Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Economie


Qdidactic » bani & cariera » economie
I.s.e - grile



I.s.e - grile


I.S.E - GRILE
 


1. Obiectul economiei politice cuprinde: 1. optimizarea proceselor de productie;
2. studiul bogatiei materiale;
3. stiinta schimbului marfar;
4. studiul tehnologiilor de productie;
5. viata economica abordata ca intreg;
6. relatiile economice ce se stabilesc intre oameni in procesele de productie, repartitie, schimb si consum.
d. 2,3,5,6;
2. Componentele stiintei economice sunt:
1. stiintele economice fundamentale (economia politica);
2. stiintele economice functionale (management, marketing, finante-banci, contabilitate, statistica, prognoza economica etc.);
3. stiinte teoretico-aplicative de ramura (in industrie, agricultura, comert, transporturi);
4. stiinte istorice economice si ale gandirii economice;
5. economia mondiala;
6. stiintele economice de granita;
7. stiinte ale viitorului.
e. 1,2,3,4,5,6.
3. La nivel microeconomic, economia politica studiaza:
1. comportamentul individual al diferitilor agenti economici (gospodarii, firme, industrii);
2. comportamentul individual al muncitorilor pe timpul celor opt ore de program;
3. procesul de proiectare a noilor produse;
4. organizarea productiei pe plan national;
5. relatiile dintre agentii economici in cadrul productiei, schimbului, distributiei si consumului de bunuri si servicii.
e. 1,5.
4. Omul se prezinta ca fiinta tridimensionala: biologica, sociala si rationala. In functie de aceste trei dimensiuni, nevoile se grupeaza in:
1. nevoi naturale sau fiziologice (somatice);
2. nevoi sociale (de grup);
3. spiritual - psihologice (rationale);
4. imaginare;
5. prezente si viitoare.
a. 1,2,3;
5. In functie de gradul dezvoltarii economice si de nivelul de cultura si civilizatie, nevoile pot fi:
1. de baza sau inferioare;
2. secundare;
3. complexe sau superioare;
4. spirituale;
5. ireale.
e. 1,3.
6. Nevoile reprezinta un sistem cu numeroase subsisteme componente, care se modifica in principal prin actiunea urmatoarelor legi :
1. interactiunea trebuintelor;
2. elasticitatea trebuintelor;
3. substituirea trebuintelor;
4. cresterea si diversificarea trebuintelor;
5. eliminarea trebuintelor.
c. 1,2,3,4;




7. Caracteristicile principale ale nevoilor sunt: 1. au un caracter dinamic;
2. regenerabile;
3. au un caracter complementar;
4. nu sunt concurente;
5. sunt concurente;
6. nu sunt regenerabile;
7. sunt statice.
c. 1,2,3,5;
8. Resursele economice reprezinta:
a. totalitatea bunurilor materiale si serviciilor destinate satisfacerii nevoilor;
b. totalitatea resurselor subsolului unei tari;
c. bunurile realizate de oameni in procesul muncii;
d. totalitatea elementelor care pot fi utilizate pentru producerea de bunuri materiale si servicii destinate satisfacerii nevoilor;
e. sumele in valuta de care dispune o economie nationala.
9. Raritatea resurselor exprima:
a. epuizarea acestora;
b. totalitatea resurselor in aur ale unei tari;
c. limitele resurselor;
d. greutatea cu care sunt descoperite;
e. valoarea in aur a acestora.
10. Costul de oportunitate al unei alegeri reprezinta:
a. cheltuielile unei persoane pentru deschiderea unei afaceri;
b. posibilitatea de a alege o afacere dintr-un domeniu;
c. alocarea de resurse pentru o afacere;
d. pretul (estimarea) celei mai bune alternative sacrificate (la care se renunta), atunci cand se face o alegere intre mai multe variante posibile, in alocarea resurselor;
e. pretul (estimarea) celei mai slabe alternative sacrificate (la care se renunta), atunci cand se face o alegere intre mai multe variante posibile, in alocarea resurselor.
11. Componentele sau actele fundamentale ale activitatii economice sunt:
1. productia;
2. circulatia;
3. distributia;
4. consumul;
5. acumularea;
6. creditarea;
7. rambursarea creditelor.
e. 1,2,3,4.
12. Structurile verticale ale activitatii economice sunt:
1. economia familiei;
2. microeconomia;
3. mezoeconomia;
4. macroeconomia;
5. regionaloeconomia;
6. mondoeconomia.
a. 2,3,4,6;



13. Intre metodele si procedeele folosite in stiinta economica, majoritatea specialistilor includ:
1. inductia si deductia;
2. abstractia;
3. analiza si sinteza;
4. dializa;
5. modelarea economico - matematica;
6. metoda istorica;
7. metoda logica;
8. metoda statica si cea dinamica;
9. experimentul;
10. metafizica.
d. 1,2,3,5,6,7,8,9;
14. Exista doua tipuri de tratare a activitatii economice:
1. economia pozitiva;
2. economia negativa;
3. economia normativa;
4. economia convergenta;
5. economia divergenta.
e. 1,3.
15. Principalele sisteme economice sunt:
1. economia naturala;
2. economia privata;
3. economia de schimb;
4. economia de piata;
5. economia concurentiala;
6. economia centralizata sau de comanda;
7. economia mixta.
a. 1,3,4,5,6,7;
16. Principalele trasaturi specifice economiei de piata sunt:
1. specializarea producatorilor, a agentilor economici in general;
2. autonomia, independenta agentilor economici;
3. arbitrajul statului in stabilirea preturilor;
4. productia de marfuri generalizata si mijlocirea schimbului de catre bani;
5. concurenta;
6. schimbul in natura (trocul);
7. schimbul de produse.
b. 1,2,4,5;
17. Economia de piata moderna are ca trasaturi (caracteristici) principale:
1. pluralismul formelor de proprietate;
2. functionarea si dezvoltarea economiei au loc in conditiile in care piata indeplineste un deosebit rol in reglarea activitatii, a comportamentului agentilor economici, in alocarea si utilizarea resurselor;
3. motivatia activitatii agentilor economici;
4. concurenta;
5. preturile se formeaza liber;
6. existenta unei structuri economice supra-statale care asigura controlul pietei;
7. statul democratic se manifesta ca agent economic, actionand in directia corectarii imperfectiunilor pietei.
c. 1,2,3,4,5,7;


18. Agentii economici sunt: a. indivizi sau grupuri de indivizi care participa la viata economica a societatii, indeplinind, in acest sens, anumite roluri si avand anumite comportamente economice.
b. grupuri de indivizi care au societati comerciale;
c. indivizi sau grupuri de indivizi care fac presiuni pe piata concurentiala, avand anumite comportamente economice;
d. grupuri de interese care impun pretul pe piata al produselor din import.
e. indivizi sau grupuri de indivizi care nu participa la viata economica a societatii, indeplinind, in acest sens, rolul de arbitri pe piata concurentiala.
19. In randul agentilor economici se includ:
1. intreprinderile;
2. gospodariile familiale (menajele);
3. administratiile publice;
4. administratiile private;
5. institutiile de credit si asigurari;
6. agentii economici din alte tari (strainatatea);
7. agentii liberi.
c. 1,2,3,4,6;
20. Fluxurile economice reprezinta:
a. miscari periodice de bunuri materiale si disponibilitati banesti;
b. miscari permanente de bunuri materiale si servicii, de resurse economice, disponibilitati banesti etc., intre agentii participanti la tranzactii;
c. miscari periodice de bunuri materiale si servicii, de resurse economice, disponibilitati banesti etc., intre agentii participanti la tranzactii;
d. miscari periodice de bunuri materiale si servicii, de resurse economice, disponibilitati banesti etc., intre agentii prezenti fizic pe piata de bunuri;
e. miscari periodice de resurse financiare intre agentii prezenti fizic pe piata.
21.Fiecare tranzactie bilaterala sau de piata este formata din doua fluxuri:
1. fluxuri de informatii cu privire la pretul pietei;
2. fluxuri de bunuri care pornesc de la producator si ajung la consumator;
3. fluxuri de interese privind nivelul preturilor stabilite de producatori;
4. fluxuri monetare care pornesc de la consumator spre producator;
5. fluxuri informatice pe piata de capital.
c. 2,4;
22. Banii au urmatoarele functii:
1. mijloc de masurare a activitatii economice;
2. mijloc de schimb;
3. mijloc de plata;
4. mijloc de rezerva de valoare;
5. mijloc de colaborare intre societatilor comerciale;
6. mijloc de comunicare.
b. 1,2,3,4;
23. Cunoasterea pietei presupune luarea in considerare a componentelor ei fundamentale si anume:
1. cererea;
2. trebuintele;
3. oferta;
4. pretul;
5. negocierea;
6. concurenta;
b. 1,3,4,6;



24. In sens stiintific, piata exprima ., dintre agentii economici, ce se desfasoara intr-un anumit spatiu, in cadrul carora se confrunta cererea cu oferta de marfuri, se formeaza preturile, au loc negocieri si acte de vanzare-cumparare, in conditii de concurenta.
a. relatii economice dintre oameni;
b. relatiile private;
c. interesele statului;
d. raporturi de subordonare;
e. raporturi de supraordonare.
25. O conditie esentiala de care depinde indeplinirea de catre piata a rolului sau o constituie:
a. interventia statului;
b. existenta capitalului autohton;
c. autonomia de decizie a agentilor economici, libertatea lor economica;
d. existenta capitalului strain si autohton in economie;
e. existenta cumparatorilor.
26. Din punct de vedere al extinderii teritoriale, exista:
1. piata locala;
2. piata ad-hoc;
3. piata regionala;
4. piata nationala;
5. piata centrala
6. piata mondiala.
b. 1,3,4,6;
27. Din punct de vedere al obiectului tranzactiei economice, de vanzare-cumparare, se disting:
1. piata bunurilor de consum final;
2. piata factorilor de productie;
3. piata de valori imobiliare;
4. piata monetara;
5. piata financiara, inclusiv bursa;
6. piata de depozite bancare.
e. 1,2,4,5.
28. Din punct de vedere al desfasurarii concurentei, exista:
1. piata cu concurenta perfecta sau pura;
2. piata cu semiconcurenta;
3. piata cu concurenta ideala;
4. piata cu concurenta imperfecta;
5. piata de "angro"
c. 1,4;
29. Piata cu concurenta imperfecta este formata din:
1. piata cu concurenta monopolistica;
2. piata cu concurenta de tip oligopol;
3. piata de tip monopol;
4. piata de tip monopson sau oligopson;
5. piata de tip mondonopol;
6. piata de tip andorason.
e. 1,2,3,4;
30. Cererea de marfuri reprezinta:
a. nevoile (trebuintele) de bunuri si servicii care se satisfac prin intermediul pietei, adica prin vanzare-cumparare;
b. ofertele de bunuri si servicii care se expun pe piata;
c. nevoile de bunuri care se satisfac prin intermediul pietei;
d. bunuri si servicii care se satisfac anumite trebuinte;
e. nevoile (trebuintele) de bunuri si servicii generale.


31. Cererea poate fi: 1. individuala;
2. partiala;
3. totala;
4. generalizata;
5. agregata sau globala,
c. 1,3,5;
32. Principalii factori de care depinde dinamica cererii sunt:
1) nevoile;
2) dorintele;
3) oferta;
4) venitul;
5) pretul.
c. 1,4,5;
33. In functie de elasticitatea cererii fata de pret, se disting mai multe tipuri de cerere, dupa cum urmeaza:
1. cerere inelastica;
2. cerere perfect inelastica;
3. cerere subelastica;
4. cerere elastica;
5. cerere perfect elastica;
6. cerere cu elasticitate unitara;
7. cerere superelastica.
e. 1,2,4,5,6;
34. Legea cererii exprima .., in cadrul careia cererea evolueaza in sens invers fata de pret.
a. opinia cumparatorului si vanzatorului;
b. valoarea produsului;
c. relatia dintre cerere si pret;
d. ipoteza;
e. interesele agentilor economici.
35. Coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pret, in principiu, este , deoarece atunci cand pretul se mareste, cererea se diminueaza si raportul dintre doua semne diferite da semnul negativ.
a. nul;
b. negativ;
c. pozitiv;
d. oscilant;
e. periodic
36. Pretul bunului 'X' scade de la 40 de unitati monetare (Po) la 30 unitati monetare (P1), iar cererea la acest produs creste de la 400 de bucati (Co) la 600 de bucati (C1).Calculati coeficientul de elasticitate al cererii si alegeti raspunsul corect din variantele de mai jos:
a. -1;
b. -2;
c. -3;
d. -4;
e. -5.
37. Cererea perfect inelastica se reprezinta grafic:
Fig. 1.
Fig. 2.
Fig. 3.
Fig. 4
d. Fig.4;


38. Cererea perfect elastica se reprezinta grafic: Fig. 1.
Fig. 2.
Fig. 3.
Fig. 4
b. Fig.2;
39. Cererea atipica exprima exceptiile de la legea cererii, adica situatiile in care:
a. cererea de marfuri nu evolueaza in acelasi sens cu pretul: daca pretul creste, cererea scade; daca pretul scade, cererea creste;
b. cererea de marfuri este constanta;
c. cererea de marfuri evolueaza in acelasi sens cu pretul: daca pretul creste, creste si cererea; daca pretul scade, scade si cererea;
d. cererea este direct proportionala cu oferta;
e. cererea este dependenta de oferta.
40. Comportamentul atipic al cererii se produce in mai multe situatii:
1. efectul de giratie;
2. efectul Giffen;
3. efectul de anticipare din partea consumatorilor;
4. efectul de venit nul;
5. efectul de ostentatie si snobism;
6. efectul de informare imperfecta;
7. cand este vorba de bunuri importante care n-au substitutii (inlocuitori), marirea pretului lor, in general, nu atrage dupa sine o diminuare a cererii;
8. efectul antisocial.
d. 2,3,4,5,6,7;
41. Oferta reprezinta:
a. cantitatea de bunuri si servicii destinate vanzarii;
b. cantitatea de bunuri si servicii destinate vanzarii, pe piata, la un moment dat;
c. cantitatea servicii destinate vanzarii;
d. cantitatea de lucruri destinate vanzarii, pe piata;
e. cantitatea de bunuri existenta la un moment dat.
42. Oferta poate fi:
1. individuala;
2. generala;
3. totala;
4. agretata (globala);
5. mondiala.
e. 1,3,4.
43. Factorii de care depinde oferta de marfuri sunt:
1. progresul moral;
2. evolutia cererii de bunuri si servicii;
3. disponibilitatea factorilor de productie sau raritatea acestora, randamentul economic;
4. costul de productie (costul marginal);
5. pretul de vanzare al marfii;
6. posibilitatea de stocare a bunurilor si costul stocarii;
7. pretul cercetarii stiintifice.
d. 2,3,4,5,6;
44. Legea ofertei exprima:
a. relatia dintre oferta si pret, in cadrul careia oferta evolueaza in acelasi sens cu pretul;
b. relatia dintre oferta si pret;
c. relatia dintre pret si piata;
d. o relatie temporara in cadrul careia oferta evolueaza in sens opus cu pretul;
e. relatia dintre oferta si pret, in cadrul careia oferta evolueaza in sens opus cu pretul.


45. In functie de modul in care oferta reactioneaza la modificarile de preturi, se disting mai multe feluri de oferta: 1. oferta variata;
2. oferta elastica;
3. oferta cu elasticitatea unitara;
4. oferta perfect elastica;
5. oferta inelastica;
6. oferta perfect inelastica sau perfect rigida;
7. oferta relativa.
d. 2,3,4,5,6;
46. Elasticitatea ofertei in raport cu pretul inseamna:
a. reactia cererii la modificarile de preturi;
b. reactia ofertei la modificarile de preturi;
c. reactia cererii la stagnarea preturilor;
d. reactia pietei la modificarile de preturi;
e. reactia cumparatorilor la modificarile de preturi.
47. Coeficientul de elasticitate a ofertei (Eop) se calculeaza prin Q) la modificarea raportarea modificarii cantitatilor oferite ( P), cu una din expresiile de mai jos: pretului de vanzare (
c.
48. Dupa dimensiunea lor (reflectata de numarul de personal, marimea capitalului social si a cifrei de afaceri), intreprinderile sunt:
1. rurale;
2. mari;
3. urbane;
4. mici;
5. interne;
6. mijlocii.
c. 2,4,6;
49. Bunurile libere sunt:
a. acele elemente care provin din natura;
b. acele elemente care provin din mediul artificial;
c. acele elemente care sunt fabricate de om;
d. acele elemente care provin din natura, iar accesul la ele este liber;
e. acele elemente care provin din natura, iar accesul la ele este limitat.
50. Bunurile economice sunt:
a. acele elemente care provin din gospodaria oamenilor;
b. acele elemente care provin din mediul artificial;
c. acele elemente care sunt fabricate de om;
d. acele elemente care sunt produse prin efortul omului, necesitand o prelucrare mai mult sau mai putin elaborata;
e. acele elemente care provin din natura, iar accesul la ele este limitat.
51. Bunurile de consum (satisfactori) sunt:
a. bunurile destinate consumului indivizilor;
b. bunurile destinate producerii altor bunuri;
c. bunurile destinate comercializarii;
d. bunurile destinate consumului in cadrul proceselor de productie;
e. bunurile destinate sponsorizarii diferitelor activitati.
52. Bunurile de productie (prodfactori) sunt:
a. bunurile destinate consumului indivizilor;
b. bunurile destinate producerii altor bunuri;
c. bunurile destinate comercializarii;
d. bunurile destinate consumului in cadrul proceselor de productie;
e. bunurile destinate sponsorizarii diferitelor activitati.


53. Utilitatea reprezinta capacitatea unui bun de a satisface o nevoie-dorinta, capacitate data de .......... a. cerintele producatorilor;
b. prognoza pietei;
c. valoarea sa in aur;
d. valoarea sa in Euro;
e. proprietatile, insusirile si caracteristicile bunului respectiv.
54. Utilitatea economica reprezinta satisfactia pe care o resimte un individ ca urmare a .....
a. dorintei de libertate a consumatorului;
b. prognozei pietei;
c. consumului unei cantitati determinate dintr-un bun, in anumite conditii spatio-temporale.
d. scaderii valorii dolarului;
e. reclamei facute pentru un anumit produs.
55. Ipotezele de baza ale teoriei utilitatii cardinale sunt:
1. consumatorul este capabil sa masoare utilitatea printr-un numar;
2. utilitatile individuale rezultate din consumul unor cantitati consecutive dintr-un bun nu sunt constante;
3. consumatorul poate alege dintre bunuri, in functie de utilitatile acestora;
4. producatorul produce ceea ce doreste;
5. producatorul poate sa stabileasca pretul la produse cum doreste el.
a. 1,2,3;
56. Optimul consumatorului propune o asemenea combinare de bunuri si servicii in consum care, la nivelul venitului de care dispune si al preturilor existente, sa-i asigure ..........
a. realizarea de economii;
b. maximum de satisfactie;
c. un concediu placut;
d. satisfacerea cerintelor familiei;
e. satisfacerea cerintelor de hrana.
57. Rata marginala reprezinta:
a. sporul de utilitate totala furnizat de consumul unei unitati suplimentare dintr-un bun;
b. rata de margine pentru un imprumut bancar;
c. ceea ce ramane dupa achitarea celei mai mari parti din imprumut;
d. rata lunara la un credit;
e. dobanda anuala.
58. Intreprinderea se defineste:
a. ca o entitate activa a sistemului economic, de natura unei organizatii autonome, inzestrata cu resurse pe care le utilizeaza in scopul exercitarii, in mod stabil si structurat, a unei functii referitoare la productie, servicii, schimb etc.;
b. ca o entitate activa a sistemului economic;
c. ca o proprietate privata fara obiect de activitate;
d. ca o stare de fapt;
e. ca o structura depasita.
59. Munca este:
a. o actiune constienta, specific umana, indreptata spre anumit scop, in cadrul careia sunt puse in miscare aptitudinile, experienta si cunostintele ce il definesc pe om, consumul de energie fizica si intelectuala;
b. o actiune indreptata spre anumit scop;
c. consumul de energie fizica si intelectuala;
d. o actiune inconstienta indreptata spre anumit scop, in cadrul careia sunt puse in miscare aptitudinile, experienta si cunostintele ce il definesc pe om, consumul de energie fizica si intelectuala;
e. o actiune inconstienta, specific umana, indreptata spre anumit scop, in cadrul careia sunt puse in miscare aptitudinile, experienta si cunostintele ce il definesc pe om.



60. Factorul natural constituie atat substanta si conditiile materiale primare ale: a. dezvoltarii productiei de bunuri materiale si servicii;
b. productiei, cat si forta motrice virtuala, necesara pentru dezvoltarea productiei de bunuri materiale si servicii;
c. productiei;
d. serviciilor;
e. muncii umane.
61. Capitalul reprezinta:
a. ansamblul bunurilor reproductibile, rezultate ale unei activitati anterioare, utilizate in producerea de bunuri materiale si servicii destinate realizarii ca marfuri pe piata in scopul obtinerii de profit;
b. o suma importanta de bani;
c. ansamblul serviciilor destinate realizarii ca marfuri pe piata in scopul obtinerii de profit;
d. ansamblul marfurilor de pe piata;
e. totalitatea valorilor imobiliare de care dispune un investitor.
62. Combinarea factorilor de productie reprezinta:
a. combinarea bunurilor reproductibile;
b. un mod specific de unire a factorilor de productie;
c. ansamblul serviciilor destinate realizarii ca marfuri pe piata in scopul obtinerii de profit;
d. ansamblul marfurilor de pe piata;
e. totalitatea valorilor imobiliare de care dispune un investitor.
63. Premisele combinarii factorilor de productie sunt:
1. combinarea bunurilor reproductibile;
2. caracterul limitat al factorilor supusi combinarii;
3. caracteristicile factorilor de productie si concordanta lor cu specificul activitatii;
4. conjunctura pietelor factorilor de productie;
5. ansamblul serviciilor destinate realizarii ca marfuri pe piata in scopul obtinerii de profit.
a. 2,3,4;
64. Randamentul se defineste ca :
a. raport intre cantitatea de bogatie produsa si cantitatea de resurse absorbite in decursul producerii ei;
b. valoare a productiei create;
c. efort depus pentru rezolvarea unor sarcini de productie;
d. valoarea in dolari a efortului depus de muncitori in procesul de productie;
e. suma de bani ce revine fiecarui angajat.
65. Societatile comerciale imbraca urmatoarele forme:
1. societatea in nume personal;
2. societatea in nume colectiv;
3. societatea in comandita simpla;
4. societatea cu raspundere nelimitata;
5. societatea in comandita pe actiuni;
6. societatea pe actiuni;
7. societatea cu raspundere limitata;
8. societatea colectiva.
b. 2,3,5,6,7;
66. Principalii factori de productie sunt:
1. inteligenta oamenilor;
2. creatia stiintifica;
3. munca;
4. natura (pamantul);
5. capitalul.
c. 3,4,5;



67. Capitalul tehnic folosit in activitatea economica, denumit si capital fizic, productiv sau net, este constituit din doua mari componente: 1. capitalul fix;
2. capitalul bancar;
3. capitalul in valuta;
4. capitalul circulant;
5. capitalul investit.
e. 1,4.
68. Productivitatea este influentata de:
1. factorii naturali;
2. factorii termici;
3. factorii tehnici;
4. factorii economici;
5. factorii sociali;
6. factorii psihologici;
7. factorii structurali;
8. factorii ce decurg din gradul de integrare a economiei nationale in economia mondiala (tipurile de specializare tehnica si economica, capacitatea de performanta si competitivi-tatea produselor pe piata mondiala);
9. factorii mediatici.
b. 1,3,4,5,6,7,8;
69. Costul de productie reprezinta:
a. in forma baneasca, totalitatea cheltuielilor efectuate si suportate de catre agentii economici pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii;
b. totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii;
c. cheltuielile pentru desfacerea de bunuri materiale si servicii;
d. in forma baneasca, totalitatea cheltuielilor pentru producerea de bunuri materiale si servicii;
e. cheltuielile efectuate pentru producerea de bunuri materiale si servicii.
70. Marimea costului poate fi calculata:
a) pe unitatea de produs;
b) pe intreaga productie omogena;
c) pe ansamblul productiei eterogene;
d) pe ansamblul serviciilor;
e) ansamblul marfurilor de pe piata.
a. 1,2,3;
71. Principalele tipuri de cost sunt:
a) costul global;
b) costul mediu;
c) costul marginal;
d) costul lateral;
e) costul central.
a. 1,2,3;
72. Costul fix (CF) reflecta acele cheltuieli ale intreprinderii care, pe termen scurt, sunt independente de volumul productiei obtinute si cuprinde:
a. neamortizarea capitalului fix, chirii, salariile personalului administrativ, cheltuielile de intretinere, iluminat, incalzit, dobanzi etc.;
b. beneficii;
c. amortizarea capitalului fix, chiriile, salariile personalului administrativ, cheltuielile de intretinere, iluminat, incalzit, dobanzi etc.;
d. profit;
e. capitalului variabil.

73. Costul variabil (CV) exprima: a. acele cheltuieli ale intreprinderii care se modifica in functie de volumul productiei;
b. acele cheltuieli care nu se modifica niciodata;
c. acele chirii ale intreprinderii care se modifica in functie de volumul productiei;
d. acele venituri ale intreprinderii care nu se modifica;
e. acele cheltuieli ale intreprinderii care se nu modifica in functie de volumul productiei.
74. Costul total (CT) reprezinta:
a. diferenta dintre costul fix si cel variabil;
b. suma costurilor fix si variabil;
c. raportul dintre costurile fixe si variabile;
d. produsul costurilor fixe si variabile;
e. suma si produsul costurilor fix si variabil.
75. Costul mediu fix (CMF) reprezinta:
a. costul fix pe unitatea de produs;
b. raportul dintre costurile fixe si variabile;
c. produsul costurilor fixe si variabile;
d. suma si produsul costurilor fix si variabil;
e. diferenta dintre costul fix si cel variabil.
76. Costul mediu total (CMT) exprima:
a. costul global total pe unitatea de produs;
b. raportul dintre costurile fixe si variabile;
c. produsul costurilor fixe si variabile;
d. suma si produsul costurilor fix si variabil;
e. diferenta dintre costul fix si cel variabil.
77. Costul marginal (Cmg) exprima:
a. costul global total pe unitatea de produs;
b. sporul de cost total necesar pentru obtinerea unei unitati suplimentare de productie;
c. produsul costurilor fixe si variabile;
d. suma si produsul costurilor fix si variabil;
e. diferenta dintre costul fix si cel variabil.
78. Marimea costului este determinata de:
a. totalitatea cheltuielilor efectuate pentru publicitatea bunurilor economice, la un moment dat;
b. totalitatea cheltuielilor efectuate pentru proiectarea bunurilor economice, la un moment dat;
c. totalitatea investitiilor efectuate pentru lansarea unui produs;
d. totalitatea investitiilor efectuate pentru transportul si desfacerea noilor produse;
e. totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea si desfacerea de bunuri economice, la un moment dat.
79. Costul global reprezinta:
a. ansamblul cheltuielilor necesare obtinerii unui volum de productie dat, dintr-un bun;
b. cheltuielile efectuate de patroni pentru plata tuturor salariilor angajatilor;
c. cheltuielile de regie ale firmei producatoare a bunurilor prezentate pe piata;
d. acele cheltuieli marginale ale beneficiarilor pentru procurarea unui anumit tip de produs;
e. totalitatea taxelor platite de producator catre stat.
80. Costul mediu (CM) sau costul unitar exprima:
a. costurile marginale pe unitatea de produs;
b. costurile globale pe intreaga productie;
c. costurile globale pe unitatea de produs;
d. costurile totale ale managementului productiei;
e. costurile globale ale productiei pe zi.
81. Factorii de care depinde evolutia costului mediu sunt:
1. consumul de factori de productie pe unitatea de produs (consumul de resurse materiale si de forta de munca);
2. nivelul productivitatii; b. 1,2,4;
3. cerintele pietei;
4. pretul factorilor de productie utilizati;
5. nivelul de concurenta neloiala.


82. Optimul producatorului constituie un criteriu de comportament, de conducere stiintifica, conform caruia producatorul urmareste ca, la un cost de productie total dat, sa ........., adica sa produca cat mai mult posibil (tinand seama de cererea existenta).
a. realizeze economii;
b. multumeasca pe clienti;
c. maximizeze productia obtinuta;
d. satisfaca toate cerintele pietei;
e. realizeze un echilibru stabil in cadrul productiei.
83. Concurenta reprezinta:
a. o confruntare subtila intre agentii economici pentru realizarea intereselor proprii;
b. o confruntare deschisa intre agentii economici pentru realizarea unei pozitii cat mai avantajoase pe piata, corespunzatoare intereselor proprii;
c. o confruntare deschisa intre agentii economici pentru realizarea de venituri ilicite;
d. o lupta deschisa ce se desfasoara cu toate mijloacele la dispozitie intre agentii economici pentru realizarea intereselor proprii;
e. o lupta subtila intre agentii economici pentru realizarea unei pozitii cat mai avantajoase pe piata, corespunzatoare intereselor proprii.
84. Instrumentele luptei economice de concurenta sunt:
1. reducerea costurilor bunurilor sub cele ale concurentilor;
2. reducerea preturilor de vanzare;
3. ridicarea calitatii bunurilor materiale si serviciilor;
4. acordarea unor facilitati clientilor;
5. cresterea dobanzilor;
6. cresterea somajului.
c. 1,2,3,4;
85. Instrumentele luptei extraeconomice de concurenta sunt:
1. furnizarea de informatii generate pentru toti clientii;
2. sponsorizarea unor actiuni sociale de interes local si national;
3. presiunile morale;
4. acordarea unor facilitati clientilor;
5. cresterea dobanzilor;
6. cresterea somajului.
a. 1,2,3;
86. Pretul este:
a. expresia costului materiilor prime utilizate in procesul de productie;
b. suma de bani pe care o are consumatorul si pe care o negociaza cu producatorul;
c. expresia baneasca a valorii marfii, sau suma de bani care se plateste pentru a dobandi o unitate dintr-un bun economic;
d. suma de bani care se plateste pentru a cumpara toate produsele de pe piata;
e. suma medie de bani pe care o cere comerciantul in piata pentru produsele sale.
87. Concurenta este influentata de urmatorii factori:
1. numarul si puterea economica a vanzatorilor si cumparatorilor in economia nationala, in una sau alta dintre ramuri;
2. gradul de diferentiere a produselor;
3. facilitatile sau limitarile posibilitatilor noilor producatori de a intra intr-o ramura sau alta;
4. gradul de transparenta al pietei;
5. mobilizarea sau rigiditatea preturilor;
6. nivelul dezvoltarii economice;
7. conjunctura politica interna si internationala;
8. cultura economica a populatiei, a diferitilor agenti economici;

9. interventia statului in economie.
a. 1,2,3,4,5,6,7,8;


88. Concurenta are urmatoarele efecte economice: 1. stimuleaza progresul general prin emulatia si competitia pe care o tine intre agentii economici;
2. duce la reducerea preturilor de vanzare, ea fiind potrivnica scumpetei;
3. contribuie la egalizarea progresiva a veniturilor, a conditiilor de viata;
4. pentru unii dintre agentii economici concurenta se transforma in contrariul ei;

5. opreste interventia statului in economie.
a. 1,2,3,4;
89. Principalele tipuri de concurenta sunt:
1. concurenta perfecta;
2. concurenta semiperfecta;
3. concurenta monopolista;
4. concurenta imperfecta;
5. concurenta totala.
d. 1,3,4;
90. Interventia statului pe piata concurentiala se face prin:
1. masuri de elaborare a regulilor jocului, a normelor de drept pe baza carora se desfasoara activitatea economica in genere si concurenta;
2. masuri de ordin juridic indreptate impotriva piedicilor care se aseaza in calea concurentei, a abuzului monopolului;
3. masuri de limitare a excesului de concurenta;
4. cresterea somajului;
5. scaderea salariilor.
c. 1,2,3;
91. Factorii de care depinde pretul pe piata sunt:
1. factori specifici cererii;
2. factori specifici ofertei;
3. factorii aleatori;
4. factorii de mediu;
5. factorii geoclimatici.
c. 1,2;
92. Piata muncii, cuprinsa in ansamblul pietei nationale, indeplineste urmatoarele functii specifice:
1. alocarea resurselor de munca, a fortei de munca pe ramuri, subramuri, domenii de activitate, zone geografice, meserii, in dependenta de volumul si structura cererii de munca existente, la un moment dat;
2. dezvoltarea tehnologica in productie;
3. furnizeaza informatii cu privire la cererea si oferta de munca, la aparitia unui excedent sau deficit de oferta de munca, la nivelul salariului;
4. institutiile pietei muncii estimeaza tendintele de evolutie a cererii si ofertei de munca pe termen mediu si lung;
5. stimuleaza mobilitatea profesionala si teritoriala a fortei de munca cu ajutorul unor parghii economico-financiare;
6. prin propriile mecanisme, asigura protectie economica si sociala somerilor, pe o perioada delimitata;

7. asigura permanenta deplasare a fondurilor de la un patron la altul.
b. 1,3,4,5,6;
93. Piata muncii reprezinta ......... in functie de nivelul si oscilatiile salariului, pe baza carora are loc procesul de ocupare a populatiei active in marimea, structura si calitatea corespunzatoare exigentelor pietei.
a. ansamblul relatiilor dintre producatori si beneficiari;
b. ansamblul relatiilor dintre cererea si oferta de resurse financiare;
c. ansamblul relatiilor dintre cererea si oferta de tehnologie;
d. ansamblul relatiilor interne ale firmelor;
e. ansamblul relatiilor dintre cererea si oferta de resurse de munca.



94. Cererea de munca este: a. necesarul de munca din partea agentilor economici la un moment dat, care se satisface prin intermediul pietei muncii;
b. necesarul de mijloace tehnice la un moment dat;
c. necesarul resurse financiare si de munca din partea agentilor economici la un moment dat;
d. surplusul de forta de munca existent pe piata muncii;
e. cererea de locuri de munca din partea muncitorilor.
95. Oferta de munca este:
a. acea parte a populatiei ce doreste angajare salariala;
b. forta de munca oferita de muncitor patronilor;
c. acea parte a populatiei apte de munca ce doreste angajare salariala;
d. numarul locurilor de munca existente in societate la un anumit moment dat;
e. data de dezvoltarea economiei nationale si de numarul populatiei inactive.
96. Factorii de care depinde cererea de munca sunt:
1. nivelul salariului;
2. costul marginal al muncii;
3. dezvoltarea si aparitia de noi activitati;
4. substituirea in anumite proportii a factorului munca la nivel de ramura, subramura sau pe ansamblul economiei cu factorul capital;
5. starea economiei;
6. conjunctura economica si sociala pe plan intern si international;

7. dorinta de munca a oamenilor;
8. dorinta de viata a oamenilor.
e. 1,2,3,4,5,6.
97. Piata muncii se poate gasi in urmatoarele stari:
1. de echilibru;
2. de dezechilibru;

3. incerta;
4. nedefinita;
5. intamplatoare.
a. 1,2;
98. Principalele structuri ale oferte de munca sunt:
1. oferta de munca individuala;
2. oferta de munca totala;
3. oferta de munca partiala;
4. oferta de munca externa;
5. oferta de munca nationala.
a. 1,2;
99. Salariul nominal brut reprezinta:
a. suma de bani pe care salariatul o primeste de la unitate pentru care lucreaza sau presteaza munca;
b. salariul nominal din care s-a scazut impozitul;
c. cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu suma de bani pe care salariatul o primeste de la unitatea pentru care lucreaza sau presteaza munca;
d. echivalentul salariului real;
e. salariul nominal in care este inclus impozitul.
100. Cele mai frecvente forme de salarizare sunt:
1. in regie;
2. in partida dubla;
3. in acord;
4. in remiza sau cote procentuale;
5. individuala.
d. 1,3,4;


101. Salarizarea in regie reprezinta : a. remunerarea salariatului dupa volumul productiei realizate;
b. remunerarea dupa rezultatele echipei;
c. remunerarea salariatului dupa calitatea muncii prestate;
d. remunerarea salariatului dupa timpul lucrat;
e. remunerarea salariatului dupa criterii stabilite de patron.
102. Salarizare in acord consta in:
a. remunerarea individului in raport cu calitatea produselor realizate;
b. remunerarea grupului in raport cu calitatea produselor realizate;
c. remunerarea individului sau grupului in raport cu timpul de munca prestat;
d. remunerarea individului sau grupului in raport cu cantitatea de produse realizate, de numarul operatiilor executate etc.;
e. remunerarea individului in functie de veniturile firmei.
103. Salarizarea in acord se concretizeaza in urmatoarele forme:
1. in acord direct;
2. in acord progresiv;
3. in acord simplu;
4. in acord global;
5. in acord complex.
e. 1,2,4.
104. Salarizarea in remiza sau cote procentuale presupune stabilirea venitului :
a. proportional cu nivelul de indeplinire a sarcinilor stabilite prin contract;
b. in raport cu calitatea produselor realizate;
c. in raport cu cantitatea de produse realizate, de numarul operatiilor executate;
d. in functie de veniturile firmei;
e. dupa rezultatele echipei de lucru.
105. Prin profit se intelege:
a. partea ramasa din venitul total ce revine intreprinzatorului;
b. partea ramasa din venitul total din care se va scade impozitul catre stat;
c. partea ramasa din venitul total ce revine intreprinzatorului dupa ce s-au scazut toate cheltuielile aferente venitului respectiv;
d. venitul total ce revine intreprinzatorului;
e. venitul final al societatii din care se va scade impozitul catre stat.
106. Dupa modul de determinare si realizare se delimiteaza urmatoarele forme de profit:
1. profit brut;
2. profit net;
3. profit normal, legitim sau justificat;
4. profit normat;
5. profitul pur sau supraprofit;
6. profitul marginal;
7. profit liber.
b. 1,2,3,5,6;
107. Profitul brut este:.
a. reprezentat de partea ce ramane din venitul total dupa ce s-au scazut cheltuielile de productie;
b. reprezentat de partea ce ramane din produsul net dupa ce s-au scazut cheltuielile de productie;
c. reprezentat de partea ce ramane din avutia nationala dupa ce s-au scazut cheltuielile de productie;
d. reprezentat de partea din capitalul firmei dupa ce s-au scazut cheltuielile de productie;
e. reprezentat de partea ce ramane din beneficiul firmei dupa ce s-au scazut cheltuielile de productie



108. Profitul net reprezinta: a. partea din venitul national care ramane dupa ce au fost deduse dobanda la capitalul propriu al intreprinzatorului, salariul ca recompensa pentru activitatea sa, arenda si chiria pentru terenul si cladirea care ii apartin, impozitele si taxele ce se suporta direct din profit;
b. partea din profitul net care ramane dupa ce au fost deduse dobanda la capitalul propriu al intreprinzatorului, salariul ca recompensa pentru activitatea sa, arenda si chiria pentru terenul si cladirea care ii apartin, impozitele si taxele ce se suporta direct din profit;
c. partea din beneficiul care ramane dupa ce au fost deduse dobanda la capitalul propriu al intreprinzatorului, salariul ca recompensa pentru activitatea sa, arenda si chiria pentru terenul si cladirea care ii apartin, impozitele si taxele ce se suporta direct din profit;
d. partea din fondul general de salarizare care ramane dupa ce au fost deduse dobanda la capitalul propriu al intreprinzatorului;
e. partea din profitul brut care ramane dupa ce au fost deduse dobanda la capitalul propriu al intreprinzatorului, salariul ca recompensa pentru activitatea sa, arenda si chiria pentru terenul si cladirea care ii apartin, impozitele si taxele ce se suporta direct din profit.
109. Profitul normal, legitim sau justificat reprezinta:
a. remunerarea intreprinzatorului, recompensa pentru investitia facuta;
b. remunerarea personalului firmei, recompensa pentru priceperea acestuia;
c. remunerarea tuturor angajatilor din strainatate;
d. remunerarea serviciilor intreprinzatorului, recompensa pentru priceperea sa si raspunderea pe care si-o asuma, prima pentru risc si incertitudine;
e. remunerarea serviciilor partenerilor de afacere.
110. Profitul pur sau supraprofitul este:
a. profitul generat de imprejurari deosebite, care nu au legatura cu activitatea intreprinzatorului, fiind denumit si profitul excedentar;
b. profitul general al firmei;
c. profitul curat obtinut de patron;
d. profitul general al intreprinzatorilor;
e. profitul generalizat al firmei pe 10 ani.
111. Profitul marginal reprezinta:
a. profitul asigurat de productia curenta;
b. profitul asigurat de productia fizica;
c. profitul asigurat de productia globala;
d. profitul asigurat de productia marginala;
e. profitul asigurat de productia neta.
112. Marimea profitului poate fi stabilita in suma absoluta ca:
a. diferenta intre venitul global si costul de proximitate;
b. diferenta intre venitul total si costul de productie;
c. suma intre venitul total si costul de productie;
d. produs intre venitul net si costul de productie;
e. raport intre venitul total si costul de productie.
113. Renta economica se poate prezenta sub urmatoarele forme:
1. renta funciara;
2. renta miniera;
3. renta de constructii;
4. renta de monopol;
5. renta de abilitate;
6. renta consumatorului;
7. renta producatorului;
8. renta conjuncturala;
9. renta de marca;

10. renta de situatie.
d. 1,2,3,4,5,6,7,8,9;


114. Renta economica rezulta din pretul ridicat la acele bunuri pentru care exista ........, iar oferta lor nu poate fi elasticizata prin urcarea pretului.
a. cerere globala nesaturata;
b. oferta globala nesaturata;
c. piata de desfacere;
d. cerere periodica;
e. oferta suficienta.
115. Renta funciara este:
a. suma de bani pe care proprietarul funciar o plateste la stat;
b. un impozit ce se plateste anual de catre proprietarul funciar in virtutea dreptului de proprietate asupra terenului;
c. un venit ce revine proprietarului funciar in virtutea dreptului de proprietate asupra terenului;
d. totalitatea cheltuielilor efectuate de proprietarul funciar pentru cultivarea terenului avut in proprietate;
e. o forma de exploatare a personalului angajat sa lucreze o suprafata de pamant.
116. Renta de monopol, venit excedentar incasat de ......... care dispun si folosesc factori de productie cu insusiri exceptionale, rari si nesubstituibili, de la utilizarea carora sunt exclusi ceilalti. Obtinerea efectiva este conditionata de existenta unei categorii de cumparatori dispusi sau constransi sa plateasca un pret ridicat.
a. intreprinzatorii;
b. statele;
c. orasele;
d. judetele;
e. colonistii.
117. Renta de abilitate reprezinta:
a. impozitele suplimentare pe care le plateste o firma;
b. impozitele suplimentare pe care le plateste o companie;
c. impozitele suplimentare pe care le plateste o intreprindere;
d. venituri suplimentare ce se obtin ca urmare a aptitudinilor si calitatilor exceptionale pe care le are un individ;
e. venituri suplimentare ce se obtin ca urmare a fidelitatii unui individ fata de o firma.
118. Renta consumatorului este un plus de venit rezultat din pretul mai ridicat, pe care ........ ar fi dispus sa-l plateasca, pentru a cumpara marfa dorita, fata de pretul platit in realitate, mai redus.
a. producatorul;
b. consumatorul;
c. exportatorul;
d. importatorul;
e. intermediarul.
119. Renta producatorului sau surplusul producatorului este:
a. castigul anual care poate fi realizat de intreprinzatori;
b. castigul suplimentar realizat de intreprinzatorii care pot sa-si vanda marfa la un pret inferior celui pe care il estimasera anticipat;
c. castigul suplimentar realizat de intreprinzatorii care pot sa-si vanda marfa la un pret egal celui pe care il estimasera anticipat;
d. reprezentat de totalitatea pierderilor realizate de intreprinzatorii care nu pot sa-si vanda marfa la un pret superior celui pe care il estimasera anticipat;
e. castigul suplimentar realizat de intreprinzatorii care pot sa-si vanda marfa la un pret superior celui pe care il estimasera anticipat.


120. Renta conjuncturala, comerciala si industriala, este: a. renta legata de folosirea unor imprejurari favorabile, care permit obtinerea de castiguri suplimentare;
b. suma de bani pierduta in afacere de patron;
c. renta legata de folosirea unor imprejurari nefavorabile, care permit obtinerea de castiguri suplimentare;
d. renta legata de nefolosirea tuturor resurselor unei firme;
e. renta care nu are legatura cu veniturile unei firme.
121. In economia contemporana, moderna, moneda cuprinde:
a. ansamblul mijloacelor de plata care pot fi utilizate direct pentru efectuarea tranzactiilor pe piata;
b. totalitatea banilor existenti in banci;
c. banii ce pot fi utilizati direct pentru efectuarea tranzactiilor pe piata;
d. totalitatea certificatelor de depozit existente la un anumit moment dat;
e. totalitatea banilor sub forma de fise existenti pe piata.
122. Masa monetara consta din:
a. totalitatea instrumentelor de circulatie si de plata de care dispune economia unei tari, la un moment dat sau, in medie, intr-un orizont de timp (un trimestru, un an);
b. totalitatea banilor existenti pe piata;
c. totalitatea hartiilor de valoare existente pe piata;
d. totalitatea banilor la un moment dat sau, in medie, intr-un orizont de timp (un trimestru, un an);
e. banii lichizi existenti in banca nationala.
123. Piata monetara este:
a. ansamblul tranzactiilor efectuate la un moment dat;
b. ansamblul tranzactiilor cu moneda pe piata;
c. ansamblul tranzactiilor cu moneda, asa cum rezulta el din confruntarea cererii si ofertei;
d. ansamblul tranzactiilor cu valuta;
e. ansamblul tranzactiilor in euro.
124. Cererea de moneda depinde de:
a. volumul operatiunilor bancare;
b. volumul operatiunilor, al tranzactiilor de bunuri si servicii intermediate efectiv de catre moneda si de viteza de rotatie a acesteia;
c. volumul tranzactiilor de servicii intermediate efectiv de catre moneda;
d. numarul banilor existenti pe piata;
e. volumul valutei existente pe piata.
125. Oferta de moneda reprezinta:
a. cantitatea de moneda existenta pe piata;
b. cantitatea de moneda pusa la dispozitia agentilor economice si a altor utilizatori de moneda de catre sistemul bancar;
c. cantitatea de valuta existenta pe piata la un moment dat;
d. cantitatea de euro de pe piata;
e. cantitatea de moneda pusa la dispozitie de agentii economici.
126. Bancile reprezinta:
a. institutii financiare de depozitare a banilor cetatenilor;
b. institutii financiare care concentreaza mijloacele de plata si acorda credite;
c. centre de prelucrare a informatiilor bancare;
d. depozite sigure pentru banii cetatenilor;
e. institutii financiare externe.
127. Principalele functii ale bancilor sunt:
1. acordarea de imprumuturi solicitantilor;
2. pastrarea elasticitatii mijloacelor de plata;
3. primirea depunerilor pe care le fac clientii;
4. ofera clientilor lor o foarte mare varietate de servicii;
5. gestiunea platilor clientilor catre terti;
6. selectionarea si sustinerea proiectelor de dezvoltare;

7. vanzarea de aur catre persoanele fizice;
8. retragerea de pe piata a lingourilor de aur.
d. 1,2,3,4,5,6;
128. Dobanda reprezinta:
a. suma de bani platita pentru rezolvarea unor nevoi personale;
b. suma de bani platita pentru dreptul de folosinta temporara a mijloacelor banesti imprumutate;
c. valoarea creditului;
d. valoarea debitului;
e. valoarea in aur a imprumutului acordat.

129. Principalele forme de dobanda sunt:
1. dobanda de pe piata monetara, aplicata in general creditelor pe termen scurt intervenite intre bancile comerciale, intre acestea si banca centrala;
2. dobanda bancara de baza, pentru certificatele de depozit sau bonurile de trezorerie;
3. dobanzile aplicate de banci si alte institutii financiare, pentru intreprinderi;
4. dobanda de pe piata obligatiunilor, caracteristica plasamentelor pe termen lung;
5. dobanda practicata de casele de economii sau banci pentru depozitele la vedere si la termen, pentru constructii de locuinte;

6. dobanda practicata de casele de economii sau banci pentru depozitele ascunse si la termen nedefinit.
d. 1,2,3,4,5;
130. Politica monetara - componenta a politicii economice - poate fi definita ca o ........... asupra masei monetare si asupra activelor financiare in vederea orientarii economiei pe termen scurt sau mediu.
a. actiune exercitata de autoritatile monetare (Banca Centrala, Trezoreria);
b. actiune exercitata de autoritatile statului;
c. actiune exercitata de politie;
d. actiune exercitata de autoritatile internationale;
e. actiune exercitata de puterile financiare.
131. Politica monetara - componenta a politicii economice - poate fi definita ca o ........... asupra masei monetare si asupra activelor financiare in vederea orientarii economiei pe termen scurt sau mediu.
a. actiune exercitata de autoritatile monetare (Banca Centrala, Trezoreria);
b. actiune exercitata de autoritatile statului;
c. actiune exercitata de politie;
d. actiune exercitata de autoritatile internationale;
e. actiune exercitata de puterile financiare.
132. Titlurile de valoare sunt:
a. conventii intre producatori si consumatori;
b. inscrisuri de valoare pe piata de capital;
c. inscrisuri anuale intre producatori;
d. inscrisuri, emise in baza unor legi, care dau posesorilor dreptul de a incasa, anual, un venit variabil sau fix;
e. inscrisuri, emise in baza unor legi, care dau producatorilor dreptul de a-si vinde produsele pe piata.
133. Obligatiunile ipotecare sunt:
a. inscrisuri de valoare;
b. titluri de valoare, fara alte obligatii din partea celor ce le primesc;
c. inscrisuri de valoare emise de banci cu scopul acordarii de imprumuturi agentilor economici;
d. titluri de valoare, emise de banci (ipotecare si urbane), cu scopul acordarii de imprumuturi agentilor economici, care le garanteaza cu terenuri sau imobile;
e. titluri de valoare, emise de banci (ipotecare si urbane), cu scopul acordarii de imprumuturi agentilor economici.


134. Titlurile de renta sunt: a. hartii de valoare emise de intreprinderi, pentru a mobiliza la dispozitia lor sume de bani necesari acoperii unor investitii;
b. hartii de valoare, emise de stat, pentru a mobiliza la dispozitia sa sume de bani necesari acoperii unor cheltuieli;
c. titluri de proprietate pe termen scurt;
d. titluri de improprietarire acordate veteranilor de razboi;
e. hartii de valoare, emise de patroni si distribuite salariatilor.
135. Piata capitalului este:
a. totalitatea tranzactiilor al carui obiect il constituie titlurile de valoare;
b. totalitatea schimburilor de marfuri;
c. locul unde se desfasoara diferite operatiuni de vanzare-cumparare;
d. totalitatea bancilor comerciale;
e. totalitatea titlurile de valoare.
136. Piata primara, cuprinde:
a. totalitatea tranzactiilor al caror obiect il reprezinta banii lichizi;
b. totalitatea tranzactiilor al caror obiect il reprezinta titlurile de onoare;
c. totalitatea tranzactiilor al caror obiect il reprezinta titlurile de valoare nou emise;
d. totalitatea afacerilor efectuate intr-o zi;
e. totalitatea tranzactiilor cu valuta efectuate intr-o zi.
137. Valuta este:
a. moneda nationala a unui stat, aflata in posesia unor persoane fizice si juridice straine;
b. suma de bani detinuta in banci;
c. totalitatea dolarilor detinuti de populatia S.U.A.;
d. totalitatea sumelor de bani detinuti de populatia Romaniei in banci;
e. suma totala de dolari existenta pe piata S.U.A.
138. Piata valutara reprezinta:
a. actele de vanzare-cumparare;
b. o totalitate de tranzactii, de acte de vanzare-cumparare, incheiate intr-un interval de timp determinat, al caror obiect il constituie valutele;
c. tranzactiile al caror obiect il constituie valutele;
d. schimbul de valuta intre cetateni;
e. totalitatea tranzactiilor la casele de schimb valutar.
139. Casele de schimb efectueaza:
a. numai operatiuni la vedere, denumite operatiuni la ghiseu, ori schimb manual;
b. tranzactii valutare;
c. operatiuni in favoarea cresterii cursului valutar;
d. operatiuni diverse, la solicitarea clientului;
e. operatiuni impuse de cursul valutar.
140. Deprecierea cursului valutar al unei monede nationale:
a. defavorizeaza exportul si favorizeaza importul tarii care a emis moneda respectiva;
b. defavorizeaza exportul si importul tarii care a emis moneda respectiva;
c. favorizeaza exportul si defavorizeaza importul tarii care a emis moneda respectiva;
d. defavorizeaza importul tarii care a emis moneda respectiva;
e. favorizeaza exportul tarii care a emis moneda respectiva.
141. Serviciul datoriei externe este reprezentat de:
a. dobanda anuala la imprumut;
b. transele anuale scadente ale imprumutului;
c. transele anuale ale dobanzii;
d. transele anuale scadente ale imprumutului si dobanda anuala;
e. transele semestriale scadente ale imprumutului si dobanda totala.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright