Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Silvicultura




Qdidactic » bani & cariera » agricultura » silvicultura
Alegerea si asocierea speciilor in culturi forestiere



Alegerea si asocierea speciilor in culturi forestiere



1. Principii privind alegerea speciilor

Valorificarea superioara a potentialului productiv al fondului forestier presupune ca pe fiecare suprafata destinata padurii sa se instaleze vegetatia lemnoasa corespunzatoare conditiilor stationale locale si cerintelor social-economice.

Alegerea speciilor pentru infiintarea de culturi forestiere trebuie fundamentata in primul rand pe principii ecologice. Alegerea pe principii ecologice presupune promovarea cu precadere in cultura a speciilor din flora lemnoasa spontana, specii care au o capacitate ridicata de regenerare pe cale naturala, de mentinere si valorificare a potentialului productiv si stational, fiind adaptate la conditiile climato-edafice ale terenului de impadurit.

Fundamentarea ecologica a alegerii speciilor pe baza informatiilor oferite de flora spontana este satisfacatoare in masura in care arboretele existente sunt optim structurate. Pentru arboretele ale caror caracteristici se abat mult de la ecosistemele optime sau pentru terenurile fara vegetatie forestiera, informatiile oferite de flora spontana nu sunt concludente.

Alegerea speciilor dupa principii ecologice in asemenea conditii presupune cunoasterea in detaliu a particularitatilor pedo-climatice ale terenului de impadurit, in functie de care se vor lua in considerare numai speciile ale caror cerinte ecologice sunt cat mai pe deplin satisfacute de specificul statiunii respective. In acest sens, uneori se recomanda instalarea de culturi experimentale comparative, pentru completarea informatiilor obtinute din analiza unor culturi forestiere deja instalate in conditii similare.

Prin lucrarile de impadurire se urmareste intemeierea de culturi forestiere viabile, sanatoase si stabile, care sa contribuie atat la cresterea substantiala a productivitatii de ansamblu a padurilor, cat si la sporirea capacitatii lor protective. in acest sens, padurile din tara noastra sunt incadrate in doua grupe functionale si anume: (a) paduri cu rol de protectie (grupa l-a functionala) si, respectiv (b) paduri cu rol de productie si protectie (grupa a l l-a functionala).

Alegerea speciilor in raport cu principalul rol atribuit culturilor forestiere trebuie sa se bazeze pe principiul functionalitatii, fara insa a se pierde din vedere cresterea eficacitatii ecosistemelor forestiere artificiale in contextul asigurarii caracterului polifunctional al padurii. Date fiind conditiile de relief ale fondului nostru forestier, reglementarile silvice atribuie functii de protectie tuturor padurilor. In ultimele decenii, pentru asigurarea echilibrului ecologic ambiental a existat tendinta cresterii ponderii padurilor incadrate in grupa l-a functionala, cu rol protectiv deosebit, odata cu diminuarea ponderii padurilor din grupa a II-a functionala, cu rol principal de productie. Daca in 1975 padurile cu rol principal de protectie detineau numai 22% din suprafata fondului forestier, diferenta de 78% revenind celor de productie, in 2002 ponderea padurilor din prima grupa functionala a crescut la 52%. Ca urmare, la alegerea speciilor pentru infiintarea artificiala a ecosistemelor forestiere trebuie acordata importanta cuvenita functiei protective a vegetatiei forestiere, chiar si in cazul impaduririi terenurilor destinate padurilor cu rol principal de productie.




Indiferent de rolul atribuit noilor culturi forestiere, trebuie sa se tina seama ca in biocenoza padurii, arborii alcatuiesc elementele componente principale si ca de particularitatile lor biologice si silvoproductive depind stabilitatea, structura si eficienta functionalitatii ecosistemelor forestiere respective. Ca urmare, o atentie sporita trebuie acordata alegerii speciilor arborescente. Din lista speciilor corespunzatoare ecologic se vor lua in considerare cele care intrunesc in cea mai mare masura conditiile cerute de rolul functional prioritar ce urmeaza a fi indeplinit de cultura forestiera.

Pentru padurile cu rol principal de productie, alegerea speciilor trebuie fundamentata pe principii economice Pentru crearea unor asemenea culturi forestiere se vor lua in considerare cele mai valoroase specii prin cantitatea si calitatea productiei lor de biomasa. Pe baza studiilor de prognoza cu privire la tendintele consumului de lemn si luand in considerare potentialul economic al statiunilor forestiere, alegerea speciilor pentru infiintarea de culturi forestiere cu caracter de productie trebuie orientata inspre urmatoarele directii principale:

producerea lemnului de dimensiuni mari, de calitate superioara (lemn pentru furnire, lemn de rezonanta, cherestea etc.);

satisfacerea cererilor in crestere de lemn pentru industria celulozei, hartie si pastelor de lemn;

furnizarea lemnului pentru constructii, lemn de mina, lemn energetic si alte utilizari, catre diversi agenti economici.

Satisfacerea nevoilor de lemn in perspectiva, intr-o sortimentatie diversa poate fi asigurata pe plan intern prin promovarea in cultura a speciilor autohtone valoroase, cum ar fi molidul, bradul, laricele dintre rasinoase, fagul, stejarii mezofiti, frasinul, ciresul, paltinii dintre foioase, fara a se renunta la speciile exotice care au facut dovada aptitudinii lor productive in conditiile stationale ale fondului nostru forestier (duglas, stejar rosu, nuc negru s.a.).

Luarea in considerare a speciilor valoroase prin productia de lemn si calitatea biomasei realizate si fundamentarea alegerii lor pe principii ecologice, asigura premiza infiintarii de ecosisteme forestiere artificiale stabile si multifunctionale. In asemenea situatii, arboretele conduse pana la varste inaintate sunt in masura sa furnizeze intreaga gama de sortimente de lemn solicitate in viitor, de la lemnul pentru furnire si cherestea, pana la lemnul pentru celuloza si consum energetic. Cu toate acestea, in vederea satisfacerii unor nevoi stringente si asigurarii unor cantitati mari pentru unele sortimente (lemn de celuloza, pomi de iarna, nuiele pentru impletituri etc.), precum si pentru protejarea padurii impotriva extragerilor abuzive sau ilicite vor fi necesare si in viitor culturi specializate.


La infiintarea culturilor forestiere cu rol principal de protectie, incadrate in grupa l-a functionala, alegerea speciilor capata aspecte particulare, determinate de obiectivul prioritar urmarit prin instalarea unor asemenea culturi. Astfel, la instalarea culturilor forestiere antierozionale se urmareste, in principal, consolidarea terenului si ameliorarea solului. In acest scop se aleg cu prioritate speciile arborescente si arbustive cu spectru ecologic mare, cunoscute sub denumirea generala de specii rustice. Din randul acestora, se da preferinta celor cu crestere viguroasa, inradacinare puternica, coroana bine dezvoltata si frunzis bogat. Instalate de la inceput la o desime corespunzatoare, speciile alese vor realiza mai devreme starea de masiv, o retea densa de radacini, un numar mare de obstacole in calea scurgerilor de suprafata, vor produce o cantitate tot mai mare de litiera cu efecte antierozionale si hidrologice benefice si sigure.

In culturile forestiere cu functii hidrologice se vor crea amestecuri cat mai bogate, alcatuite din specii cu potential biologic diferit, astfel incat, in evolutie, culturile respective sa capete structura multietajata si o buna inchidere pe orizontala.

Perdelele forestiere se instaleaza sub forma de benzi lungi si inguste, menite sa asigure protectia impotriva unor agenti vatamatori. Astfel, prin amplasarea perdelelor se asigura protectia versantilor contra eroziunii si alunecarilor de teren, a cailor de transport impotriva inzapezirii, a culturilor agricole contra vanturilor daunatoare care usuca solul vara si spulbera zapada in timpul iernii, a digurilor impotriva viiturilor de apa si gheata etc. in preajma centrelor populate, lipsite de paduri, perdele forestiere de protectie detin un rol estetic, peisagistic si sanitar deosebit, creeaza un adapost eficace impotriva vanturilor daunatoare, purifica, umezesc si racoresc aerul in verile calduroase etc. La infiintarea perdelelor de protectie se iau in considerare toate categoriile de specii (arborescente si arbustive) pentru a realiza culturi multietajate cu penetrabilitate redusa, in cazul speciilor arborescente se prefera cele cu longevitate mare si cu crestere rapida, care sa asigure efectul protector intr-un timp cat mai scurt.

Culturile forestiere in spatii verzi, sub forma de aliniamente sau micropeisaje si parcuri intravilane, mai mult sau mai putin legate de masivele padurilor-parc din afara localitatilor, se instaleaza pentru a indeplini un rol social, estetico-sanitar si de recreare. In acest scop, se aleg cu prioritate speciile lemnoase ornamental-decorative, cu o cat mai ridicata expresivitate plastica si coloristica. In general, speciile alese trebuie sa fie rezistente la noxe si sa aiba un caracter antipoluant prin capacitatea lor de purificare a aerului, de atenuare a zgomotelor etc.

Avand in vedere caracterul multifunctional al padurii, care va fi tot mai pronuntat in viitor, culturile forestiere trebuie astfel concepute structural incat sa ofere un maxim de optiuni de utilizare, pentru a permite adaptari ulterioare la exigente foarte diverse ale societatii.

Functionalitatea si stabilitatea ecosistemelor forestiere sunt conditionate in mare masura de diversitatea compozitionala a biocenozelor. Ca urmare, la alegerea speciilor pentru infiintarea de noi culturi trebuie sa se tina seama de principiul diversitatii compozitionale, in aplicarea acestui principiu trebuie avute in vedere legitatile fundamentale privind natura si intensitatea relatiilor dintre multimea de specii si multimea de indivizi apartinand speciilor care formeaza biocenoza, precum si faptul ca diversitatea compozitionala este limitata de caracteristicile stationale. Diversitatea speciilor ce pot fi luate in considerare la alcatuirea unei biocenoze artificiale este cu atat mai mare cu cat conditiile generale de vegetatie sunt mai bune, iar variatia conditiilor microstationale ale biotopului este mai pronuntata. Cu cat conditiile stationale se departeaza de optimul ecologic, se reduce numarul de specii care pot alcatui biocenoza, crescand, in schimb, numarul de exemplare ce apartin unei specii.



In statiuni cu potential productiv ridicat, numarul speciilor ce pot fi luate in considerare pentru instalarea culturilor forestiere este mult mai mare decat in cazul statiunilor de bonitate inferioara. In statiunile de bonitate inferioara sunt putine speciile care pot vegeta satisfacator. Uneori, in astfel de situatii se impun interventii prealabile instalarii culturilor cu lucrari ce vizeaza ameliorarea conditiilor de vegetatie (lucrarea solului, aplicarea de ingrasaminte, amendamente etc.).

In general, pentru culturi forestiere de productie care vor fi conduse la varste mari, se recomanda compozitii de impadurire cat mai bogate in specii, mai cu seama in cazul statiunilor de bonitate ridicata si terenuri de impadurit cu extensiune mare in suprafata. Se poate sustine ca arboretele instalate artificial sunt cu atat mai valoroase, atat sub raport economic cat si protectiv, cu cat amestecul de specii este mai complex. Stabilitatea ridicata, valorificarea completa a potentialului energetic stationai sub- si suprateran si maximizarea functionalitatii sunt principalele atribute ale biocenozelor cu o mare diversitate compozitionala instalate pe cale artificiala.

Rolul speciilor din biocenoza este diferit. Speciile arborescente din plafonul dominant al arboretului vor furniza, la incheierea ciclului de productie, lemnul in cantitatea si sortimentatia dorita. Alte specii, arborescente sau arbustive, pe langa contributia lor la productia totala de biomasa, vor indeplini, in principal, un rol cultura!, constand in asigurarea permanenta a unor conditii de vegetatie cat mai bune pentru speciile cu potential biologic ridicat cat si mentinerea echilibrului ecologic in ecosistemul creat. Pe de alta parte, multe din speciile introduse cu scop cultural pot oferi o gama larga de produse nelemnoase (produse accesorii), deosebit de utile omului. De exemplu, castanul comestibil, corcodusul, cornul, visinul turcesc etc. produc fructe comestibile, scumpia, catina rosie etc. contin substante tanante folosite la tabacitul pieilor, fructele de maces, catina alba etc. contin vitamine etc.

Date fiind avantajele multiple si importante ale arboretelor amestecate, orientarea generala manifestata in prezent este de infiintare a unor asemenea culturi in toate situatiile in care conditiile stationale permit si se dispune de materialul necesar de impadurire. Cu toate acestea, la instalarea artificiala a padurii nu se exclud cu desavarsire culturile forestiere pure. La o asemenea solutie se va recurge si in viitor pentru infiintarea de culturi specializate, intensive, cu cicluri scurte de productie, cum ar fi: culturi pentru producerea lemnului de celuloza, a nuieielor pentru impletituri, a pomilor de iarna, a arboretelor destinate rezinajului sau a culturilor energetice ca surse alternative, neconventionaie.

Diversitatea compozitionala confera culturilor forestiere atributele indeplinirii unor functii multiple, cu conditia ca diversitatea acestora sa se mentina in intreaga perioada de existenta a culturii respective. In evolutie, la nivelul culturilor forestiere apar la un moment dat relatii de competitivitate intra si interspecifice, pe seama carora are loc reglarea desimii, ca urmare a declansarii procesului de eliminare naturala. Autoreglarea desimii culturilor se realizeaza pe seama unor exemplare mai putin dotate, indiferent de specie, sau pe seama unor specii din compozitia de impadurire, caracterizate prin unele particularitati silvobiologice ce le fac vulnerabile in relatiile de competitivitate cu celelalte specii asociate. In asemenea situatii, pentru evitarea eliminarii unor specii de catre altele, culturile forestiere trebuie atent urmarite si frecvent parcurse cu lucrari silvotehnice menite uneori sa promoveze exemplarele speciilor dezavantajate, slab competitive in raport cu alte specii. Acest lucru se impune cu deosebire daca speciile respective, prin rolul care il au se inscriu in categoria celor principale.

O cultura forestiera este cu atat mai valoroasa cu cat diversitatea compozitionala initiala se regaseste in biocenoza la atingerea echilibrului ecologic si se mentine in continuare, fara ca sa necesite intre timp, interventii pentru sustinerea uneia sau alteia dintre speciile principale instalate prin lucrari de impaduriri. Ca urmare, la conceperea culturilor forestiere, alegerea speciilor trebuie fundamentata si pe baza principiului compatibilitatii. Potrivit acestui principiu, efectul negativ al concurentei interspecii este diminuat sau chiar anulat in masura in care diferentierea speciilor alese pentru infiintarea biocenozei artificiale este minima sub raportul exprimarii potentialului lor silvobiologic, in conditiile stationale concrete ale terenului de impadurit. Exagerarea in aplicarea principiului compatibilitatii poate duce insa la un numar relativ redus de specii, din randul carora sa fie luate in considerare cele mai indicate pentru alcatuirea compozitiei de impadurire.

De regula, in practica se urmareste evitarea asocierii unor specii care s-au dovedit incompatibile pentru infiintarea de culturi forestiere viabile si valoroase. De exemplu, trebuie evitate amestecuri de tipul molid-gorun sau stejar-salcam etc. Gama de specii poate fi mult imbogatita, in masura in care este satisfacut principiul ecologic, chiar daca speciile ce pot fi luate in considerare manifesta diferentieri silvobiologice insemnate. Diminuarea riscurilor eliminarii interspecifice se poate realiza pe mai multe cai, cum ar fi: asocierea grupata a speciilor principale, instalarea etapizata a speciilor din compozitia de impadurire, utilizarea unor sortimente diferite de puieti etc.








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|