Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Casa gradina




Qdidactic » bani & cariera » constructii » casa gradina
Functiile spatiilor verzi



Functiile spatiilor verzi


FUNCTIILE SPATIILOR VERZI


Functia economica

Functia economica a spatiilor verzi se refera la distribuirea fondurilor locale pentru investitii publice in amenajari peisagistice, fonduri direct proportionale cu nivelul de dezvoltare a comunitatii respective si care se utilizeaza la infiintarea si exploatarea spatiilor verzi si la asigurarea materialului saditor necesar.

Posibilitatea utilizarii dotarilor destinate petrecerii timpului liber in spatiile verzi amenajate urban si in spatiile periurban este influentata de cresterea nivelului de trai care confera populatiei pe langa altele si imobilitatea necesara pentru a valorifica amenajarile respective. Un rol din ce in ce mai important il detine investitia privata in amenajarea peisagistica a zonelor din jurul locuintelor sau a sediilor private de intreprinderi, restaurante, hoteluri. In acest context rolul arhitecturii peisagistice va fi din ce in ce mai hotarator ducand la dezvoltarea unei retele particulare de exercitare specializata a profesiunii de arhitect peisagist.




Importanta economica a spatiilor verzi rezulta si din utilizarea in medicina naturista a componentelor unor specii lemnoase cum ar fi frunzele, florile , fructele, scoarta, radacinile. Efectul acestora se datoreaza principiilor farmaceutice active cu rol bine stabilit in vindecarea sau diminuarea efectelor nedorite cauzate de unele maladii (Teiul, Soc, Catina, Porumbar).

1.2 FUNCTIA SANITAR - IGIENICA

Functia sanitar-igienica a spatiilor verzi se refera la actiunea directa a acestora asupra organismului uman prin crearea unor conditii cat mai apropiate de nivelul optim si anume, micsorarea temperaturii mediului ambiant, cresterea umiditatii relative a acestuia, scaderea intensitatii luminii directe sau reflectate , stimularea schimburilor de aer si implicit oxigenarea si purificarea aerului, reducerea curentilor de aer.

S-a stabilit ca 2 ha de plantatie intravilana absoarbe in 8 ore o cantitate de 8 kg CO2 echivalenta cu cea expirata de 20 de persoane in aceeasi perioada. Denumiti si „plamani ai oraselor”, spatiile verzi purifica aerul inlaturand praful si gazele nocive. Vegetatia capteaza in medie, vara, pana la 50% din praful atmosferic, iar iarna cca 37% , avand si o remarcabila capacitate epurare microbiana a aerului, functionand ca o bariera ecologica. Fitocidele emanate de vegetatie (stejarul) distrug bacilul dezinteriei, iar diferite tipuri de stafilococi sunt afectati de fitocidele emanate de artar, castan, paltin, plop, salcam, stejar, pin, tuia, tisa si multe alte specii. Un hectar de ienupar emana in 24 de ore aproximativ 30 kg de fitocide, adica o cantitate suficienta pentru distrugerea microorganismelor nocive din atmosfera unui mare oras. Aceasta bactericida este mai pronuntata la rasinoase fata de foioase.


Ionizarea negativa a atmosferei este un alt aspect important al rolului pe care vegetatia il are in contextul functiei sanitar-igienice. Dintre speciile lemnoase, liliacul, plopul, salcia, salcamul, stejarul rosu si majoritatea rasinoaselor sunt generatoare de ioni negativi. Arborii si arbustii produc schimbari ale conditiilor edafice, determinand o crestere a cantitatii de humus din sol prin acumularea litierei, imbunatatesc structura si permeabilitatea solului, modifica raportul cationilor si PH-ul.

Vegetatia spatiilor verzi poate actiona ca o adevarata bariera acustica, coroanele arborilor si arbustilor absorb aproximativ 25% din energia sonora, contribuind la confortul urban.

Formele si culorile vegetatiei precum si jocurile de lumina - umbra influenteaza psihicul uman si starea de spirit a celor care beneficiaza de efectele spatiilor verzi. Coroanele columnare sau conice stimuleaza vointa, elanul, fermitatea, coroanele sferice creeaza o atmosfera linistita, familiara, cele umbelate (plangatoare) au efecte calmante degajand o atmosfera de ocrotire sau chiar de nostalgie. Coroanele compacte stimuleaza puterea de concentrare si cea creatoare iar coloanele transparente actioneaza ca un factor conservativ, traditional, de continuitate. Culoarea verde a frunzelor are efect benefic asupra echilibrului psihic. Culorile vii: galben, portocaliu, rosu favorizeaza buna dispozitie, iar culorile: gri, albastru, violet predispun la calm, liniste, pasivitate.



1.3 FUNCTIA RECREATIV –ESTETICA

Functia recreativ-estetica a spatiilor verzi se reflecta pe de o parte in efectele benefice resimtite de organismul uman prin activitatea in aer liber, iar pe de alta parte in aspectele de ordin plastic care apar in utilizarea vegetatiei lemnoase si floricole de catre arhitectii peisagisti, prin combinarea dupa reguli biologice si ecologice, dar si estetice a arborilor, arbustilor, florilor si gazonului. In spatiile verzi urbane, recrearea umana se realizeaza permanent. Aceasta poate fi de scurta durata, sau poate fi odihna pasiva sau activa ca repausul pe o banca sau plimbarea usoara, realizata in gradini publice, gradini botanice sau in parcuri. Spatiile verzi contribuie enorm la confortul urban ca parte componenta a unui peisaj urban optim, caracterizat de un raport echilibrat intre constructii, vegetatie si caile de circulatie. Valoarea estetica este conferita de faptul ca spatiul verde este elementul activ ce leaga atat arhitectura urbana de om cat si activitatea umana de solutia arhitecturala a zonei.

1.4 FUNCTIA EDUCATIVA

Prin educarea tinerelor generatii, incepand de la primele faze de instruire scolara, spatiul verde, vegetatia in general si in ultima instanta natura, pot deveni obiectul petrecerii placute a timpului liber. Acest fapt va avea repercusiuni pozitive in atitudinea fata de mediul inconjurator al viitorilor adulti si in perpetuare acestei atitudini la noile generatii. In acest context nu este de neglijat rolul didactic si educativ pe care il au gradinile botanice, parcurile dendrologice, rezervatiile naturale si parcurile nationale.  

1.5 FUNCTIA SOCIALA

Spatiile verzi fac parte integranta din viata sociala a populatiei unei zone, fiind generatoare de noi locuri de munca, pe de o parte si contribuind enorm la imaginea sociala a comunitatii respective, pe de alta parte.

Gradul in care este reflectata arhitectura peisagistica in urbanismul unei asezari reflecta statutul de dezvoltare sociala si economica a acesteia.









Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2021 - Toate drepturile rezervate -|

Casa gradina



Arhitectura
Cadastru
Casa gradina
Desen
Electrica
Instalatii
Protectia muncii

Referate pe aceeasi tema


Iluminatul incaperilor
Caracterizarea spatiilor verzi
Gratar Oancea – construirea pas cu pas a unui gratar
Cultivarea bonsaiului - pentru gradini si terase
Cum sa-ti faci helesteu in curte
Construirea unui gratar pentru foisor – pas cu pas
Cum ingrijesti gazonul?
Cum sa ingrijim corect o orhidee? Idare si lumina potrivita pentru orhidee
Crin de gradina
Proiectarea spatiilor verzi



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.