Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Contracte


Qdidactic » bani & cariera » contracte
Contractul de renta viagera



Contractul de renta viagera


Contractul de renta viagera

Sectiunea I - Notiunea, caracterele juridice si conditiile de validitate ale contractului de renta viagera1

Notiunea contractului de renta viagera

Contractul de renta viagera este contractul prin care o parte, numita debirentier, se obliga sa efectueze in folosul unei anumite persoane, numita credirentier, prestatii periodice, constand in sume de bani sau alte bunuri fungibile (art. 2242 C.civ.) alin. (1) C.civ.).

Renta viagera se constituie pe durata vietii credirentierului daca partile nu au stipulat constituirea acesteia pe durata vietii debirentierului sau a unei terte persoane determinate.

Renta viagera poate fi constituita pe durata vietii mai multor persoane, urmand ca, in acest caz, in lipsa de stipulatie contrara, obligatia de plata a rentei sa inceteze la data la care decedeaza ultima dintre aceste persoane (art. 2244 C.civ.).

Renta viagera se deosebeste de contractul de intretinere prin natura obligatiei debitorului.

In contractul de intretinere, obligatia debitorului este o obligatie de a face esentialmente personala, si anume de a asigura creditorului intretinerea (care consta in hrana, locuinta, imbracaminte, medicamente etc.) pe durata vietii acestuia.

In contractul de renta viagera, obligatia debirentierului este o obligatie de a da periodic o suma de bani.



Renta se poate transmite unei alte persoane, in timp ce creanta de intretinere nu este transmisibila.

Caracterele juridice ale contractului de renta viagera

1) Renta viagera poate fi constituita cu titlu oneros, in schimbul unui capital de orice natura, sau cu titlu gratuit si este supusa, sub rezerva dispozitiilor din Codul civil privind renta viagera, regulilor proprii ale actului juridic de constituire (art. 2243 alin. (1) C.civ.).

Atunci cand renta viagera este stipulata in favoarea unui tert, chiar daca acesta o primeste cu titlu gratuit, contractul nu este supus formei prevazute pentru donatie.

Elementul aleatoriu al contractului oneros de renta viagera il constituie durata de viata a credirentierului.

Renta viagera se poate constitui insa si cu titlu gratuit, prin donatie intre vii sau prin testament.

Ea este supusa reductiunii daca excede portiunii disponibile si este nula, daca este facuta unei persoane incapabile de a primi.

Renta viagera constituita cu titlu gratuit nu mai are caracter aleatoriu, ci este o liberalitate.

Legea prezuma caracterul gratuit al contractului, in cazul in care instrainarea cu titlu oneros a bunului, in schimbul rentei viagere, a fost facuta in favoarea unui descendent, ori unui ascendent privilegiat sau sotului supravietuitor (art. 1091 alin. (4) C.civ.).

Se permite, in consecinta, mostenitorilor rezervatari sa poata solicita reductiunea liberalitatii, cu exceptia celor care au consimtit la instrainarea respectiva.

Renta viagera constituie o liberalitate si atunci cand ea este stipulata nu in favoarea persoanei care a instrainat bunul sau a platit o suma de bani (constitutor), ci in favoarea unui tert beneficiar (credirentierul). Renta astfel constituita este o donatie indirecta, rezultand dintr‑o stipulatie pentru altul.


2) Renta viagera este un contract consensual, care se formeaza prin acordul de vointa al credirentierului si al debirentierului.

Cand obiectul contractului de renta viagera il formeaza un drept tabular, actul trebuie sa fie intocmit, sub sanctiunea nulitatii, in forma autentica si inscris in cartea funciara.


3) Renta viagera oneroasa este un contract sinalagmatic, care naste obligatii atat pentru debirentier, cat si pentru credirentier.

Creditorul rentei instraineaza debitorului un bun mobil sau imobil, ceea ce echivaleaza cu o vanzare, iar renta platita periodic reprezinta pretul vanzarii.

De aceea, contractului de renta viagera cu titlu oneros i se aplica, normele aplicabile contractului de vanzare‑cumparare.

Renta viagera se deosebeste insa de vanzare‑cumparare prin caracterul sau aleatoriu si prin executarea sa succesiva.


4) Contractul de renta viagera este translativ de proprietate.

Transferul dreptului de proprietate, daca bunul este mobil, are loc in momentul realizarii acordului de vointa (solo consensus), fara ca predarea bunului in acelasi moment sa fie o conditie pentru nasterea contractului.

Obligatia de predare a bunului este o obligatie de a face, nascuta in sarcina credirentierului si trebuie sa fie executata de acesta.

In cazul in care dreptul transmis este un drept tabular, transmiterea lui are loc in momentul inscrierii contractului in cartea funciara.


Credirentierul are, de asemenea, obligatia de garantie a vanzatorului, dar se bucura, pe de alta parte, de privilegiul vanzatorului.


5) Renta viagera este un contract aleatoriu.

Evenimentul incert care face imposibila cunoasterea sanselor de castig sau pierdere ale fiecarei parti si a intinderii acestora este durata vietii credirentierului, daca partile nu au stipulat constituirea ei pe durata vietii debitentierului.

De regula, renta viagera se constituie in favoarea credirentierului (pe timpul vietii acestuia), dar si in favoarea unui tert (pe timpul vietii acestuia) sau chiar in favoarea debirentierului (pentru cat timp va trai acesta).

Daca renta e constituita in favoarea unui tert, iar credirentierul a decedat inaintea acestuia, renta va continua in favoarea mostenitorilor credirentierului, pana la moartea tertului.

Este lovit de nulitate absoluta contractul care stipuleaza o renta constituita pe durata vietii unei persoane care era decedata in ziua incheierii contractului (art. 2246 C.civ.).

Legiuitorul apreciaza ca, in acest caz, elementul aleatoriu privind durata incerta a vietii credirentierului nu exista si ca, prin urmare, nu a existat o egalitate a sanselor intre credirentier si debirentier, in momentul incheierii contractului.

Nu produce de asemenea, niciun efect contractul prin care s-a constituit pe durata vietii unei persoane care, la data incheierii contractului, suferea de o boala din cauza careia a murit in interval de cel mult 30 de zile de la aceasta data.

Din modul de redactare a textului si din sanctiunea nulitatii absolute (contractul este nul), tragem concluzia ca nu are relevanta anticiparea decesului iminent al credirentierului de catre debirentier (sau de catre ambii), in momentul incheierii contractului.

Nu este nul contractul de renta viagera cu titlu gratuit, in care credirentierul a murit in 30 de zile de la data incheierii lui, pentru motivul ca acesta nu este aleatoriu.

Codul civil permite infiintarea rentei pe durata vietii mai multor persoane (art. 2244 C.civ.).

Daca unul dintre credirentieri a murit, renta nu se va stinge partial, ci va fi platita integral celorlalti credirentieri pana la decesul ultimului dintre ei, in cazul in care partile nu au convenit altfel.

Obligatia de plata a rentei viagere este indivizibila in privinta credirentierilor cu exceptia cazului unei conventii contrare a partilor (art. 2245 C.civ.).


6) Contractul de renta viagera este un contract cu executare succesiva.

Renta este platita periodic, la termenele stipulate in contract, pana la sfarsitul vietii credirentierului.

3. Conditiile de validitate ale contractului de renta viagera

Contractul de renta viagera trebuie sa indeplineasca conditiile generale de validitate ale contractelor prevazute de art. 1179 si urmatoarele C.civ.

Credirentierul trebuie sa aiba capacitatea de a dispune, intrucat contractul este translativ de proprietate.

El trebuie sa fie proprietarul lucrului transmis sau a nudei proprietati a lucrului.

Daca renta este cu titlu gratuit, credirentierul trebuie sa aiba capacitatea de dispozitie ceruta pentru incheierea contractului de donatie sau a testamentului.

In cazul rentei cu titlu gratuit, forma actului prin care aceasta este constituita va fi cea prevazuta de lege pentru valabilitatea actului, sub sanctiunea nulitatii acestuia (forma autentica, in cazul donatiilor, forma scrisa, in cazul testamentelor).

Consimtamantul trebuie sa existe, sa fie liber si neviciat.

Obiectul obligatiei credirentierului il poate constitui dreptul de proprietate (sau numai nuda proprietate) asupra unui bun mobil sau imobil aflat in circuitul civil.

Daca bunul transmis este un drept real imobiliar tabular, transmiterea si dobandirea lui se face numai cu respectarea regulilor de carte funciara (art. 877 C.civ.).

Cauza contractului trebuie sa existe si sa fie licita si morala.


Sectiunea a II‑a - Efectele contractului de renta viagera

Obligatiile debirentierului

1) Plata rentei este principala obligatie a debirentierului.

Cuantumul rentei se stabileste prin acordul de vointa al partilor.

Ratele de renta trebuie sa fie platite de debirentier in cuantumul si la termenele prevazute in contract pana la decesul credirentierului, sau pana la decesul tertului beneficiar al rentei, atunci cand a fost constituita in favoarea acestuia.

La moartea debirentierului obligatia de plata a rentei se transmite la mostenitorii sai, nefiind o obligatie strict personala, contractata intuitu persoane.

In lipsa de stipulatie contrara, ratele de renta se platesc trimestrial si in avans si indexate in functie de rata inflatiei.

Atunci cand credirentierul decedeaza inainte de expirarea perioadei pentru care renta s-a platit in avans, debirentierul nu poate cere restituirea sumei platite aferente perioadei in care creditorul nu a mai fost.

In caz de neindeplinire a obligatiei de plata a ratelor scadente, credirentierul poate cere sechestrul si vanzarea bunurilor debirentierului, pana la concurenta unei sume suficiente spre a asigura plata rentei pentru viitor (art. 2250 alin. (1) C.civ.).

Aceasta suma se stabileste, in conditiile legii, pe baza unei expertize intocmite in conformitate cu metodologia de calcul aplicabila in cazul asigurarilor de viata, tinandu-se seama, printre altele, de ratele deja incasate de credirentier, de varsta si de starea acestuia. Cheltuielile expertizei sunt suportate de debirentier.

Dupa ce a fost obtinuta in urma vanzarii bunurilor debirentierului, suma se consemneaza la o institutie de credit si va fi platita credirentierului cu respectarea cuantumului si scadentelor convenite prin contractul de renta viagera.

Daca debirentierul intra in lichidare, credirentierul isi poate realiza dreptul la renta inscriind in tabloul creditorilor o creanta al carei cuantum se determina prin expertiza.

Dreptul la actiunea prin care se solicita plata ratelor de renta restante se prescrie in termenul general de 3 ani, care se calculeaza separat pentru fiecare rata din momentul in care a devenit exigibila.

Mostenitorii credirentierului nu pot cere plata ratelor scadente, dar neincasate de autorul lor decedat.1

Credirentierul are dreptul la rezolutiune pentru neexecutarea culpabila a obligatiei de plata a rentei de catre debirentier.

In lipsa unei stipulatii contrare, rezolutiunea nu confera debirentierului dreptul de a obtine restituirea ratelor de renta deja platite.

Debirentirul nu se poate libera de plata rentei oferind restituirea capitalului si renunand la restituirea ratelor platite.

Debirentierul este tinut la plata rentei pana la decesul persoanei pe durata vietii careia a fost constituita renta, oricat de impovaratoare ar putea deveni prestarea acesteia (art. 2252 C.civ.), contractul avand pentru el un caracter irevocabil.

Numai renta viagera cu titlu gratuit poate fi declarata insesizabila prin contract. Chiar si in acest caz, stipulatia nu isi produce efectele decat in limita valorii rentei care este necesara credirentierului pentru asigurarea intretinerii cum este definita de art. 2266 alin. (2) C.civ. (art. 2253 C.civ.).


2) Obligatia de a oferi credirentierului garantiile stipulate in contract pentru plata rentei si de a nu micsora garantiile oferite.

Pentru garantarea obligatiei de plata a rentei constituie cu titlu oneros, credirentierul are dupa caz un privilegiu sau o ipoteca asupra bunului transmis.

In acest caz, in vederea inscrierii ipotecii legale nu este necesara declararea valorii creantei garantate (art. 2249 C.civ.).

Creditorul unei rente viagere constituie cu titlu oneros poate cere rezolutiunea contractului daca debirentierul nu depune garantia promisa in vederea executarii obligatiei sale ori o diminueaza.

Sanctiunea desfiintarii contractului de renta viagera nu se poate pronunta daca contractul este cu titlu gratuit.

Obligatiile credirentierului

Obligatiile credirentierului in contractul de renta viagera cu titlu oneros sunt identice cu obligatiile vanzatorului, atunci cand prestatia sa consta in transmiterea dreptului de proprietate (sau numai de nuda proprietate) asupra unui bun mobil sau imobil, in schimbul careia este stipulata obligatia debitorului de a plati renta.


1) Obligatia de a transmite dreptul de proprietate asupra bunului (obligatie de a da) se executa in momentul realizarii acordului de vointa al partilor (solo consensus) cu privire la clauzele contractului de renta viagera.

Daca bunul este un drept tabular (drept imobiliar), acordul de vointa trebuie, sub sanctiunea nulitatii, sa fie manifestat in forma autentica si inscris in cartea funciara.

2) Obligatia de predare a bunului (obligatie de a face), in cazul transmiterii dreptului de proprietate, se poate executa la incheierea contractului, o data cu transmiterea dreptului de proprietate sau ulterior.

3) Obligatia de garantie pentru evictiune si viciile ascunse ale lucrului transmis.

4) Obligatia de conservare a bunului pana in momentul predarii lui debirentierului.

In cazul contractului de renta viagera cu titlu gratuit, credirentierul nu are aceste obligatii.




Dr. Eugeniu Safta-Romano, op.cit., p.317-326; Prof.dr. Dumitru C. Florescu, op.cit., p. 361-371; Camelia Toader, op.cit., p. 315-323; C. Hamangiu, op.cit., vol. 2, nr. 1609-1693, p. 631-633.

"In cazul unui contract de renta viagera, la decesul beneficiarului dreptul de creanta stinge. Creanta care reprezinta sume scadente pe trecut, dar neachitate, este insa culeasa de legatarul universal, care le poate reclama in justitie." T.S., Col. civ., Decizia nr. 382/1961, "Repertoriul 1952-1969", p. 386.

"Renta viagera, avand caracter personal, nu se transmite mostenitorilor, iar urmarirea ei nu se poate face, in principiu, decat de creditor. Totusi, atunci cand este vorba de sume restante, neachitate pana la moartea creditorului, mostenitorii sai preiau creanta in aceste limite si au dreptul sa urmareasca sumele scadente la data mortii." T.S., S.civ., Decizia nr. 710/1978, "Repertoriul 1975-1980", p. 93.



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright