Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Zootehnie




Qdidactic » bani & cariera » agricultura » zootehnie
Cresterea pasarilor - productia de oua



Cresterea pasarilor - productia de oua


Cresterea pasarilor se ocupa in primul rand cu cresterea si exploatarea raselor de gaini,curci,bibilici,gaste si rate.

Cresterea pasarilor necesita cunostinte variate,din urmatoarele considerate:numarul mare de speciicu particularitati biologice de crestere si de intretinere foarte diferite unele de altele;caracterul complex al productiilor si in special al productiilor de oua;metabolismul foarte intens.care face ca pasarile sa reactioneze deosebit de repede la cea mai neinsemnata modificare a conditiilor de viata;modul de reproductie caracteristic.intreaga dezvoltare embrionara fiind sub conducerea nemijlocita a omului;gradul inalt de climatizare,mecanizare si automatizare a adaposturilor,astfel incatpasarile sunt sustrase aproape integral de sub influenta conditiilor de mediu natural.

In cresterea pasarilor pot fii practicate tehnologii de intretinere  foarte variate mai ales prin gradul in care realizeaza satisfacerea cerintelor pasarilor fata de conditiile de intretinere si prin masura in care corespund cerintelor de ordin economic.

Numeroasele tehnologii de intretinere a pasarilor in perioada de crestere sau exploatare pot fii grupate in 3 sisteme:

-sistemul extensiv:

-sistemul semiintensiv;

-sistemul intensiv industrial.

In general.se considera ca sistemul de intretinere este cu atat mai intensiv,cu cat,acoperind mai complet si mai economic cerintele pasarilor,permite realizarea pe unitatea de suprafata in adapost,de productie mai mari cu volum mai redes de munca si cu un cost mai mic.sistemele de intretinere pot fii caracterizate mai ales prin urmatoarele:intretinere pasarilor se face in libertate la sistemele  extensive,in semilibertate la sistemele semiintensive si in captivitate la sistemele intensive industriale.







Productia de oua


Oul de gaina este pentru om unul dintre cele mai pretentioase alimente,datorita valorilii lui nutritive ridicate.Dintre toate alimentele,numai ouale si laptele sunt considerate alimente complete deoarece,contin in proportii necesare,toti principii nutritivi(glucide,lipide,proteine,saruri minerale,apa).


Factorii care influentiaza productia de oua


Dintre factorii de natura ereditara(interni),care influenteaza productia de oua atat numeric cat si calitativ, amintim:specia, rasa, individualitatea, varsta, precocitatea, conditiile de adapostire, starea de sanatate, densitatea, comportamentul, microclimatul.

Productia de oua individuala variaza intre limite foarte largi, fiind determinata partial de functionarea aparatului reproducator de mediu, sub control neurohormonal si puternic influentata de conditiile de mediu exterior.

In afara insa de acestea, productia numerica de oua  mai este influentata direct sau indirect si de o serie de alti factori.

Specia volumul productiei de oua este diferit la fiecare specie de pasari.Astfel, la gaini, productia de oua este mare, ajungand la unii hibirizi industriali pana la 250-270 bucatioua, in timp de 13-14 luni de exploatare.La curci productia de oua dintr-o perioada de ouat este in medie de 80-90 oua.La rate, productia de oua este foarte variata, la unele rase fiind foarte mare, ceea ce duce la o productie mare apropiata de a gainilor 180-220 oua.La gaste perioada de ouat este scurta si productia variaza intre 20-80 oua.

Rasa:determina variatii ale productiei de oua in cadrul aceleiasi specii in limite foarte largi.Astfel, la gaini productia de oau variaza in functie de rasa de la 120 oua la rasele grele, pana la 225-260 oua pe an la rasele specializate pentru productia de oua.La rate, de asemenea, productia de oua este foarte mult influentata de rasa.La curci si gaste, productia de oua este mai putin diferentiata de rase, aceste specii fiind selectionate si crescute, mai mult in directia productiei de carne.

Individul:din analiza individuala a productiei de oua se desprinde faptul ca, in cadrul unui lot de pasari, se disting indivizi cu productii scazute, medii sau ridicate.In special la gaini si rate, deseori se intalnesc indivizi care au o productie de oua cu mult peste media celorlalti.La rasele neameliorate, variabilitatea productiei de oua de la individ este foarte mare, lucru care influenteaza negativ productia.

Varsta:influenteaza foarte mult productia de oua.Astfel, la gaini, productia maxima de oua se obtine de obicei in primul an de ouat.a curci, ce mai mare productie de oua se obtine in primul an de ouat.In al doile an, productia scade treptat.a rate, productia de oua creste in al doile an si dupa aceasta varsta scade.La gaste, productia de oua creste de obicei pana in al treilea an, dupa care incepe sa scada.

Precocitatea ouatului:prin precocitatea ouatului sau precocitatea sexuala intelegem periaoda de timp scursa de la scloziune pana la producerea primului ou.Cu cat puicutele de inlocuire din rasele usoare, incep sa oua mai devreme, dar nu inainte de varsta de 12-13 saptamani, cu atat productia de oua va fi mai mare.La gaste, ouatul incepe dua varsta de 8-10 luni, iar la curci dupa varsta de 7-10 luni, in functie de rasa.

Instinctul de clocit:la pasarile cu instinct de clocit dezvoltat, productia de oua inceteaza in perioada clocitului, iar dupa desclocire, ouatul incepe cu o intarziere care variaza intre 1-20 zile.La rasele de gaini usoare, specializate pe productia de oua, instinctul de clocit este foarte redus sau chiar a disparut, pe cand la rasele de haini mixte sau grele, instinctul de clocit se manifesta cu mai mare intensitate.La curci si la gaste, instinctul de clocit se manifesta cu mai mare intensitate..Ratele in general nu cad closti.

Naparlirea: acest produs fiziologic este insotit de scaderea sau chiar intreruperea productiei de oua.Gainile prezinta o mare variabilitate in ceea ce priveste timpul cand incep sa naparleasca si cat dureaza acest proces.Astfel gainile slab ouatoare, incep naparlirea mai devreme si dureaza 5-6 luni.Gainile bune ouatoare  incep sa nasparleasca mai tarziu si procesele dureaza 3-4 luni, iar gainile foarte bune ouatoare incep naparlirea prin noiembrie si dureaza 6-8 saptamani.Indiferent cand incep naparlirea, se termina de obicei in ianuarei- ferbuarie.

Alimentatia pasarilor este factorul de mediu principal si chiar determinant, in realizarea unei productii de oua corespunzatoare potentialului productiv al fiecarei specii si rase.Cercetarile efectuate au stabilit pe fiecare specie si categorie in aprte, cerintele in substane nutritive, fapt care a dus la realizarea unor retete furajere adecvate.S-a observat ca respectarea acestor retete furajere asigura o productie superiaoara de oua, iar nerespectarea lor duce la scaderea substantiala a productiei.De asemenea este stabilit ca prin neasigurarea unui front de furaje corespunzator, productia de oua scade cu 10-12%, iar lipsa de apa poate duce chiar la incetarea ouatului.


Conditiile de adapostire:adapostul, mai ales in sistemul de crestere intensiv industrial, trebuie sa asigure un microclimat corespunzator(temperatura, umiditate, schimb de aer, program de lumina etc)

Starea de sanatate:de asemena influenteaza productia de oua si este bine cunoscut ca starea maladiva duce la scaderea si chiar incepatarea ouatului.



Sisteme de exploatare a pasarilor pentru productia de oua


In cresterea pasarilor pot fi practicate un numar foarte mare de tehnologii care,indiferent daca se refera la o spesau la alta ,la o productie sau la alta,de calitate sau alta,pot fi caracterizateprin nivelul la care satisfac cerintele pasarilor fata de conditiile de viata,prin modul cum realizeaza optimizarea diferitelor conditii de intretinere si prin masura in care raspund cerintelor economice.

In general,se considera ca sistemul de intretinere a pasarilor este cu atat mai intensiv cu cat pentru 1m² de suprafata construita se realizeaza productii mai mari si la un pretde cost mai scazut.

Din acest punct de vedere,sistemele de intretinere pot fi caracterizate mai ales prin urmatoarele :intretinerea pasarilor se face in libertate la sistemele extensive,in semiliberate la sistemele semiintensive si in captivitate la sistemele intensive.

Sistemul extensiv


Sistemul extensiv:de intretinere consta in punerea la dispozitia pasarilor a suprafetelor de teren, campuri, lucerniere, pajisti sau ape, in functie de specie.Acest sistem este specific gospodariilor individuale, cand puii obtinuti prin clocitul natural se cresc cu ajutorul clostilor in libertate, folosindu-se drept closti gaini sau curci.Este indicat ca, in organizarea acestei munci, sa fie asezate mai multe closti odata pe oua, care sa scoata puii in aceasi zi, dand posibilitatea regruparii puilor la mai multe closti, pentru ca o parte din ele sa fie folosite pentru productia de oua.

La o gaina closca se pot reaprtiza pentru crestere 15-25 pui, in finctie de marimea ei si de sezon, mai putini iarna si mai multi vara; unei curci pot fi repartizati cate 25-40 pui, iar la o gasca se pot repartiza pentru crestere cate 15 boboci.Aceasa repartizare se face in ziua ecloziunii,seara,pt ca,a doua zi,closca respectiva sa aiba nr fixat de pui spre a se obisnui de la inceput cu ei.Pentru cresterea puilor de catre closti,care nu au ajuns cu clocitul pana la ecloziune,repartizarea se face dupa 5-15 zile de clocit.In acest scop se ridica 2/3 di oua si in cursul noptii puii se introduc in numar 2-3 sub closca,urmarindu-se cum se comporta cu ei;in cazul cand ii primeste restul puilor,se introduce dimineata sub aripi in timp ce closca sta pe cuibar.


Sistemul semiintensiv


Sistemul semiintensiv:acest sistem se recomandapt crescatoriile relativ mici la care se doreste sa se combine avantajul unui adapost bun,care sa asigure pasarilor conditi de cazare si de productie bune pe timpul iernii,cu avantajele utilizarii,pe timpul verii,unor spatii inerbate.

Cresterea si intretinerea puilor

Cresterea puilor se face in puiernite fara a mai fii folosite clostile.Inca de la incubator,se recomanda sa fie sortati pui dupa dezvoltarea corporala,starea lor de voiciune si durata ecloziunii.

Ambalarea si transportul puilor de o zii se face in cutii de carton cu capacitatea de 100 de pui;transportul se face cu autocamionul,trenul sau avionul.

Pui se repartizeaza in puiernita dupa starea lor de voiciune,ia durata de crestere depinde de anotimp.In general timpul necesar este de 8 saptamani,timp in care puful se inlocuieste cu penajul juvenil,ce apara corpul puilor de frig,permitand cresterea lor in incaperi neincalzite.Cresterea in puiernite prezinta anumite avantaje:puii sunt feriti de frig adaposturile pot fii curatate si dezinfectate usor,iar munca ingrijitorilor poate fii organizata.Lucrarile ce se executa intro puiernita sunt:

-pregatirea puiernitelor pentru intrarea in functiune;

-primirea si sortarea puilor;

-impartirea puilor pe loturi in compartimente;

-ingrijirea si hranire;

-scoaterea lor in solarii si padocuri;

-curatenia si dezinfectia periodica a adaposturilor;

-bonitarea si trecerea puilor in adaposturile de vara.

Durata de crestere a puilor in puiernite depinde de specie,rasa si in special de sezon.Puii de gaina si de curca au nevoie de intretinere mai indelungata(cel putin 2 luni)decat bobocii de rata si gasca acestia din urma imbracandu-se cu penaj mult mai repede.



Formarea compartimentelor in puiernite este dreptunghiulara sau patrata,pentru a asigura patrunderea luminii in mod direct pe cel putin 1/3 din suprafata interioara.culoarul de servici stabileste legatura intre compartimentele puiernitei.

Incalzirea cu sobe cu carbuni,sobe cotlon sau sobe obisnuite nu constitue sistemul cel mai bun,deoarece aerul se viciaza repede si prezinta pericol de incendiu.De aceea,acolo unde exista sursa de curent electric se folosesc eleveuzele sau crescatoarele electrice,formate din rezistente bine izolate,montate sub un reflector.Aparatele de incalzire cu apa calda sunt formate din radiatoare,asezate orizontal la 0,25 cmdeasupra podelei sau din tevi incalzite,situate de-a lungul puiernitei.

Echilibrarea factorilor de micro climat(fizici,chimici si biologici)duc la obtinerea unor rezultate bune in cresterea puilor.

Asternutul de paie tocate,de floarea-soarelui,se aseaza in strat de 5 cm si se primeneste periodic,in special in locurile unde stationeaza puii mai mult,iar in restul puiernitei o data pe saptamana.

Asternutul poate fii format din talas sau turba,fiind contraindicat rumegusul de lemn,deoarece consumand din el,puii pot suferii de impaslirea gusii si indigestie.

In zilele calduroase pui se scot in padocuri,iar dupa varsta de o luna pt a se preveni aglomerarea lor in colturile puiernitei,se aseaja stingii pentru dormit la o distanta mica de podea.

La puii la care densitatea este mare pe o suprafata mica si cei eclozionati toamna apar o serie de vici,cum ar fii canibanismul(puii se ciugulesc pana la sangerare).In unele crescatorii s-au putut combate viciile cu ajutorul hartiei rosii puse in geamuri pentru a masca culoarea rosie a vaselor de sange superficiale de pe pielea puilor,ce  ii tenteaza la ciugulit.

O mare importanta se da supravegherii puilor cu semne de boala,care se izoleaza si daca 24 de ore nu prezinta semne de insanatosire se sacrifica.Ca masuri preventive se varuiesc zilnic peretii puiernitelor pana la inaltimea de 1 metru si se iau masuri pentru dezinfectia periodica,precum si pentru vaccinarea puilor.

Programul in puiernita se desfasoara in felul urmator:dimineata se face controlul sanatatii puilor,hranirea si adaparea,se controleaza temperatura din puiernita,aerisirea,se face schimbarea asternutului reinnoirea dezinfectantilor si dezinfectoare,precum si curatarea in padocuri.

In cursul zilei se face hranirea si schimbarea apei incontinuare,controlul temperaturii si se scot puii in padocuri,daca timpul permite.Seara,dupa hranire,se controleaza din nou temperatura in adapost,se observa felul cum dorm puii si daca se urca pe stinghii.Apoi se pregateste hrana pentru a doua zii si se preda puiernita schimbului de noapte care va controla starea generala a puilor si temperatura in puiernita.


Cresterea semiintensiva


Cresterea semiintensiva a gainilor reprezinta o imbunatatire a cresterii traditionale, pasarile fiind intretinute in hale de ouat sau cotete, harem prevazute cu solarii si padocuri, prezentand o serie de avantaje:

-reducerea consumului de furaje concentrate, prin utilizarea resurdelor naturale pe care le asigura o gospodarie;

-pastrarea unei bune stari de sanatate a efectivelor, fara adaosuri importante de substante biologic-active, datorita miscarii pasarilor in aer liber si in soare si datorita posibilitatii acestora de a-si asigura o parte din viamine si saruri minerale, direct din mediul natural in care traiesc;

-investitii relativ mici, constand in general din modernizarea sptiilor existente;

-realizarea unei productii sustinute de oua si ceea ce este important, de o excelenta caliatate, asa numitele “oua taranesti”, care se bucura de o buna apreciere pe piata, datorica coloratiei accentuate a galbenusului si gustului superior, comparativ cu al celor obtinute pe cale industriala.

Pentru a-si moderniza crescatoria si a o face semiintensiva, un crescator particular, trebuie sa tina seama de urmatoarele aspecte:

-modernizarea adaposturilor existente;

-imbunatatirea tehnologiei de credtere;

-completarea ratiilor furajere.

Iarna,pentru fiecare kg de greutate vie este necesar cel putin de 1m³ de aer proaspat pe ora.Temperatura din adapost trebuie mentinuta cat mai aproape de nivelul optim 15-25sC,la care productia este maxima cu consumul cel mai redus de furaje.

Mentinerea gainilor in conditii nefavorabile determina pe rand 4 fenomene.La aparitia conditiilor nefavorabile,se micsoreaza mai intai greutatea oulor,apoi scade ritmul de ouat pana la incetare,urmeaza scaderea treptata a grautatii corporala si de abia in final pasarile incep sa naparleasca.Conditiile nefavorabile prin care trec,toamna,gainile sunt scaderea naturala a zilei-lumina.Scaderea duratei zilei-lumina determina o scadere a productiei de oua,pentru ca lumina este primul dintre factorii care influenteaza ouatul.

Crescatorul care intentioneaza sa-si modernizeze crescatoria in primul rand va trebui sa-si puna un bec electric in adapost.In acest fel,atunci cand incepe sa se intunece afara,gainile se retrag in adapost unde gasesc lumina,hrana si apa,caldura si aer curat.

Asa dar,pe jumatate din suprafata adapostului se amenajeaja paturi de dormit,cu stinghii amplasate la 40 cm deasupra pardoselii si la distanta de 35 cm intr-o o stinghie si alta.Sub pat se formeaza astfel un spatiu in care se strag dejectiile pasarilor,care va fii protejat de o plasa de sarma,care sa nu permita pasarilor sa patrunda in aceasta zona.In cealalta jumatate a adapostului,spre usa de acces,se aseaja un strat gros de paie(cca 20 cm),iar deasupra acestuia vor exista 2 jgheaburi pentru furaje si un jgheab pentru apa.Inaltimea hranitorilor si a dapatorilor va fii astfel calculata in cat marginea superioara a acestora,sa se afle la inaltimea spinarii pasarilor.Pe peretele frontal vor fii prevazute:usa de acces al crescatorului si una sau doua ferestre,iar intre ferestre va fii amplasat becul electric in asa fel incat lumina sa vina din aceeasi directie ca si ziua,sa lumineze puternic zona de hranire si adapare si cat mai putin zona de ouat si patul de dormit.

Evacuarea aerului viciatse va face de la nivelul patului,printrun cos de evacuare.Volumul de aer introdus si evacuat se va asigura,atat prin reglarea deschiderii ferestrelor,cat si prin cosul de evacuare.De volumul de aer existent in adapost ne dam seama dupa comportamentul pasarilor si prin calitatea asternutului,care va trebuii sa fie suficient de gros si in permanenta schimbat.Un asternut gros,bine intretinut,va intra intro usoara fermentatie,cu degajeara de caldura,dar fara emanare puternica de amoniac.

Sunt doua probe care ne indica o ventilatie insuficienta a adapostului:degajarea puternicac de amoniac,care se simte la nas si la ochi cand intram in adapost si cresterea umiditatii in asternut,concomitent cu aparitia de condens pe pereti.

Aceste aspecte pot fii evitate daca,concomitent cu marirea ventilatiei,se asigura incalzirea adapostului,care la ora actuala este destul de costisitoare si de aceea un bun crescator nu trebuie sa ajunga niodata la aparitia umiditatii si a proceselor fermentatiei in adpost,ci sa le previna printr-o buna izolare termica a adapostului si printr-o rationala aerisire in timpul iernii.







Sistemul intensiv


Sistemul intensiv:reprezinta cea mai moderna forma de crestere si exploatare sa pasarilor,in care,pe baza mecanizarii complexe si aplicarii celor mai moderne metode de alimentatie,ingrijire,selectie si,cu un consum minim de munca si furaje,productivitatea pasarilor si productia lor sunt foarte ridicate.

Cresterea pasarilor in sitemul intensiv prezinta o seria de caracteristici.

-Halele sunt de mare capacitate,cu suprafete de 1000-1200m²,cu mecanizarea si automatizarea aproape integrala a procesului de productie.

-Au fost eliminate padocurile,solariile,lumina naturala,trecandu-se la intretinerea pasarilor in captivitate(intretinere intensiva).

-Pot fifolosite nutreturile combinate ,iar mecanizarea distribuirii hranei micsoreaza risipa de furaje.

-au fost concentrate efective de mari suprafete de suprafete mici de teren,pretizand doar cca 20% din suprafata de teren necesara in sistemul semiintensiv.

-Densitatea pasarilor din adapost se mareste de la 2,5-3 capete pe m² la 6-9 capete pe m² in cazul intretinerii pe asternut si stinghii sau la 15-21 capete pe m² in cazul exploatarii in baterii.

-Datorita concentrarii efectivelor de pasari,se impune specializarea intreprinderilor si cooperarea dintre ele printr-ointegrare pe verticala.De exeplu,pentru producerea oualorde consum ,este nevoie de unitati de selectie si hibridare producatoare a materialului de reproductie;unitati pentru producerea nutreturilor combinate;ferme de reproductie;statii de incubatie ;ferme de crestere a tineretului de inlocuire;ferme pentru exploatarea gainilor ouatoare ;unitati de prelucrare a produselor si subproduselor ;unitati de desfacere.

-Dezvoltarea industriei constructiilor si a materialelor de constructi,precum si realizarea unoe echipamente de exploatare automate,au creat implicit conditiile necesare imbunatatirii fluxurilor tehnologice,prin realizarea unor constructii si utilaje in masura sa asigure cerintele fiziologice si eficienta exploatarii.

-Toate adaposturile din sistemul intensiv industrial fuctioneaza pe principiul “populare si depopulare totala”(totul plin,totul gol).Popularea si depopularea totala se pot organiza pe adaposturi,pe grupe de adaposturi sau pe intreaga ferma.

-Concentrarea de efective mari pe suprafete de teren mici permit asezarea fermelor avicole in imediata apropiere a pietelor de desfacere,ceea ce inlatura cheltuielile de transport si usureaza aprovizionarea populatiei cu produse proaspete.

Sistemele de intretinere intensiva prezinta 2 dezavantaje:

-investitii mari la inceput;

-aparitia la pasari,ca urmare a densitatii sporite, a unor vicii(spargerea si consumarea oualor,canibalism).

Aceste neajunsuri pot fii depasite,deoarece cheltuielile sunt compensate de economiile ce se realizeaza ca urmare a folosirii unei suprafete mici de teren si a sporirii productivitatii muncii iar pentru vicii,avicultorii au la indemana o serie de masuri cu care sa le previna si sa le combata.







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|