Manometre,barometre si debimetre

Manometre,barometre si debimetre

1.MANOMETRE

Manometrul este un instrument care se foloseste,fie la masurarea presiunilor unui lichid intr-un recipient,fie la masurarea diferentei de presiune.

Se cunosc diferite clasificari ale manometrelor.De exemplu,din punct de vedere al modului de indicare al rezulatului masurarii se construiesc: manometre comparatoare,indicatoare si inregistratoare.

Dintre cele mai uzuale sunt: manometrele cu tub curbat; manometrele cu tub elicoidal; manometrele cu tub spiral; vacuummetrele; manovacuummtrele.

Manometrul cu tub curbat este format dintr-un tub curbat,elastic,in forma de arc de cerc,cu sectiunea transversala plana,ovala sau eliptica (tub Bourdon),care se deformeaza sub actiunea diferentei dintre presiunea interioara masurata si cea exterioara (de obicei,presiunea atmosferica).

Capatul fix al tubului curbat este in comunicatie cu fluidul din recipient,iar capatul liber inchis este articulat cu un mecanism de transmitere si amplificare a deplasarilor lui.

Fluidul patruns in tub exercita o anumita presiune.Sub actiunea diferentei dintre presiunea exercitata de fluid in interiorul tubului si cea atmosferica din exterior,tubul se destinde daca presiunea masurata este mai ridicata decit presiunea atmosferica sau se curbeaza mai mult daca este scazuta.In primul caz,instrumentul se utilizeaza ca manometru,iar in al doilea caz ca vacuummetru.

Manometrul cu tub elicoidal.Elementul elastic al manometrului este construit dintr-un tub elicoidal cu un capat fix si unul mobil,artiuculat cu un mecanism de transmisie si amplificare.

Manometrul cu tub spiral.Elementul elastic este format dintr-un tub metalic spiral.

Sub actiunea diferentei dintre presiunea masurata,capatul liber al tubului spiral se deplaseaza mai mult decit capatul curbat,mecanismul de transmisiune si amplificare este mai simplu.Capatul liber al spiralei elastice esre legat direct de axul acului indicator.

Vacuummetrul.Este un tip de manometru care poate fi folosit pentru determinarea presiunilor de ordinul unui milimetru coloana de mercur si mai scazute.

Functionarea vacuummetrului se bazeaza pe deformatia elastica a tubului curbat,deformare care se transmite la indicator printr-un mecanism.Tubul curbat,prin intermediul suportului,este pus in legatura cu spatiul in care se afla vidul.

In timpul realizarii vidului,tubul se curbeaza,se stringe si extremitatea lui,in punctul de legatura cu tija de articulatie se deplaseaza in jos,facind ca miscarea sa se transmita si la sectorul dintat,care actioneaza rotita dintata care face sa se mieste indicatorul de scala de la dreapta la stinga.

Scala vacummetrului se gradeaza,de regula in milimetri coloana de mercur [mmHg] incepind de la 0 la 760 mm.

Tubul curbat este construit dintr-un material elastic,care dupa functionare revine la forma initiala (eliptica) sau (ovala).

Manovacuummetrul.Aceasta se poate folosi ca manometru si ca vacuummetru.Din punct de vedere constructiv nu se deosebeste prea mult de un vacuummetru.Scala Manovacuummetrului se gradeaza in partea stinga in mm Hg,folosindu-se pentru masurarea vidului (depresiunii),partea dreapta fiind gradata in atmosfere tehnice [kgf/cm²],pentru masurarea presiunilor.Pozitia normala a indicatorului marcheaza 0 pe scala.

Manovacuummetrul este pus in legatura prin suportul lui cu instalatia.

2.BAROMETRE

Barometrul este un instrument pentru masurarea presiunii atmosferice.Se deosebesc: barometre cu lichid si barometre metalice.

Barometrele cu lichid se construiesc de doua tipuri: cu tub in forma de U si barometru cu rezervor.Cel mai utilizat este barometrul cu rezervor cu scara gradata,fixa,care este format dintr-un singur tub barometric de sticla,inchis la partea superioara – introdus intr-un rezervor cu diametrul mult mai mare.Tubul de sticla este inchis intr-o carcasa metalica.Paralel cu tubul de sticla se gaseste o scara gradata in milimetrii coloana de mercur sau torr si in milibari.Citirile efectuate cu un barometru cu lichid trebuie corectate.Principalele corectii: corectia de temperatura,corectia de menisc si coretia de altitudine si latitudine.Valorile acestor corectii sunt date in tabele.

Barometrele metalice se mai numesc barometre aneroide.Ele sunt barometre in care presiunea atmosferica este echilibrata prin tensiunile elastice ale anumitor piese metalice.Ca elemente elastice de masurare se folosesc tuburi Bourdon sau capsule.Ca element aneroid cel mai mult se foloseste capsula elastica de maturat.Dupa evacuarea aerului din interior,presiunea atmosferica comprima capsula.Pentru fiecare valoare a presiunii atmosferice corespunde o anumita grosime a capsulei.Deplasarile capacului capsulei catre fundul acesteia sunt amplificate printr-un sistem de pirghi si transmise acului indicator,care se poate misca in fata unei scari gradate.Acul indicator se roteste proportional cu variatia presiunii atmosferice.Deplasarile sunt foarte mici,in general de ordinul a 0,005 mm pentru o variatie a presiunii atmosferice de 1 mm Hg.

Barometrul altimetru are o scara interioara gradata in mmHg sau in mbar,pe care masoara presiunea atmosferica si o alta scara gradata in m pe care altitudinea.Pentru masurarea temperaturii pe cadran este fixat un termometru cu mercur in forma de arc de cerc.

3.DEBIMETRE

Debimetrul este un aparat pentru masurarea debitelor.

Debimetrele care au un dispozitiv de inregistrare se numesc contoare si masoara cantitatea de fluid trecuta printr-o anumita sectiune intr-un interval de timp.

Debimetrele,in raport de principiul de functionare,se impart in:

1) Aparate volumetrice pentru lichide si gaze ale caror indicatii sunt aratate in unitati de volum.

2) Aparate de viteza pentru lichide si gaze,montate numai pe conducte inchise (curgere fortata).

3) Aparate duferentiale pentru fluide,care masoara variatia energiei potentiale a fluidului ce se scurge dintr-un dispozitiv de strangulare (masoara presiunea inainte si dupa punctul de strangulare,dupa care se determina debitele).

4) Aparate gravimetrice,care masoara volumul fluidului ce trece prin aparate,indicatiile fiind exprimate in unitati de greutate.

Cele mai uzuale aparate de masurare a debitelor fluidelor in conducte sunt contoarele volumetrice.Principiul lor de functionare consta in umplerea si golirea succesiva a unei camere de masurare de un anumit volum.

Pentru masurarea debitelor de lichide,contoarele volumetrice au un disc oscilant,un piston rotativ sau dinti ovale,care se pun in miscare de catre lichidul al carui debit se masoara.

Contoarele volumetrice se monteaza,in general,pe conducte inchise.Lichidul care curge prin conducta patrunde cu presiune in aparat datorita diferentei dintre presiunea de la intrare si cea de la iesirea din camera are loc miscarea organului masurator.Cantitatea de lichid care trece prin aparat se indica pe un cadran.

Stingatoare de incendii

1.STINGATOARE DE INCENDIU PORTATIVE CU PULBERE (P)

Tabelul XXIX.1

Caracteristicile stingatoarelor de incendiu portativa cu pulbere P

2.STINGATOARE DE INCENDIU PORTATIVE CU DIOXID DE CARBON (G)

Tabelul XXIX.2

Nota:

1) Tipul I are butelia confectionata din teava cu miner declansator fara manta de protectie.

2) tipul II are butelia confectionata din teava cu roata declansator fara manta de protectie.

3) Tipul III are butelia confectionata din teava cu miner declansator si cu manta de protectie

4) Pe locomotive Diesel si Diesel electrice se utilizeaza stingatorul G₃ III-LDE.

3.STINGATOARE DE INCENDIU PORTATIVE CU SPUMA CHIMICA (SC) SI APA PULVERIZATA (AP)

Tabelul XXIX.3

Nota.

Stingatorul SC 9-NF se foloseste,in special,in domeniul naval si feroviar,fiind asigurat impotriva eventualelor declansari prin rastunarea accidentala.

4.STINGATOARE DE INCENDIU TRANSPORTABILE CU PULBERE (P),SPUMA CHIMICA (SC) SI APA       

PULVERIZATA (AP)

5.DOMENIUL DE UTILIZARE AL STINGATOARELOR IN RAPORT CU CLASELE DE INCENDIU SI

CULORILE DE MARCARE PE ETICHETELE STINGATOARELOR

Domeniul de utilizare al stingatoarelor

Legenda:

+ + indicat a se folosi;

se poate folosi,dar cu eficienta ridicata;

se poate folosi,dar cu eficienta mai ales in mediile inchise;

nu este indicat;

interzis a se folosi.

) Pentru alcooli si alte lichide combustibile sunt necesare spume speciale.

) Cu destinatie speciala.

6.ARIILE MAXIME PROTEJATE SI DISTANTELE MAXIME DE AMPLASARE

A STINGATOARELOR IN RAPORT CU PERICOLUL DE INCENDIU

Tabelul XXIX.6

Ariile maxime protejate si distantele maxime de amplasare a stingatoarelor

) Numai pentru clasa A si B.

7.DETERMINAREA CAPACITATII DE STINGERE A STINGATOARELOR PE

FOCARE TIP (STAS 11959-83),FUNCTIE DE CLASA DE INCENDIU (STAS

11841- 83)

Focare tip A.Standul de incercare este realizat dintr-un suport metalic,construit din profile cornier 50x50x4 mm,cu inaltimea de 250 mm,latimea 800 mm si lungimea maxima de 5500 mm,sub care se amplaseaza o tava metalica cu latimea de 600 mm,adincimea 100 mm si lungimea 100 mm mai mare decit cea a focarului (ori mai multe tavi cu aceeasi latime,adincime si lungime echivalenta).

Materialul combustibil este lemnul de brad cu umiditatea de 10 – 15% taiat in rigle cu sectiune patrata,avind latura de 40 + 2mm,asezate ordonat in 14 straturi,suprapuse,perpendiculare.Lungimea riglelor transversale este de 500 mm,iar a celor longitudinale este egala cu lungimea focarului conform tabelului XXIX.7.1

Elemente pentru determinarea capacitatii de stingere a stingatoarelor

Nota:

1) Se observa ca cifrele care caracterizeaza marimea focarului reprezinta numarul de rigle transversale din fiecare strat si sutele de milimetri din lungimea focarului.

2) Focarele tip 16 A si 27 A si 43 A sunt marimi intermediare

In tava de sub stiva se introduce un strat de apa 30 mm,deasupra careia se toarna benzina,pina acesta ajunge la un strat de circa 5 mm.Dupa 2 min. de la aprindere,tava de benzina este indepartata si se lasa stiva sa arda in continuare inca 6 min (in total 8 min),dupa care incepe operatia de stingere,de la o distanta initiala de 3 m,stingatorul apropiindu-se progresiv de focar atit cit este posibil.

Incercarea este considerata reusita dupa incetarea stingerii,timp de 3 min nu apare flacara.

Eficienta unor stingatoare cu apa pulverizata si cu spuma chimica aflata in exploatare,determinata de focare tip A,functie de lungimea L a focarului este data in tabelul XXIX.7.2.

Tabelul XXIX.7.2.

Lungimea eficienta L a focarelor

Focare tip B.Standul este format din tavi metalice,circulare,in care se deverseaza benzina,cu interval de fierbere de la 90 la 105 C,intr-un strat gros de 33 mm.Cantitatea de combustibil si dimensiunile tavilor sunt aratate in tabelul XXIX.7.3

Tabelul XXIX.7.3

Elementele pentru determinarea eficienta a stingatoarelor

Nota:

1) Pentru incercarea stingatoarelor cu apa pulverizata,in locul benzinei se utilizeaza motorina cu punct de inflamabilitate a vaporilor de peste 55 C.

2) Pentru testarea stingatoarelor cu spuma rezistenta la actiunea alcoolilor,cetonelor si altor hidrocarburi hidrofile (produse polare),benzina este inlocuita cu acetona.

3) Focarele tip 27 B,43 B,70 B,113 B si 183 B sunt marimi intermediare.

4) Se observa ca cifrele care caracterizeaza marimea focarului reprezinta cantitatea de combustibil.

Stingerea incepe dupa trecerea unui minut de la aprinderea focarului,de la o distanta de 3 m,apropiind progresiv stingatorul de focar,atit cit este posibil.

Incercarea este considerata reusita daca flacarile au fost lichidate complet,si daca,timp de 1 min. dupa stingere,focarul nu se aprinde.

Eficienta unor stingatoare cu apa pulverizata,spuma chimica,gaze inerte si pulberi,determinata de focare tip B,functie de suprafata S a focarului este aratata in tabelul XXIX.7.4

Tabelul XXIX.7.4

Eficienta stingatoarelor in functie de suprafata focarului

Nota.Stingatoarele cu apa pulverizata s-au incercat pe motorina.

Focare tip C.Standul se realizeaza dintr-un ajutaj metalic cu diametrul de 22,5 mm,racordat la o conducta D_n 50 de gaz metan cu o presiune de 0,1 bar situat in pozitie verticala la o inaltime de 0,8 m fata de sol.Conducta are un robinet cu cep si mufa D_n 50,amplasat la minimum 2 m pe orizontala fata de pozitia ajutajului.

Aprinderea gazului se faca cu o facla avind tija cu lumgimea de minimum 1,5 m.

Stingerea incepe dupa 30 s de la aprindere.

Testul se considera reusit daca dupa stingere focarul nu se reaprinde.

Focarul de tip D.Standul si determinarile se realizeaza in conditii speciale,tinind seama de natura metalelor si modul in care urmeaza a se face interventia.

Posibilitatea de folosire a echipamentului electric sub tensiune.Standul de incercare consta dintr-o placa metalica cu suprafata de 1 m patrat,sustinuta prin izolatori,conectata la un transformator care permite stabilirea unei tensiuni alternative de 35 kV cu frecventa de 50 Hz,intre plasa si pamint.Impedanta circuitului trebuie sa fie astfel,incit atunci cind secundarul transformatorului este scurtcircuitat si primarul alimentat la o tensiune egala cu 10% din tensiunea normala de alimentare,curentul secundar sa fie cel putin egal cu 0,1 mA.

Stingatorul este fixat pe un suport izolat si dispus astfel incit ajutajul de refulare sau orificiul difuzorului (tromblonului) sa fie la o distanta de 1 m de placa metalica,fiind dirijat catre centrul acestuia.

Stingatorul se considerea corespunzator pentru a fi folosit la stingerea incendiilor la care exista pericol de electrocutare,daca valoarea curentului de conductie electrica masurat intre partea metalica a stingatorului (recipient sau duza de refulare) si pamint,in momentul refularii substantei de stingere ,nu depasete 0,5 mA.

Determinarea capacitatii de stingere a stingatoarelor se realizeaza in laboratoare autorizate,de personal calificat si echipat corespuzator.

8.VERIFICAREA SI INTRETINEREA STINGATOARELOR

Stingatoarele de incendiu constituie mijloace principale de incendiu pentru stingerea inceputurilor de incendiu.Pentru a fi eficiente trebuie sa existe in stare de functionare.Acest lucru se asigura printr-o buna si permanenta intretinere,verificare amanuntita a elementelor componente,precum si a functionalitatii in asamblu.Modul de verificare si intretinere a stingatoarelor de incendiu pe tipuri se arata in tabelul XXIX.8.1.

Verificarea si intretinerea stingatoarelor