rezultate

- sub aspectul productiei totale, in zona Cristian, cele mai productive soiuri

timpurii si semitimpurii au fost Escort, Agata, Sante si Runica (49 - 39,6 t/ha), iar

dintre soiurile tardive si semitardive, Provento, Nicoleta si Rustic (44,8 - 39,6 t/ha);

- sub aspectul productiei comerciale in conditiile zonei premontane s-au

remarcat soiurile timpurii si semitimpurii: Escort, Kondor, Roclas, Sante, Christian

(21,3 - 13,1 t/ha; 42- 34 % din productia totala) respectiv cele tardive si

semitardive, Provento, Nana, Amelia, Desire (15 - 10,2 t/ha; 33,5 - 33,1%);

- pentru productia de samanta, cele mai productive soiuri in zona

premontana au fost Agata, Runica, Escort, Roclas (30,5 - 24,8 t/ha; 68 - 59 % din

productia totala), respectiv Nicoleta, Sante, Provento (9,3 - 27,9 t/ ha; 74,3 - 62,2


- cartoful pentru consum timpuriu a dat rezultate bune in zona joasa la o

altitudine de 450 m, dar cu un risc cauzat de brumele tarzii de primavara;

- cartoful pentru consum de vara asigura productii mari, insa perioada

optima de recoltare sa fie dupa 65 de zile de la rasare.









Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Agricultura



Animale
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura
Zootehnie

Proiecte pe aceeasi tema


Instalarea tinerilor fermieri
Ce este gripa aviara? - cum se transmite la om?
Semanatoarea hege 92
Semanatoarea hege 96
Agricultura in Dacia Traiana
Biotehnici derivate sau finalizate prin transferul de embrioni
Semanatoarea hege 80
Determinarea rezervei de seminte de buruieni din sol
Consumul de apa al plantelor legumicole si parametrii de irigare
Metode de semanat



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.