Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Agricultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura
Ingrașamant natural pentru gradina de legume și pomi fructiferi



Ingrașamant natural pentru gradina de legume și pomi fructiferi


Ingrașamant natural pentru gradina de legume și pomi fructiferi

1. Gunoiul de grajd 

El se imprastie pe gradina in mod uniform toamna sau primavara, oricum el trebuie introdus sub brazda sapata la 20 cm, cu harletul  si se mai poate introduce in gropile pregatite pentru rasadul de rosii inainte de plantare, dar impreuna cu alte materiale de ingrasamant cum ar fi cenusa, urzica si gainatul uscat .

2. Gainatul (daca aveti pasari de curte  sau vecini de la care puteri cumpara, fiind foarte bun la rosii si ardei, mai ales) .

Acesta se poate folosi in doua feluri:  a) fie asa cum am zis mai sus, la cuiburile de rosii,  ardei si vinete, in momentul imediat inainte de plantare, gainat uscat ,adunat intr-un sac pe  timp de iarna) amestecat cu urzici tocate si putina cenusa de lemne  si b) fie depozitat in butoi peste care se toarna apa, cam o galeata de gainat  si 20 de litri de apa. Acesta se lasa cam zece zile la macerat dupa care se foloseste lichidul pana ajungem la materia sedimentata, fara saamestecam, dupa care se adauga iar apa, se asteapta cateva zile si se foloseste si tot asa cam de trei ori. Ultimul material ramas va contine mai  mult nisip si pietricele pe care le-au inghitit gainile pentru procesul din gusa si se foloseste si el asa solid la dovlecei, de ex.

3. Urzica vie

Urzica este un foarte bun ingrasamant natural fiindca ea contine azot si fosfor , dar si  microelemente necesare plantelor. Se poate folosi planta tocata marunt si introdusa in cuiburile in care urmeaza sa plantam rosii, ardei, vinete, dar si pe santuri facute langa stratul de castraveti. Bineinteles ca se acopera cu pamant si daca nu a plouat se uda si  deasupra. Zic asta fiindca eu dupa ce fac gropile le umplu cu apa, astept sa se absoarba apa  in pamant si apoi ma ocup de ingrasamant, apoi de plantare.Alta posibilitate de a folosi urzica am gasit-o acum in cartea “Gradina de legume ecologice” de Agnes Gedda  si este preparatul numit macerat de urzica. Eu am gasit multe retete, cam toate sunt la fel ca procedeu insa timpul de fermentatie era diferit de la o informatie la alta.  O sa folosesc anul viitor metoda descrisa in carte: “Pentru a prepara solutia de urzici, puteti folosi orice recipient;  atentie, insa, vasul respectiv nu trebuie sa fie din metal.Se umple recipientul pe trei sferturi cu urzici proaspat taiate. Evitati sa puneti radacini sau florile acestora fiindca vor poate invada legumele cu un covor de urzici. Se foloseste un kg de plante la 10 litri de apa. Dupa ce ati pus urzicile usor zdrobite in recipient, turnati apa de ploaie pana la 5 sau 10 cm de buza (marginea) recipientului, amestecati ca sa iasa aerul si acoperiti cu un capac daca vreti sa evitati mirosul. Fermentatia are loc 15 zile , dupa care se strecoara solutia si se toarna in recipiente inchise (peturi, poate) pe care sa le pastrati mai multe luni. Fiindca nu se foloseste asa concentrata solutia ci se dilueaza in apa, cand se foloseste, o masura de solutie de urzici la 5 masuri de apa si cu aceasta se uda plantele pe  pamantul de deasupra radacinilor sau daca rosiile sunt deja musuroite se face un sant de jur imprejur si asa se uda cu acest ingrasamant. Nu se intampla nimic daca se stropeste planta pe  frunze, insa nu pe roua, nu pe  soare in mijlocul zilei si nu pe canicula.” Urzica este  si fungicid si insecticid, nu numai ingrasamant asa ca voi cauta retete si pentru aceste nevoi.




 4. Coaja de banana

Ea contine potasiu. Stim ca pe flacoanele cu ingrasamant de cumparat scrie NPK  si microelemente. Ei,  bine, N=azot, P= fosfor si K= potasi,  iar microelementele sunt magneziu, crom, etc. Deci,  plantele au nevoie de aceste substante ca sa creasca si sa se dezvolte. Azotul da verdele plantei, fosforul da rodul  plantei si potasiu da imunitatea plantei (in mare). Asa ca de aceea avem nevoie ca ingrasamant natural coaja de banana sau alte materiale naturale care contin potasiu. Se stie ca rosiile sunt un mare rezervor de  potasiu necesar inimii noastre,  deci,  mai ales la rosii e bine sa adaugam cojile de banane tocate marunt si adaugate in gropile in care pregatim sa le plantam.

Desigur ca vara, fiind fructele autohtone, nu prea cumparam banane, cel putin eu, asa ca, fiindca acum,  iarna,  folosim,  eu fac asa: toc cojile bananelor marunt si le introduc in punga in congelator (oricum de acum am inceput sa golesc congelatorul si se face loc. Astfel, cand am adunat doua sau trei banane le toc si le introduc in punga deja existenta in congelator pana se umple. Deja ma gandesc cat de mult ingrasamant imi procur , astfel, pana la inceput de luna mai cand voi avea nevoie de el.

 5. Cenusa

Recunosc ca pana de curand am crezut ca cenusa este buna doar la sufocat puricii de pe frunzele si pastaile de fasole si de pe alte plante, fiindca asa o foloseam. Desigur ca dupa ce ardeam uscaturile din gradina, toamna, imprastiam cenusa, mai stiam ca nu le place limaxilor si presaram in jurul salatei, ardeiului si cam atat. Acum stiu ca este si ingrasamant natural, doar sa fie obtinuta din lemne sau vegetale uscate. Cum o sa o folosesc? O sa pun in cuiburile de la rosii, inainte de plantare si o sa fac si lesie, adica apa de cenusa cu care voi uda plantele din cand in cand. Toate tratamentele plantelor eu le fac dimineata dupa ce s-a ridicat roua sau seara, niciodata pe caldura mare si pe soare puternic,  chiar si prasitul.

6. Compostul 


Nu exista gradina de flori sau de legume care sa nu aiba gramada ei de compost. Acesta, compostul, nu prezinta decat avantaje din punct de vedere ecologic: in afara de faptul ca va permite sa aveti intotdeauna la indemana un ingrasamant natural, este si o  metoda foarte buna de a recicla o mare parte din resturile naturale  si de a reduce volumul cosului de gunoi menajer. Pentru a obtine un compost reusit, trebuie sa tineti cont de trei elemente esentiale: o drenare a apei si un grad de  umiditate adecvate, o buna aerisire si in al treilea rand resturi corect alese.

Ce sa puneti in compost?

Resturile pe care le puteti integra in compozitia compostului se impart in doua grupe, pe care trebuie sa le repartizati in parti egale.                                    A) categoria materiilor “brune” sau uscate : iarba uscata tunsa de pe gazon, zatul de la cafea , cenusa de lemne, rumegusul si talasul, cocenii de porumb, acele de pin(nu multe), anumite cartoane subtiri si neimprimate( cofraje de oua, rulouri de la servetele de hartie si de la hartie igienica), paiele, frunzele cazute toamna, pamantul si mranita luate de pe fundul ghivecelor de flori si pamant de gradina.

B) categoria materiilor “verzi” sau umede : resturi de legume si fructe (nu putrezute si nu bolnave), iarba proaspat taiata de pe gazon, florile ofilite, algele, cojile de fructe uscate (nuci, alune, migdale), coji de legume bine maruntite, balegar proaspat, coji de oua sfaramate.

Resturile pe care nu trebuie sa le puneti:  toate deseurile animale (carne, grasimi, produse lactate) ,  materiile grase vegetale (uleiurile ), coji de citrice caci nu se descompun, cenusa de la carbuni, plante si fructe bolnave, radacini si seminte de buruieni, plante tratate cu ierbicide, frunzele de nuc si rubarbara .



Unde depozitati compostul?Nu se separa compostul de sol. Ramele trebuie sa urce ca sa faca procesul de transformare a resturilor in compost. Puteti incepe cu o structura constituita din materiale lemnoase neprelucrate, cum sunt crengile. Asta va asigura aerisirea si drenarea apei. Puteti continua cu crengute mai mici,  aschii de la taiatul lemnelor, apoi continuati cu straturi alternative de deseuri uscate cu deseuri umede, fiecare strat avand aproximativ 20 cm. Daca locuiti aproape de mare, puteti adauga starturi de alge de 10 cm grosime.De ex. puteti aseza un strat de resturi de la bucatarie amestecate cu cenusa si reziduuri ierboase, apoi un strat de gunoi de paie. Cu o grosime intre 20 si 30 de cm, al doilea strat este compus din resturi organice mixte si faramitate. Puteti   turna peste fiecare strat ingrasamant lichid din urzici ori stropiti totul cu 10 litri(o galeata) de apa pe metru patrat. Gramada poate fi un pic mai inalta de un metru si la sfarsit se acopera cu un strat de frunze, paie sau resturi de gazon.Daca nu ploua se uda din cand in cand. Gramada e bine sa fie limitata pe margini cu caramizi sau scanduri si cand se foloseste se desface o latura si se ia de dedesubt. Oricum, nu se foloseste inainte de doua,  trei luni, vara sau de toamna pana primavara,  daca deja ati facut acum gramada.


Ingrasaminte naturale

Compostul
Este un ingrasamant rezultat in urma descompunerii de resturi organice ce provin din gradina si din gospodarie. Materiile care se pot folosi sunt urmatoarele: paie, resturi de coceni, coaja de copac, iarba, frunze, rumegus de lemn, resturi de legume si fructe, buruieni, gunoi de grajd, flori ofilite la care se adauga si cenusa si coji de oua. Nu se vor folosi uleiurile vegetale, cenusa din carbuni, seminte de buruieni, resturi animaliere (carne, lapte, grasimi), frunzele de nuc, coji de portocale sau lamai.
Se va alege un loc umbrit unde se vor strange resturile direct pe pamant si se va uda din cand. Se va avea grija ca materialul sa fie amestecat la intervale regulate de timp (2-3 luni) pentru ca descompunerea sa aibe loc uniform. De acest lucru au grija multe microorganisme si ramele.
Se poate folosi dupa 2 ani atunci cand devine valoros pentru gradina
Cenusa
Se va folosi doar cenusa rezultata in urma arderii lemnelor, paielor, vrejurilor si a ierbii uscate, tulpinilor de floarea soarelui.
Intrucat contine potasiu, cenusa se foloseste indeosebi la cultura de ardei, castraveti, cartofi, rosii, varza si vinete.
Se poate imprastia odata cu aratura adanca sau la plantare pe randuri sau in cuiburi. (Se va folosi o lingurita / cuib)
Gainatul de pasari
Se poate folosi praf cca 200g pentru 1mp ,se utilizeaza toamna dupa ce a fost sapat terenul.
Mai poate fi folosit si sub forma de solutie preparata astfel :1 parte gainat (uscat)  la 10-15 parti apa se lasa la fermentat 15 zile. Se foloseste inainte de udare cu aproximativ 1-2 litri la 1mp.

Gunoiul de grajd
Tipuri uzuale: gunoi de cal, oi sau vaci
Cel mai indicat este sa se foloseasca toamna odata cu sapatul pamantului iar norma este de 2-3 kg / mp. Se imprastie uniform gunoiul pentru o mai buna asimilare. Primavara devreme se poate folosi daca este bine descompus (putrezit).
Intrucat gunoiul de animale contine azot si potasiu este recomandat in culturile de ardei, cartofi, castraveti, dovlecei, rosii, varza si vinete.
Mranita
Este un ingrasamant natural ce rezulta din descompunerea completa a gunoiului de grajd ce are loc dupa minim 2 ani.
Este foarte bogat in substante nutritive si pentru a se evita pierderea lor se acopera.
Se foloseste in rasadnite in combinatie cu pamantul de telina si nisip.
Mai este utila si in momentul insamantarii sau plantarii la cuib.

Gunoiul de pasari
Este un ingrasamant mai bogat in substante nutritive decat gunoiul de grajd. Modul cel mai indicat de folosire a acestui ingrasamant este in forma de solutie, aplicata in timpul perioadei de vegetatie a plantei. Cu cateva zile inainte de intrebuintare, gunoiul maruntit se amesteca cu apa, o parte de gunoi si doua parti de apa. In ziua in care se face tratarea plantelor se adauga iarasi apa in proportie de 1 :10 daca se foloseste pentru tomate, dovlecei, gulii, ceapa si de 1 :20 daca se foloseste pentru castraveti, morcovi, praz. La o planta se da 0,3-0,5 l de solutie.
Cenusa
Se aduna cenusa lemnelor, paielor, cocenilor, etc. Atentie ! Nu se foloseste cenusa din carbune de pamant deoarece contine substante daunatoare pentru plante. Se folosete mai ales pentru varza, vinete, castraveti, cartofi. Se da cu aproximativ 15-29 g de cenusa, preferabil amestecata cu mranita, la fiecare cuib.









Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|