Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Agricultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura
Tipuri si structuri teritoriale agricole



Tipuri si structuri teritoriale agricole


Tipuri si structuri teritoriale agricole



A. TIPURI DE AGRICULTURA


Principalele tipuri actuale de agricultura sunt: agricultura de subzistenta si agricultura comerciala (Fig. 1).


       Agricultura de subzistenta caracterizeaza regiunile subdezvoltate care au terenuri arabile de calitati diferite, dar predominand cele modeste, cu un randament redus si foarte redus; este o agricultura de tip extensiv si productii agricole aflate la limita satisfacerii necesitatilor populatiei in crestere.




Cuprinde urmatoarele tipuri:

agricultura extensiva;

agricultura axata pe pastorit nomad;

agricultura primitiva de subzistenta;

agricultura intensiva din regiunile cu umiditate alternanta, caracterizata prin culturi agricole diferite de cultura orezului (Fig. 2);

agricultura intensiva din regiunile in care predomina cultura orezului.

Aceste ultime doua tipuri de agricultura se afla asociate teritorial si se suprapun celor mai populate regiuni ale globului (Asia de Sud, Asia de Est si de Sud-Est).


       Agricultura comerciala

Agricultura comerciala are ca principal element specific realizarea unor produse agricole destinate comercializarii lor. Ea are un caracter intensiv si se bazeaza pe procedee agrotehnice moderne si o mecanizare substantiala (DOC 1).

Cuprinde urmatoarele tipuri:

agricultura predominant cerealiera (denumita uneori „cerealicultura”);

agricultura mixta (cultura plantelor si cresterea animalelor);

agricultura centrata pe cresterea extensiva a animalelor, cu scopul producerii carnii destinate comercializarii;

agricultura centrata pe cresterea animalelor cu scopul obtinerii si comercializarii produselor lactate;

agricultura specializata pe viticultura si pomicultura;

agricultura mediteraneana.

Un tip aparte il reprezinta plantatiile (de cafea, citrice, maslini, arbori de cauciuc, bumbac etc).



B. Structuri teritoriale agricole


Trasaturile comune ale agriculturii practicate pe un teritoriu dau spatiului respectiv o anumita omogenitate. Exista doua grupe mari de structuri teritoriale in functie de cele doua mari zone bioclimatice in care se practica agricultura: zona calda si zona temperata.


       in zona calda, unde predomina agricultura de subzistenta, tipurile de agricultura (si structurile teritoriale asociate) sunt:

agricultura itineranta, practicata indeosebi in regiunile forestiere mari ale zonei intertropicale (Amazonia si centrul Africii);

agricultura sedentara din zonele tropicale uscate (indeosebi din savane si din Sahel);

agricultura bazata pe irigatii specifica oazelor situate in deserturi;

marile plantatii de orez reprezinta un tip special de agricultura, in acelasi timp un deosebit de expresiv peisaj agricol si o foarte originala structura agrara; acest lucru provine din sistemul de retinere a apei, sistemul de canale, modul de plantare si culegere a orezului;

agricultura de plantatie cu un caracter comercial si industrial (plantatiile de arbori de cauciuc din Brazilia, Malaysia, Indonezia; plantatiile de cafea si cacao, plantatiile de ceai, de trestie de zahar).


       in zonele temperate, unde este prezenta pe mari intinderi agricultura comerciala, se disting:

agricultura de tip mediteranean;

agricultura extensiva, din zonele temperate, practicata in anumite portiuni mai putin populate;

agricultura intensiva, caracterizata printr-un inalt randament al productiei la hectar; poate avea mai multe forme: marile structuri teritoriale de tipul fermelor nord-americane, agricultura de tip specializat, agricultura-co­merciala din Europa de Vest si agricultura ba­zata pe forme de asociere cooperatista sau de stat;

agricultura periurbana (Fig. 3) cu sere, solarii si complexe de tip agroindustrial.


Dictionar


Agricultura extensiva - agricultura practicata in secolul XIX (si partial in prezent) prin destelenirea terenurilor folosite pentru pasunat si pastorit (prerii, stepe) si cultivarea lor cu cereale; acest tip de agricultura era realizata prin „extinderea” terenurilor arabile in zone anterior intelenite.

Agricultura intensiva - agricultura bazata pe mecanizare, chimizare, irigatii, asolamente, pe selectia soiurilor de seminte; imbina cultura cerealelor cu cea a plantelor tehnice, plantelor furajere si cresterea animalelor.

Agricultura itineranta - sistem elementar de cultura agricola realizat prin defrisarea unei suprafete mici din padurea tropicala sau prin taierea ierburilor savanei si cultivarea unor plante fara ingrijire agricola; dupa 2-3 ani, solul este parasit si agricultorii se muta in alta parte.


Doc 1. Particularitatile agriculturii comerciale


Principalele caracteristici ale agriculturii de tip comercial sunt: - trecerea spre o policultura de tip industrial;

eficacitate ridicata;

adaptarea factorilor de productie la cerintele pietei;

utilizarea tehnologiilor moderne, a mecanizarii, a chimizarii si organizarii stiintifice a productiei;

angrenarea in aceasta activitate a unui numar redus de persoane;


corelarea politicilor agricole ale tarilor si regiunilor ce practica agricultura de tip comercial;

integrarea acestui tip de agricultura in industriile de prelucrare.


Aplicatii:


1. Comparati tipurile de agricultura (Fig. 1) sub raportul extensiunii spatiale.

2. Identificati regiunile cu cea mai mare diversitate agricola.



Fig. 1 - Tipuri de agricultura pe Terra



Spatii cu agricultura de subzistenta






agricultura extensiva









agricultura cu predominarea pastoritului (frecvent nomad)


agricultura de subzistenta (itineranta sau sezoniera)



agricultura intensiva (fara cultura orezului)





agricultura intensiva cu predominarea culturii orezului)

Spatii cu agricultura comerciala







pasunat extensiv









pasunat pentru cresterea animalelor






cultura cerealelor (cerealicultura)






agricultura mixta









agricultura mediteraneana








pomicultura










plantatii













Fig. 2. - Agricultura bazata pe irigatii – orezarie in terase, China

Fig. 3 - Agricultura periurbana - sera langa Cagliari, Italia


3.

Regiuni si peisaje agricole



Agricultura poate fi privita din mai multe puncte de vedere. Geografic, intereseaza identificarea specificului sau teritorial, care poate lua forma unor regiuni si a unor peisaje agricole. Cele doua notiuni, regiune si peisaj, sunt relativ complementare si, uneori, se pot suprapune.



A. Zone si regiunile agricole


Fiind parte a biosferei, elementele ce compun agricultura (plantele cultivate si animalele domestice) se supun acelorasi reguli generale dictate de zonalitatea factorilor climatici si biogeografici. Rezulta diviziuni teritoriale ce pot fi numite zone agrogeografice.

Principalele zone agrogeografice sunt:

zona tropicala cu umiditate permanenta, situata in zona intertropicala, cuprinzand o serie de culturi specifice cum ar fi: arborele de cauciuc, la care se adauga culturi de orez, grau, porumb, mei etc; zonele forestiere nu permit decat o agricultura itineranta;

zona tropicala cu umiditate alternanta, situata de o parte si de alta a regiunii tropicale umede si caracterizata prin culturi de bumbac, trestie de zahar, cafea si ananas;

zona musonica cu precipitatii bogate, alternante si o structura a culturilor in care predomina net cultura orezului (rizicultura); in aceasta regiune se adauga spatii cultivate cu porumb, batate, bumbac si iuta; este, de asemenea, o regiune de crestere intensiva a bovinelor;

zona arida cu o agricultura limitata la cea practicata in oaze sau in lungul raurilor care o strabat;

zona mediteraneana, cunoscuta prin culturile specifice de citrice, maslin si vita de vie; se adauga culturi cerealiere relativ reduse;

zona cerealiera temperata, caracterizata printr-o agricultura intensiva si diversificata; se cultiva grau, porumb, sfecla de zahar, floarea soarelui, pomi fructiferi, vita de vie etc; exista pasuni intinse, dar si culturi ale plantelor furajere, care permit o crestere intensiva a animalelor (porcine, bovine, ovine - Fig. 1);

zona subpolara, care are o agricultura modesta (culturi de orz, secara, cartofi).

O viziune (imagine) mai obiectiva a agriculturii mondiale este oferita de tipul de productivitate agricola. Se disting regiuni agricole cu o productivitate redusa (extensive) si cu o productivitate inalta (intensive), fiecare cu mai multe varietati zonale (Fig. 2).

In cadrul acestei dispozitii zonale, zonele agricole (agrogeografice) pot avea anumite caracteristici regionale in care un rol important il au treptele si unitatile de relief.


B. Peisajele agricole


Peisajele agricole se suprapun in linii mari cu ceea ce am putea numi „peisaje rurale” deoarece, tipul predominant de peisaj este in stransa legatura cu modul rural de locuire a teritoriului. Peisajele rurale reprezinta modalitatea cea mai completa de caracterizare a specificului teritoriului. In cadrul lor peisajele agricole reprezinta doar partea unde se practica agricultura.

Principalele categorii de peisaje rurale:

       Peisaje „naturale”, cu un impact antropic mai redus, cuprinzand:

peisaje cu un covor vegetal foarte sarac, in care apare in evidenta roca subiacenta, care sunt reprezentate de zonele polare, subpolare si aride (calde si temperate); expresia cea mai clara este data de deserturile tropicale, temperate si „deserturile reci”;

peisajele forestiere, foarte putin marcate de om (Amazonia - Fig. 3, Africa Centrala etc).

       Peisaje agricole cuprinzand: - peisaje de pasuni si cresterea animalelor caracteristice regiunilor semidesertice si zonelor de stepe aride;

peisajul mediteranean care, in acest caz, se suprapune cu regiunea agrogeografica mediteraneana (Fig. 4);

peisaje de terenuri cultivate intensiv (Fig. 5).

De asemenea, exista peisaje care sunt transformate intr-o masura si mai mare de om, cum ar fi anumite spatii agricole, urbane, de amenajari turistice si, in general, principalele areale cu o densitate foarte mare a populatiei.


Dictionar


Peisaj agricol - peisaj in care este vizibila activitatea umana, intr-o masura foarte redusa (in „peisajele naturale”) sau intr-o masura care ii dau vizibilitate si specificitate (peisajele de cultura a cerealelor, plantatiile s.a.)

Rizicultura - denumire utilizata pentru cultura orezului spre a sublinia specificul peisajului (cu irigatii, umiditate la sol) al productiei si tehnologiei folosite.

Regiune agrogeografica - un anumit teritoriu concret (o forma de relief) cu o relativa omogenitate a specificului agricol.

Zona agricola - fasie latitudinala in care specificul agriculturii este determinat de zonalitatea climatica.



Fig. 1 - Cresterea intensiva a ani­malelor in regiunea temperata -Subcarpatii Getici, Romania


Aplicatie:


Utilizand Fig. 2, explicati diferentierile teritoriale ale productiei agricole.


Fig.


Fig. 2 - Regiunile agricole ale Terrei


A. Regiuni cu agricultura intensiva si productiva


Regiunea temperata de cultura a cerealelor (grau si porumb) in sistem intensiv, in asociere cu cresterea animalelor (SUA, Canada, Fed. Rusa, Europa Centrala, Brazilia)

Regiunea subtropicala de cultura a cerealelor (indeosebi grau) in asociere cu cresterea animalelor (bovine, porcine)

Regiunea de cultura intensiva a orezului (Asia de Sud si Sud Est)

Agricultura mediteraneana (citrice, maslini, cereale)

Agricultura de plantatie (cafea, cacao, arborele de cauciuc, bumbac)

Regiuni de pasunat intensiv si de crestere intensiva a animalelor pentru lapte


B. Regiuni cu agricultura intensiva si slab productiva


Regiuni intertropicale cu agricultura de subzistenta

Agricultura in areale forestiere defrisate

Terenuri utilizate foarte slab (soluri inghetate)

Pasunat nomad (ocazional)

Agricultura spatiilor montane etajate


Fig. 3 - Peisaj forestier – Amazonia



Fig. 4 - Peisaj mediteranean - plantatie de portocali - sudul Frantei

Fig. 5 - Peisaj cu agricultura intensiva Olanda








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|