Etiologie:

Mycobacterium bovis – bovine, in special rasele specializate

M. tuberculosis -- la bovine infectii asimptomatice

Epidemiologie :

susceptibilitate – toate speciile de mamifere inclusiv omul, tineretul si vacile cu productii mari de lapte;

surse de infectie – animale bolnave care elimina germeni odata cu secretiile nazale, aerul expirat, sputa, fecale, urina si secretii vaginale, lapte; porcii si carnivorele se imbolnavesc prin consum de organe cu leziuni de la bovine sau alte animale cu tuberculoza; alte surse de infectie pentru porci sunt laptele, zerul, zara, pasunile utilizate in comun cu bovinele

dinamica bolii – are caracter endemic, stationar. Nu are tendinta de difuzare in afara focarului prin intermediul surselor secundare de infectie

Patogeneza :

In evolutia bolii se disting 2 etape :

primoinfectie – intalnita la toate speciile

o etapa secundara – de obicei la bovine

Tuberculoza primara – se formeaza complexul tuberculos primar . Apare in lobii pulmonari diafragmatici, iar la vitei in lnn. perifaringiene sau mezenterice. Un rol important il au complexul lipidic si tuberculoproteinele.

Organismul reactioneaza la prezenta micobacteriilor pein imunitate mediata celular si hipersensibilitate de tip intarziat.

Leziunile din TBC sunt tipice pentru inflamatia granulomatoasa.

Granulomul tuberculos poate avea caracter predominant celular  sau predominant exudativ (cazeos). El reprezinta leziunea intalnita la porta de intrare a germenilor (afect primar). Se formeaza in 8-15 zile.

Dupa formarea complexului primar exista 3 optiuni:

intrarea intr-o faza latenta, de stabilizare, cu durata nedefinita – are loc necroza de cazeificare a leziunilor si apoi calcificarea lor

vindecare

generalizare – pe cale limfohematogena (tuberculoza miliara acuta sau galopanta), pe cai tubulare preexistente, din aproape in aproape prin continuitate sau contiguitate

Tuberculoza secundara generalizare tardiva a unei tuberculoze primare.

Ex. tuberculoza cronica a organelor izolate

Alergia si imunitatea in infectia tuberculoasa

imunitatea poate fi de natura celulara

atat corpii bacterieni (vii sau morti) cat si extractele micobacteriene, injectate la animale induc o stare de hipersensibilitate de tip intarziat cu 3 stadii (stadiul prealergic, alergic si anergic)

infectia tuberculoasa induce si aparitia de anticorpi fixatori de complement, aglutinanti, precipitanti, etc. in sange

Tabloul clinic :

bovine – slabire progresiva , apetit capricios, temperatura fluctuanta, astenie, oboseala, tumefierea lnn. superficiali

Tuberculoza pulmonara – tuse uscata care in cateva luni devine umeda. Tusea se intensifica dimineata, in contact cu aerul rece sau la efort

Tuberculoza pleurala – dispnee, timpanism

Localizare genitala – la mascul apar tumefactii dure, nedureroase la nivelul gonadelor iar la femele apr tulburari ale ciclului sexual, infertilitate, inflamatia placentei urmata de avort.

Localizare mamara ( mamita tuberculoasa) – focare de induratie uneori nodulare sau induratie difuza si nedureroasa a unuia sau mai multor compartimente, mai ales a celor posterioare. Lnn. retromamare sunt marite in volum si indurate, eventual boselate. Secretia mamara nu este modificata in primele stadii de evolutie.

Mai rar se observa tulburari digestive, renale, osteoarticulare.

bubaline – sunt mai rezistente

porc – M. bovis si M. avium. Se localizeaza la nivelul lnn. capului si gatului; rar pot apare tulburari digestive, respiratorii, locomotorii

capre si oi – M. bovis, rar M. avium si M. tuberculosis. Este ~ cu cea de la bovine, manifestandu-se cu simptoame de bronhopneumonie. O alta localizare frecventa este la nivelul tubului digestiv, unde produce leziuni ulcerative in peretele intestinal si diaree

Proiect: Gripa aviara - lucrare de specialitate (Diagnostic, tratament si combatere)

cal – M. bovis, rar M. tuberculosis si M. avium. Cel mai frecvent leziunile se localizeaza in lnn. vertebrelor cervicale, in pulmon si in lnn. aferente, ier la manji in tubul digestiv.

caine si pisica – M. bovis (pisica) , M. tuberculosis (caine); infectiile cu M. avium sunt inaparente clinic. Cea mai frecventa este localizarea toracala ( pulmoni, pleura, pericard, lnn.) – dispnee, jetaj, raluri crepitante, oboseala rapida. Localizare digestiva mai frecvent la pisica, tulburari hepatice, intestinale, hipertrofia ficatului, splinei, lnn. mezenterice. Tuberculoza cutanata – noduli si abcese reci, localizate la cap, gat sau regiunea dorso-lombara

Tablou morfopatologic :

leziuni circumscrise, bine delimitate, de tip granulomatos – formatiuni mici, translucide sau gri cu centrul cazeos; formatiuni cat samburele de cireasa cu centrul cazeos sau nu; formatiuni mai mari care scartaie la sectionare

leziuni extinse, slab delimitate, de tip exudativ

foliculii tuberculosi initial de mici dimensiuni sufera un proces de degenerare cazeoasa. Mai tarziu poate suferi un proces de calcificare (devine dur) sau unul de ramolisment (devine fluid).

la ex. microscopic – se constata leziunea considerata specifica tuberculozei : folicul tuberculos sau tubercul.

la bovine – localizare pulmonara – tuberculii miliari slaninosi devin indurati, cu centrul cazeos, uneori calcificati. Continutul lor se poate varsa in bronhii, formandu-se caverne. Leziunile pulmonare intalnite pot fi de tip acinos, acino-nodular, lobular si lobar.

localizare pleurala – tuberculoza perlata (pleurita proliferativ-granulomatoasa)                                                                                                                           

tuberculoza hepatica – noduli cu continut cazeos cu tendinta de calcificare

localizare lnn.- inflamatie de tip nodular si de tip hipertrofiant

localizare intestinala – mai ales la vitei cu noduli in peretele intestinului

localizare mamara – forma hiperplazica, mamita nodulara, mamita miliara, mamitacazeoasa

tuberculoza vulvo-vaginala, uterina si ovariana- noduli hiperplazici sau cazeificati in peretele acestora

tuberculoza osoasa - debuteaza la nivelul maduvei dar se extinde si la nivelul partii compacte a osului

tuberculoza musculara – foarte rara

la bubaline – rar apar leziuni de tip granulomatos cu caracter predominant exudativ

la porc – complexul primar are localizare intotdeauna digestiva

la capre si oi – leziuni asemanatoare cu cele de la bovine

la cal – focare cu aspect sarcomatos la nivelul lnn. aferente vertebrelor, iar la manji a tubului digestiv, fara tendinta de cazeificare si calcificare

la carnivore – granulom multifocal cu slaba tendinta de cazeificare, iar in centru are tendinta de transformare purulenta

seroasele pleurale si peritoneale apar ingrosate uniform sau prin prezenta unui nr. mare de tuberculi miliari si sunt acoperite de un strat de exudat care se acumuleaza si in cavitatile seroase, pleurala si abdominala.

leziunile cutanate – mai frecvente la pisica sub forma de ulcere fara tendinta de vindecare, mai ales in zona capului

Diagnostic:

bovine – test alergic – test intradermic simplu (TIS) si test intradermic comparativ (TIC). La locul inocularii tuberculinei, care trebuie sa fie lipsit de orice leziuni preexistente, in cazul animalelor infectate apare un infiltrat cu celule inflamatorii, care determina o ingrosare regionala a pielii. Reactia se poate citi intre 48-72 ore. Reactie pozitiva – ingrosare >3 mm; dubios – ingrosare 0.1-3 mm plus edem moale sau pastos; negativ – lipsa ingrosarii sau ingrosare <1mm eventual cu edem dur sau nodul.

prin TIS nu se poate face distinctia intre infectiile produse de M. bovis si cele produse de M. tuberculosis, M. avium, M. paratuberculosis

la animalele recent infectate, vacile batrane si la vacile care au fatat recent infectiile tuberculoase raman adesea nedetectate

dpdv al specificitatii, reactiile pozitive la TIS la bovine pot sa fie: specifice (daca se datoreaza infectiei cu M. bovis), nespecifice sau fals pozitive( daca se datoreaza altor cauze ce pot fi paraalergice sau pseudoalergice)

reactiile specifice apar dupa 24-48 ore, sunt maxime la 72-96 ore si scad lent timp de 7-8 zile

rectiile nespecifice se instaleaza in primele 24 ore, sunt maxime la 48 ore si scad pana la negativare in 72-96 ore

testul termic scurt consta in inocularea unei cantitati mari de PPD ( derivat proteic purificat = tuberculina) iv sau sc la bovine cu temperatura rectala < de 39˚C. Animalele pozitive au o crestere a temperaturii > 40˚C dupa 4-6 ore de la inoculare

testul Stormont- consta in repetarea TIS dupa 7 zile prin inocularea aceleiasi cantitati de PPD in acelasi loc in care s-a inoculat si prima data. Testul este pozitiv daca dupa 24 ore se obtine o ingrosare a pliului de peste 5 mm.

TIC – se inoculeaza 2 tuberculoproteine purificate (PPD bovin si PPD aviar) in mijlocul a 2 patrate de 5/5 cm, in prealabil tunse si masurate, in treimea mijlocie a gatului. Citirea se face prin determinarea ingrosarii pliului pielii la fiecare inoculare in parte. Interpretare rezultate : pozitiv = diferenta grosimii pliului si reactie cu edem moale sau pastos la PPD bovin mai mare decat diferenta grosimii pliului la PPD aviar cu peste 3 mm; diferenta grosimii pliului si reactie cu edem dur sau nodul la PPD bovin mai mare decat diferenta grosimii pliului la PPD aviar cu peste 4mm; recontrol = diferenta grosimii pliului si reactie cu edem moale sau pastos la PPD bovin mai mare decat diferenta grosimii pliului la PPD aviar cu pana la3 mm; diferenta grosimii pliului si reactie cu edem moale sau pastos la PPD bovin mai mica sau egala cu diferenta grosimii pliului si reactie cu edem dur sau nodul la PPD aviar; diferenta grosimii pliului si reactie cu edem dur sau nodul la PPD bovin mai mare decat diferenta grosimii pliului la PPD aviar cu 1-4 mm; negativ = diferenta grosimii pliului si reactie cu edem dur sau nodul la PPD bovin mai mare decat diferenta grosimii pliului la PPD aviar cu pana la 1 mm; reactie negativa la PPD bovin si negativa la PPD aviar; reactie la tuberculina bovina : negativa, dubioasa sau pozitiva, este mai mica sau egala cu reactia la tuberculina aviara avand edem moale sau pastos.

testul de imunostimulare a limfocitelor

testul imunoenzimatic pentru detectarea gammainterferonului

testul de leucoliza

inhibarea migrarii macrofagelor

animalele pozitive la reactia TIC se sacrifica si se examineaza dpdv morfopatologic, bacteriologic si prin test biologic (cobai pt M. bovis si M. tuberculosis, iepure pt. M. avium)

porcine – suspiciunea de tuberculoza apare de obicei la abator pe baza leziunilor caracteristice; se confirma histologic si bacteriologic si numai dupa confirmare se utilizeaza tuberculinarea in scopul depistarii tuturor indivizilor infectati din efectiv. Dupa ce se cunoaste tipul infectant se face testul simplu de tuberculinare. Se inoculeaza i.d. pe fata externa a pavilionului urechii sau la baza urechii si se citeste dupa 48 ore : ingrosarea pielii cu cel putin 4-5 mm, cu ertem local sau chiar necroza locala= reactie pozitiva. Daca nu s-a stabilit tipul infectant se poate face TIC prin inocularea simultana de PPD aviar intr-o ureche si PPD bovin in cealalta ureche, urmand ca testarile urmatoare sa se faca numai cu tipul de tuberculina corespunzator.

carnivore – suspiciunea se pune pe baza semnelor clinice iar confirmarea se face pe animalul bolnav nu pe cadavru. Se face ex. radiologic (zone radioopace de densificare in lobii pulmonari ) si ex. de laborator (leucocitoza moderata si anemie); testul alergic este mai putin concludent. Se poate inocula i.d. pe fata interna a coapsei fie PPD bovin sau uman, fie BCG (vaccin viu)iar in aczurile pozitive apare o tumefactie indurata dupa 48-72 ore care se necrozeaza sau ulcereaza. Se mai foloseste si tuberculinarea s.c. cu 0.75 ml PPD bovin sau uman. Cresterea temperaturii in 12 ore cu 0.1 ˚C este rezultat pozitiv.

Tratament :

la bovine este interzis, dar se poate face la animalele de companie in anumite conditii

Profilaxie:

bovine – controlul strict al miscarilor de animale, in scopul evitarii introducerii de animale bolanve in efectiv

supravegherea sistemica a tuturor efectivelor sanatoase de bovine prin TIS, de 2 ori pe an la toate animalele peste 6 luni

tuberculinarea bovinelor importate in perioada de carantina, dupa 45 de zile de la ultima tuberculinare

controlul pentru TBC a tuturor persoanelor care ingrijesc bovinele

vaccinarea contra tuberculozei bovine cu BCG reduce riscul de imbolnavire si gravitatea evolutiei bolii; in unele tari este interzisa

porc si carnivore – conditii corespunzatoare de intretinere, evitarea surselor obisnuite de infectie

Combatere:

tuberculoza bovina este o boala declarabila, supusa carantinei de gradul III, inscrisa in lista B a OIE

confirmarea diagnosticului la un singur animal atrage dupa sine declararea bolii ca focar si instituirea programului de asanare

bovinele dintr-un efectiv indemn reactionate pozitiv la TIS se izoleaza si se testeaza prin TIC, dupa 45 zile sau prin test imunoenzimatic pentru interferon dupa 7-30 zile. Daca se obtin reactii pozitive la unul din aceste teste se duc la abator 2-3 bovine pozitive pt. ex de laborator. Daca se confirma se declara boala si se instituie carantina.

in efectivul in care a fost declarata carantina pentru TBC se intocmeste programul de asanare si se instituie un program de tuberculinare prin TIC din 3 in 3 luni a tuturor bovinelor peste varsta de 6 luni. Toate bovinele reactionate pozitiv se considera tuberculoase si se dirijeaza spre abator in termen de 3 zile. Bovinele notate cu R (recontrol) pot fi retuberculinate dupa 45 zile sau trimise la abator odata cu cele pozitive.In efectivele cu prevalenta ridicata asanarea se face prin depopulare totala urmata de curatenie mecanica si dezinfectie. Repopularea se poate face dupa 3 luni de la stingerea oficiala a bolii.

porcine , ovine, caprine – toate animalele suspecte se sacrifica la abator; in efectivele de porcine se poate dispune lichidarea lotului sau efectivului, fie asanarea prin extractie pe baza ex. alergic

caini, pisici, alte animale de companie – se recurge la eutanasie