Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Zootehnie




Qdidactic » bani & cariera » agricultura » zootehnie
Studiu - materialului seminal de taur din rasele de carne



Studiu - materialului seminal de taur din rasele de carne


Studiu asupra evolutiei utilizarii LA materialului seminal de taur din rasele     de carne de la Semtest Craiova


1 Introducere


Semtest Craiova S.A. este unul dintre centrele romanesti de elita din sectorul zootehnic, desfasurand de mai multi ani activitati din sfera biotehnologiilor reproductive in scopul cresterii potentialului genetic al efectivelor de bovine. In calitate de producator de material seminal cu mare valoare genetica, Semtest a initiat si dezvoltat programe proprii de cercetare, dezvoltare, autofinantate atat din gama cercetarii aplicative cat si fundamentale.

Obtinerea unor productii cantitativ mereu sporite de lapte si carne de calitate superioara si in conditii de eficienta economica maxima, este determinata de caracterele, insusirile si particularitatile materialului biologic. Nivelul productiei animale este conditionat de potentialul genetic si gradul de manifestare al acestuia.

Ameliorarea genetica a efectivelor de taurine reprezinta o activitate cu caracter prioritar in strategia de dezvoltare a zootehniei si se realizeaza prin lucrari de selectie, efectuate pe baza controlului oficial al performantelor si de reproductie dirijata, cu precadere prin insamantari artificiale. Orientarea activitatii de selectie la taurine este in stransa corelatie cu directiile de exploatare a raselor, care conditioneaza atat obiectivele ameliorarii cat si ponderea diferitelor criterii in evaluarile genetice ale populatiilor.

Semtest Craiova difuzeaza material seminal congelat obtinut de la tauri din rasele HOLSTEIN, BRUNA, BALTATA GERMANA, PINZGAUER, precum si din rasele de carne PIEMONTESE, CHAROLAIS, LIMOUSIN, BELGIAN WHITE BLUE si ABERDEEN ANGUS care se folosesc pentru incrucisari de tip F





2 Rezultate si discutii


Datorita conceptiilor gresite si din cauza unor greseli datorate trecutului anilor 1976-1977, cand s-au importat tauri din rasa Charolais pentru incrucisari, fara a se tine cont de faptul ca ei erau destinati pentru cresterea in rasa pura, acestia in combinatie cu rasele locale au provocat distocii la majoritatea vacilor insamantate. Acest lucru a facut ca specialistii sa nu mai recomande insamantarile artificiale vacilor autohtone, decat cu rase de lapte si mixte.

Taurii din rasele de carne care se folosesc la insamantari artificiale cu rase locale din rasele de lapte si mixte, trebuie sa fie testati pentru aptitudinile de incrucisare (cross-breeding). Printr-o atenta selectie a taurilor folositi pentru incrucisari, Semtest Craiova a reusit de-a lungul anilor sa schimbe conceptia crescatorilor si a specialistilor din domeniu care nu recomandau acest tip de incrucisari.



Tabelul 1

Evolutia utilizarii materialului seminal de taur in perioada 2003-2009                   de la S.C. SEMTEST CRAIOVA S.A.



Anul


Rasa

Procent doze m.s.c. utilizat la I.A din total


Holstein



Bruna



Baltata Germana



Testare



Rase de Carne


Total doze m.s.c. 2003



Holstein



Bruna



Baltata Germana



Testare



Rase de Carne


Total doze m.s.c. 2004



Holstein



Bruna



Baltata Germana



Testare




Rase de Carne


Total doze m.s.c. 2005



Holstein



Bruna



Baltata Germana



Testare



Rase de Carne


Total doze m.s.c. 2006



Holstein



Bruna



Baltata Germana



Testare



Rase de Carne


Total doze m.s.c. 2007



Holstein



Bruna



Baltata Germana



Rase de Carne


Total doze m.s.c. 2008



Holstein



Bruna





Baltata Germana



Bivoli



Rase de Carne






Graficul 1

Evolutia utilizarii materialului seminal de taur din rasele de lapte, mixte si de carne

in anul 2003


Graficul 2

Evolutia utilizarii materialului seminal de taur din rasele de lapte, mixte si de carne

in anul 2004




Graficul 3

Evolutia utilizarii materialului seminal de taur din rasele de lapte, mixte si de carne in anul 2005



Graficul 4

Evolutia utilizarii materialului seminal de taur din rasele de lapte, mixte si de carne

in anul 2006



Graficul 5

Evolutia utilizarii materialului seminal de taur din rasele de lapte, mixte si de carne

in anul 2007


Graficul 6

Evolutia utilizarii materialului seminal de taur din rasele de lapte, mixte si de carne

in anul 2008


Graficul 7

Evolutia utilizarii materialului seminal de taur din rasele de lapte, mixte si de carne

in anul 2009



Trendul folosirii taurilor de carne a fost ascendent, incepand cu anul 2003 crescand de la 0,31% pina la 28,9 % in 2009. Ponderea a fost detinuta de rasele Holstein 56,88% , Bruna 23,23% si Baltata Romaneasca 14,11%. In perioada 2004-2006 procentul de folosire a taurilor de carne era inca mic, in jur de 1%, dar incepand cu anul 2007 datorita rezultatelor deosebite obtinute cu rasele de carne s-a trecut la insamantarea unui numar mai mare de vaci cu material seminal de acest tip.

Aceasta crestere se datoreaza si folosirii la insamantari artificiale a taurului de rasa B.B Belge – Ivan, din care s-au utilizat in anul 2006 - 22879 doze. Vacile care au fost insamantate cu acest taur au fatat usor si s-au obtinut produsi deosebiti, care au aptitudini de crestere rapida, un spor bun, ajungand la varsta de 2 luni la greutatea de 120 kg. Comertul cu acesti taurasi a fost de succes, acestia fiind exportati in Italia, fapt ce a provocat goana dupa obtinerea de produsi din rasele de carne.

Impactul rasei BB Belge a fost asa de mare in populatie incat in zona de vest a tarii (Arad, Bihor, Timis, Hunedoara, Covasna) un procent foarte mare de vaci au fost insamantate cu tauri din aceasta rasa.

Incepand din anul 2006, s-au facut importuri de tauri din mai multe rase de carne, introducandu-se rasa Limousin, Piemontese si Aberdeen Angus.

Tendinta de utilizare a m.s.c din rasele de carne continua si in 2009, an in care se utilizeaza 28,38% din total.


Tabelul 2

Studiu asupra utilizarii materialului seminal de taur din rasele de carne la I. A.

in perioada 2003-2009

Anul

Rasa

Procent doze m.s.c utilizat la I. A.


Charolais


Total doze m.s.c. 2003



Charolais


Total doze m.s.c. 2004



Charolais


Total doze m.s.c. 2005



Charolais


B.B.Belge



Limousin


Total doze m.s.c. 2006



Charolais


B.B.Belge


Limousin


Total doze m.s.c. 2007



Charolais


B.B.Belge


Limousin


Aberdeen - Angus


Piemontese


Total doze m.s.c. 2008



Charolais


B.B.Belgique


Limousin


Aberdeen - Angus


Piemontese


Blonde D’Aquitaine


Total doze m.s.c. 2009



Incepand cu anul 2003 s-a importat din Cehia taurul de rasa Charolais – Jimm, taur selectionat si testat pentru incrucisari, materialul seminal recoltat de la acesta fiind distribuit in scopul obtinerii de produsi F1 pe vacile locale din diferite zone ale tarii. Produsii obtinuti din acesta au avut fatari normale obtinandu-se produsi deosebiti cu aptitudini pentru crestere si ingrasare.

Daca in anul 2003 rasa Charolais era singura rasa utilizata, cu un numar foarte redus de doze, incepand cu anii 2004-2005 numarul dozelor utilizate a crescut datorita rezultatelor pozitive obtinute in urma insamantarilor din anii anteriori.

In  anul  2006 au fost importati tauri din rasa BB Belgique si Limusine. Taurul de rasa BB Belge Ivan, prin calitatile deosebite in ceea ce priveste aptitudinile de reproductie si performantele obtinute la produsi, a facut ca interesul crescatorilor spre rasele de carne sa fie tot mai mare si in special asupra rasei BB Belge, din care in anul 2006 s-au folosit 66,45 %  din totalul dozelor utilizate. Curba ascendenta continua si in anul 2007, utilizandu-se pe langa rasele existente  in anii anteriori si rase noi ca  Piemontese si Abeerden Angus. 

In anul 2008 actiunea de insamintare cu material seminal din rasele de carne a continuat folosindu-se  mai multe rase : Piemontese - 16,05% , Aberdeen Angus - 3,82%, Limousin - 18,22% , Belgian Blue - 41,70% , Charolais - 20,21%.


Graficul 8

Graficul utilizarii materialului seminal de taur din rasele de carne pentru I. A.

in perioada 2003-2009


Din datele prezentate mai sus se evidentiaza tendinta de extindere a numarului de rase introduse la recoltare precum si trendul ascendent al numarului de doze utilizate la I.A. din rasele de tauri pentru carne.




3 Concluzii partiale


Conditiile specifice de crestere a vacilor, in ferme mici familiare din tara noastra, care nu mai au cota de lapte si nu sunt inscrise in controlul oficial al productiei de lapte au favorizat extinderea insamintarilor artificiale cu material seminal din tauri pentru carne. Procentul atins de 28,38% de doze utilizate pentru I. A. , consideram ca este un prag maxim, care nu trebuie depasit deoarece exista riscul diminuarii in viitor a efectivului matca, ceea ar duce la scaderea efectivelor si ar intrerupe ciclul reproductiv la efectivele existente.

Avand in vedere diversitatea vacilor din rasele locale care urmeaza a fi insamantate cu rasele de carne, este necesara folosirea mai multor rase pentru a putea  satisface cerintele crescatorilor, pentru obtinerea de produsi care sa nu produca distocii la fatare, adaptabilitate la furajare cu concentrate si fibroase de timpuriu, cu stres redus la intarcare, un spor rapid de crestere si un randament la abatotizare mare.

Utilizarea pentru incrucisari in anumite zone numai a unei rase de carne, face ca celelalte sa nu fie cunoscute de crescatori, limitand posibilitatea obtinerii de produsi F1 cu caracteristicile cele mai optime conditiilor fermei. In acest fel se evita si folosirea excesiva numai a unor rase spectaculoase cum ar fi BB Belge in ferme a caror conditii nu se preteaza pentru cresterea acestor metisi.

Avand in vedere comertul cu produsi F1 (masculi si femele) din rasa BB Belge, pentru export Italia si Grecia, se vor recomanda  folosirea cu discernamant a incrucisarilor cu aceasta rasa, deoarece exista riscul diminuarii drastice a efectivului matca.

Folosirea mai multor rase de tauri de carne face ca crescatorii sa poata trage concluzii asupra caracteristicilor produsilor F1 obtinuti, pentru ca in viitor sa poata opta asupra combinatiilor celor mai reusite in functie de scopul urmarit.

In functie de conditiile de crestere si de scopul urmarit se vor folosi rasele de carne care indeplinesc criteriile cerute. Metisii F1 obtinuti din taurii Charolais sunt recomandati pentru crescatorii care doresc ca produsii sa fie crescuti in ferma proprie, intarcarea sa decurga fara stres prea mare, consumul de furaje concentrate si fibroase sa se faca cat mai timpuriu. Acest tip de metis se preteaza foarte bine la crescatorii ale caror conditii nu sunt dintre cele mai bune.

Taurii Piemontese se preteaza foarte bine la incrucisari cu rasa Baltata Romaneasca, din care se obtin produsi deosebiti privind adaptabilitatea si aptitudini de ingrasare, crescand randamentul in carcasa al produsilor ingrasati si abatorizati.

Insamantarea vacilor locale cu tauri de rasa Limousin se recomanda deoarece fatarile din acesti tauri nu dau distocii, iar aptitudinile metisilor recomanda acest tip de insamantare.

Produsii obtinuti F1 din toate rasele de carne (atit femelele cat si masculii) se ingrasa si se abatorizeaza. In cazul incrucisarilor pentru absorbtie se vor mentine femelele, dar se recomanda aplicarea unei scheme de incrucisare. In schemele de incrucisare se va evita rasa BB Belge deoarece in F2 produce distocii.








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Zootehnie



Animale
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura
Zootehnie

Proiecte pe aceeasi tema


Gastroenterita transmisibila a porcului - tratament
Biotehnologia transferului de embrioni la vaca
Studiu - materialului seminal de taur din rasele de carne
Invaginatia si prolapsul uterin
Corelatii neuroendocrine - reglarea endocrina
Abordarea si contentionarea porcinelor - sfaturi practice
Tehnica pasunatului
Tuberculoza produsa de mycobacterium bovis
Ovarul, salpinxul, uterul la vaca
Rasa Baltata cu rosu in Elvetia - productivitatea laptelui



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.