Gospodarirea din trecut a padurilor - evolutia proprietatii si a modului de gospodarire a padurilor inainte de 1948

1. Evolutia proprietatii si a modului de gospodarire a padurilor inainte de 1948;

Din cele mai vechi timpuri, padurile au apartinut familiilor boieresti si domnitorilor tarii Moldovei. In secolele XVII-XVIII, odata cu inmultirea manastirilor domnesti si boieresti, acestora le-au fost donate suprafete intinse de padure.

Actualele paduri de pe raza comunei Farcasa, aproape in intregime, au fost donate manastirilor Rasca si Slatioara de catre domnitorii Petru Rares si Alexandru Lapusneanu. Acestea au fost exploatate si gospodarite in functie de interesele imediate ale ctitorilor celor doua locasuri bisericesti, exploatandu-se putini arbori si numai din cei situati in apropierea drumului. In 1864 prin legea secularizarii averilor manastiresti, padurile au intrat in proprietatea statului.

In anul 1884, prin legea Domeniului Coroanei, au trecut in administratia Domeniilor Coroanei aproximativ 80% din suprafata padurilor. S-au intocmit amenajamente intre anii 1905 si 1927 dar aplicarea lor a fost impiedicata de lipsa instalatiilor de transport. O parte din paduri i-au ramas printului Sturza (17%), foarte putine apartinand micilor proprietari ai comunei Farcasa (3%), care au intrat in posesia lor fie datorita improprietaririlor fie prisn cumparare de la familiile boieresti.

Tabel 1. Proprietarii fondului forestier pana in 1948

Sursa: Amenajamentul Ocolului Silvic Galu – U.P. II Farcasa, Bucuresti 2000

In trecut, aceste paduri erau folosite pentru vanat si pasune sau se practicau taieri izolate de arbori pentru necesitati gospodaresti.

Mai tarziu datorita inlesnirilor oferite de posibilitatea transportarii materialului lemnos pe raul Bistrita, s-au practicat taieri selective pentru formarea lemnului necesar catargelor pentru corabiile turcesti sau grecesti.

In jurul anului 1820, manastirea Slatioara, trimitea in zona calugari care se invoiau cu localnicii in actiunea de exploatare si transporta materialului lemnos.

Dupa anul 1830 au aparut arendasii de paduri care au inceput actiunea de defrisare si transformarea lor in pasuni. Dupa 1856 au aparut si instalatiile de debitare a materialului lemnos (fierastraie).

In anul 1864, dupa secularizare, statul ramane proprietarul padurilor, dandu-le in administratia Ministerului Finantelor.

In anul 1884 s-a infiintat Domeniul Coroanei si padurile formau o regie compusa  din mai multe ocoale printre care si Ocolul Borca si Ocolul Galu. Exploatarea se facea prin extragerea arborilor de rasinoase cu un diametru mai mare de 35 de cm (gradinarit primitiv), exploatari care se faceau de catre antreprenori care cumparau lemnul prin contract cu administratia Coroanei, contract cu termenul de valabilitate de 5-10 ani.

Prin aceste taieri se extrageau circa 40-60% din volumul padurii, locurile ramase goale fiind insamantate cu plantatii care, impreuna cu arborii cu diametru mai mic de 30 de cm, ramasi neextrasi, au generat parcele neuniforme, cu mai multe generatii care se gasesc si in prezent.

In 1897, vanturile puternice au doborat arborii ramasi neextrasi provocand greutati in instalarea semintisului natural.

Primul amenajament decretat a fost cel din 1909 iar in 1928-1930 s-a elaborat un nou amenajament in care s-au facut noi masuratori in vederea corectarii si completarii planului anterior.

2. Evolutia proprietatii si a modului de gospodarire a padurilor dupa 1948;

In urma trecerii tuturor padurilor in patrimoniu statului a fost necesar sa se revina la o noua amenajare. Aceasta amenajare s-a efectuat in 1949, de asemenea mai facandu-se amenajari in 1955, 1966, 1978 si 1989.[1]

In perioada 1956-1966, taierile de produse principale s-a facut in proportie de102% depasirea datorandu-se produselor accidentale care au intervenit pana la sfarsitul perioadei.

In perioada 1967-1978 taierile de produse principale au depasit cu 59% valoarea propusa tot din aceeasi cauza.

Tabel nr.1 Aplicarea prevederilor amenajamentelor[2]

Denumirea lucrarilor	Perioada	Suprafata			Volumul
		Prevederi   (ha)	Realizari (ha)		Prevederi (m³)	Realizari (m³)
Impaduriri							-
Taieri de ingrijire							-
Taieri de produse principale
Impaduriri				Analiza: Modul de folosire a ingrasamintelor naturale in livada Referat: Lucrarile solului – aspecte privind utilizarea masinilor
Taieri de ingrijire
Taieri de igiena
Taieri de produse principale
Impaduriri
Taieri de ingrijire
Taieri de igiena
Taieri de produse principale
Impaduriri
Taieri de ingrijire
Taieri de igiena
Taieri de produse principale

Sursa: Amenajamentul Ocolului Silvic Galu – U.P. II Farcasa, Bucuresti 2000

Daca analizam datele din tabelul de mai sus putem trage cateva concluzii mai importante:

prevederile amenajamentelor nu au fost respectate intocmai ceea ce a avut repercusiuni nefavorabile asupra fondului de productie;

suprafata parcursa cu lucrari de impadurire in ultimele doua perioade a fost mai mica decat cea planificata pentru ca nu s-au parcurs cu taieri toti arborii din planul decenal de recoltare al produselor principale datorita doboraturilor de vant;

in perioadele 1967-1978 si 1979-1989  realizarile la taierile de ingrijire au fost cu mult sub posibilitati, datorita costului ridicat al lucrarilor, dificultatilor de valorificare a materialului lemnos de mici dimensiuni si uneori datorita inaccesibilitatii arboretelor.

Intensitatea lucrarilor de ingrijire nu a respectat prevederile amenajamentelor, fapt ce a influientat negativ rezistenta arboretelor la vant si zapada.

Diagrama aplicarii prevederilor amenajamentelor  in functie de suprafata (ha) A:

Diagrama aplicarii prevederilor amenajamentului (A, B)  a fost intocmita pe baza datelor din tabelul cu acelasi nume

Diagrama evolutiei exploatarilor forestiere intre 1955-1999 (m³) B

Daca pana in 1948 amenajamentele care se faceau, se faceau foarte sumar, urmarindu-se obtinerea de beneficii economice pe termen scurt; dupa acest an s-a trecut la elaborarea unor amenajamente mai complexe cu lucrari de ingrijire planificate deoarece s-a observat ca aplicarea acestora neindemanatic poate avea consecinte foarte grave in dezvoltarea ulterioara a padurilor.

3. Masuri de gospodarire a padurii

Masurile de gospodarire a padurii constau in lucrari de degajare, de curatire, de rarire si de igiena.

Suprafata actuala care urmeaza a fi degajata este de 5,5 ha. La revizuirea anterioara se prevedea a se parcurge anual o suprafata de 14,2ha.

Curatirile s-au planificat a se efectua pe o suprafata anuala de 49,4 ha. Prin executarea lor se urmareste:

curatirea padurilor de resturi;

mentinerea si favorizarea exemplarelor bine conformate;

diminuarea proportiei mesteacanului, salciei, carpenului si plopului tremurator;

In cazul rariturilor, se parcurge o suprafata anuala de 127,3 ha. Fata de amenajamentul trecut cand suprafata de parcurs era de 86,2 ha/an, se constata o crestere a suprafetei de extragere a arborilor cu 41,1ha.

Prin executarea rariturilor se va urmari:

ameliorarea calitativa a arborilor mai ales sub raportul compozitiei, calitatii tulpinilor si insusirilor tehnologice ale lemnului;

activarea cresterii in grosime a arborilor valorosi fara a perturba buna crestere a inaltimii lor.

Cu taieri de igiena se estimeaza a se parcurge anual o suprafata de 1660 ha.

Tabel nr. 1 Lucrari de ingrijire

Sursa: Amenajamentul Ocolului Silvic Borca (U.P. I Borca) Bucuresti 2000 si Amenajamentul Ocolului Silvic Galu (U.P. II Farcasa) Bucuresti 2000

Speciile cu cele mai mari ponderi sunt molidul, bradul si fagul, proportia bradului crescand treptat in detrimentul molidului datorita insamantarilor artificiale mai ales. Avand in vedere acest aspect, si lucrarile de ingrijire, volumul de masa lemnoasa posibil de recoltat ar arata in felul urmator:

Sursa: Amenajamentul Ocolului Silvic Borca (U.P. I Borca) Bucuresti 2000 si Amenajamentul Ocolului Silvic Galu (U.P. II Farcasa) Bucuresti 2000

Diagrama volumului de masa posibil de recoltat din lucrarile de gospodarire

MO – molid; BR – brad; FA – fag; PAM – Paltin de munte;

DT – diverse specii tari; DM – diverse specii moi.

Prin elaborarea planului de regenerare se urmareste introducerea imediata in productie a terenurilor destinate impaduririi si regenerarii cu speciile cele mai indicate din punct de vedere economic si ecologic. In planificarea lucrarilor de regenerare s-a tinut seama  de situatia inregistrata cu prilejul descrierii unitatilor amenajistice si de nevoile de regenerare in raport cu functiile atribuite.

Speciile utillizate la impaduriri vor fi molidul - 82%, bradul - 13%, paltinul de munte - 3%, fagul - 1%, si frasinul - 1%.