Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Silvicultura




Qdidactic » bani & cariera » agricultura » silvicultura
Inmultire salcami, inmultirea prin seminte



Inmultire salcami, inmultirea prin seminte


INMULTIRE SALCAMI

culegeti toamna tarziu semintele de salcam - sunt mici, cam 2-3 mm diametru, in pastai de 5-6 cm lungime. Le pastrati peste iarna intr-un loc uscat, neincalzit, afara, sa le geruiasca. Primavara in luna aprilie le puneti intr-un vas si le acoperiti cu apa fierbinte (60-70 grd C). Le lasati 10 zile, schimband apa zilnic, cu alta proaspata la temperatura camerei. Pregatiti terenul pe care veti face pepiniera - ca la legume - sapat, maruntit, ingrasat etc. Semanati semintele astfel pregatite la 1m intre randuri si 20 cm pe rand, in cuiburi, cate 4-5 seminte la cuib, la 1-2 cm adancime. Acoperiti semanatura cu folie pentru pastrarea caldurii si a umezelii, pana la germinare. Udati cand e nevoie - sa fie solul umed permanent - si in 3-4 saptamani veti avea o pepiniera de salcam anul 1. Cand salcamii au 3-4 frunze, completati golurile cu puiet luat din celelalte cuiburi in care aveti mai multi, apoi dupa prinderea rasadului (cateva zile) rariti cultura, lasand 1 singur salcam la cuib. Rasadurile scoase pot fi transplantate in continuarea celor existente, in aceeasi schema (1m x 20 cm). Ingrijiti cultura ca pe oricare alta - udat, prasit, eventual tratamente preventive impotriva daunatorilor. Dupa 2 ani, preferabil in toamna, transferati puietii in pepiniera mare, cu o schema de plantare de 2x1 m, sau la locul definitiv de plantare a lor.

puteti incerca si inmultirea cu marcote de radacina, dar nu da rezultate intotdeauna - sapati primavara in jurul unui salcam tanar - max 10 cm diametrul trunchiului - 3 santuri concentrice de 30-40 cm adancime, primul la 0,8-1m de pom, al doilea la 1,5-2m si al treilea la 2,5 m. Taiati toate radacinile intalnite. Astupati santurile, pastrand in ele toate resturile de radacini taiate. Udati abundent toata vara. In toamna ar trebui sa aveti o multime de puieti iesiti din radacinile taiate, pe care ii puteti transplanta in anul urmator.


INMULTIREA PRIN SEMINTE

Semanatul este o metoda traditionala de inmultire atat pentru plantele erboase cat si pentru cele lemnoase. In vederea asigurarii unui procent cat mai ridicat la rasarire este necesar, pentru speciile lemnoase, sa se efectueze o pregatie a semintelor, diferentiat in functie de specia care se inmulteste.




Lucrarile premergatoare semanatului sunt redate in continuare.

1. Stratificarea – se aplica semintelor recoltate la maturitate, atat la speciile de foioase cat si la cele de rasinoase prin care se asigura conditii de parcurgere mai rapida a perioadei de post-maturare si desfasurarea procesului complex de germinare in conditii cat mai apropiate de cele naturale. Aceste conditii sunt: realizarea unui mediu permanent umed, mentinerea unei temperaturi constante si potrivite speciei si o buna aerisire. Importanta este si respectarea duratei de pastrare.

b) Stratificarea in platforma – este similara, dar se face la suprafata solului (fig. 2.1). Pe un teren plan, adapostit, se delimiteaza o platforma cu latimea si lungimea corelate cu cantitatea de samanta ce trebuie stratificata. Se niveleaza si se sapa in jurul santului de scurgere a apei. Straturile succesive de , seminte si nisip se aseaza peste un prim strat de nisip reavan asternut pe sol. Se completeaza cateva straturi de seminte (6-7 straturi) cu latime descrescanda, rezultand o forma de prisma triunghiulara.

Protectia impotriva inghetului se realizeaza cu un strat de paie sau frunze uscate in grosime de 30-40 cm, peste care se strange zapada.

Se recomanda montarea unor fascine verticale pentru a se asigura accesul aerului in interiorul gramezii. Semintele care se stratifica pe platorma sunt castanele si ghindele deoarece acestea nu necesita decat un mediu de stratificare cu umiditate moderata.

Stratificarea in lazi – este indicata pentm cantitati mai mici de seminte (fig. 2.1). Lazile trebuie sa fie de dimensiuni convenabile, dar sa aiba capacul si peretii perforati. Semintele se aseaza in lazi in straturi

Mediul de stratificare – poate fi nisip de rau curat (cernut 0,7-1 mm) sau turba maruntita si cernuta fin, care se umezesc dupa stratificare, pana la 60-90%.

La aceasta umiditate se ajunge cand, prin strangerea nisipului, acesta isi pastreaza forma fara sa lase apa, iar turba lasa sa iasa picaturi rare de apa.


Metodele de stratificare – difera in functie de durata stratificarii, de cantitatile de seminte, de specie si de posi­bilitatile de dotare.

Stratificarea in sant – se practica in cazul cantitatilor mari de seminte pentm speciile care necesita stratificare din toamna pana in primavara: stejar, fag, carpen, jugastru etc. Se sapa un sant cu adancimea de 60 cm, lungimea de 200 cm si latimea de 100 cm. (Fig. 2.1)

Pe fundul santului se pun scanduri pentru a se asigura drenaj si aerisire. Peste acestea se aseaza un strat de nisip umed, in grosime de 5 cm.

Semintele mari se aseaza in straturi subtiri alternand cu nisip (5-6 cm), ultimul strat fiind nisip.

Stratificarea semintelor cu marime mijlocie si mica se poate face in amestec omogen cu nisip sau turba maruntita in proportie de 1/3.

Protectia impotriva inghetului se realizeaza prin acoperirea Santului cu un strat gros de 50 cm de paie, iar peste ele se strange ^Pada. Locul unde se fac santurile pentm stratificat trebuie sa ne protejate de cladiri.

alternande sau in amestec omogen cu mediul de stratificare. Lazile se pastreaza in beciuri sau depozite unde se realizeaza temperaturi de 3-5°C si umiditate atmosferica 80-90%. Lazile se pot depozita si afara, unde se acopera cu zapada. In depozite, se efectueaza periodic controlul starii semintelor si completarea apei pierdute (prin cantarire). Pentm aceasta, continutul lazilor se rastoarna, se inlatura semintele alterate, se uda si se omogenizeaza amestecul, dupa care se reintroduce in lazi. Stratificarea in depozite este necesara mai ales pentm speciile a caror durata de stratificare este mai mare de 5-6 luni sau se situeaza partial in sezonul cald.

inainte de semanare, semintele stratificate se separa de nisip sau turba.

2. Umectarea – se aplica semintelor cu tegumentul tare, mai
putin permeabil. Umectarea se face inainte de semanat, in apa cu
temperaturi diferite, in raport cu necesitatile speciei si pe durate
variabile (tab. 2.2). Semintele se tin in apa pana la gomflare
(umflare) sau in unele cazuri pana la declansarea germinatiei.



Pentm durate mai lungi de mentinere in apa, este necesar ca apa sa se schimbe la 2 zile. Semintele vor fi acoperite cu apa.

3. Refrigerarea – este un procedeu care se aplica speciilor ale
caror seminte germineaza mai bine dupa parcurgerea unei peri-
oade de temperaturi constant scazute (semanare de primavara).
(Tab. 2.3).

Semintele umectate sau mentinute in mediu umed (nisip sau turba) si ambalate in pungi de polietilena sunt introduse in frigidere.

4. Tratarea hidro-termica – se aplica semintelor cu
tegumetul dur in scopul usurarii procesului de imbibare cu apa
(salcam, gladita). Procedeul consta in adaugarea peste seminte,
a apei fierbinti la temperatura de 98-100°C. Timp de 2-3 ore temperatura apei se mentine la 50-60°C prin invelirea vasului dupa care semintele raman in apa cea. 10-12 ore. in urma acestui tratament cu apa apar fisuri (crapaturi fine), in tegumentul semintei si astfel semintele se gomfleaza.

Tratarea chimica se realizeaza prin folosirea acizilor concentrati care subtiaza coaja groasa a unor seminte. Se foloseste acid sulfuric concentrat timp de 30-60 minute dupa care semintele se spala cu apa pentm indepartarea acidului si sunt din nou tratate 30-60 minute, dupa care se introduc in lapte de var pentm neutralizarea

5. acidului si se seamana. Uneori se aplica tratamente combinate, chimice si de alta natura.

6. Preincoltirea. Cu doua saptamani inainte de semanat, semintele in amestec cu nisip umede, se intind in strat subtire in incaperi la temperaturi de 18-20°C. Dupa declansarea germinatiei, cand radacinuta ajunge la 2-3 cm lungime, se ciupeste la 1-2 cm de samanta. Aceasta lucrare suplineste efectuarea lucrarii de retezare a pivotului (radacina principala) puietilor in pepiniera.

Semintele care au fost tratate prin diferite procedee de grabire a germinatiei trebuie semanate imediat, si foarte ferite de uscaciune (soare, vant). De asemenea aceste seminte necesita un teren bine pregatit si reavan.

Protejarea semintelor de atacul daunatorilor

Semintele consumate frecvent de pasari si rozatoare, se prafuiesc inainte de semanat cu miniu de plumb sau se stropesc cu petrol sau esenta de terebentina.

Semintele plantelor sensibile la boli ce apar imediat dupa rasarire, se dezinfecteaza cu formalina 0,1% timp de 5 minute, dupa care se zvanta si se seamana imediat. La tratament se poate folosi si sulfatul de cupru.

Semanatul mecanizat – se utilizeaza mai putin in pepinierele spatiilor verzi care produc materialul saditor intr-un sortiment

variat si in cantitati mici.

2. Semanatul in paturi nutritive (Fig. 2. 4) Pregatirea
paturilor consta in urmatoarele lucrari: se sapa santuri cu

Fundul santului se mobilizeaza usor cu cazmaua, pentm a permite drenarea apei de udare.

Substratul de cultura se pregateste dupa una din retetele urmatoare:

a) Amestec omogen, in grosime de 18-20 cm, din urmatoarele componente: – 30% litiera de molid in curs de

descompunere. 50% humus de molid si 20% humus de fag, sau – 55% litiera de molid si 45% humus sau molid, sau – 40% litiera de molid. 60% humus de fag. tei sau com.








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|