Conducerea echipelor

CONDUCEREA ECHIPELOR

In conceptia lui M. West[1], liderul are trei indatoriri generale:

• crearea conditiilor care sa asigure indeplinirea sarcinii;
• formarea si mentinerea unitatii echipei;
• instruirea si sustinerea echipei in vederea obtinerii succesului.

Crearea conditiilor adecvate inseamna in primul rand sa ne asiguram ca grupul are o sarcina precisa de executat si ca detine resursele necesare atingerii scopului (buget necesar, cazare, echipamente IT, etc.).

Pentru a crea si mentine o echipa unitara, liderul trebuie sa se asigure ca membrii poseda deprinderile si abilitatile necesare.

Liderul trebuie sa initieze procese care sa contribuie la eficienta echipei, prin luarea unor decizii convenabile, rezolvarea problemelor, managementul conflictelor si dezvoltarea unor mijloace noi si imbunatatite ale muncii in echipa. Operativitatea acesteia nu se obtine decat prin exercitiu. Rolul liderului este acela de a incuraja echipa in scopul deprinderii lucrului in grup.

Instruirea si orientarea echipei spre victorie presupune interventia pentru indrumare si sustinere in vederea realizarii unui lucru eficient. Liderul trebuie sa invete sa fie sensibil la dispozitia membrilor, la cat de bine comunica si interactioneaza unul cu altul.

Coordonarea echipei difera de modul traditional de conducere. Conducatorii traditionali tind sa dea instructiuni si indrumari, mai degraba decat sa caute sfaturi si sa joace rolul unor mediatori. Nu incearca sa se integreze, ci sa impuna pareri, avand un rol mai mult autoritar decat de sustinere.

Liderii eficienti ai unei echipe impartasesc responsabilitatile acesteia, incurajandu-i pe membri sa-si asume responsabilitatea atunci cand lucrurile nu merg bine.

Liderii incearca sa cordoneze echipa ca pe un intreg, ca pe un tot unitar, nu doar asupra fiecarui component al ei.

Conducerea se refera la procesul de initiere a unor interventii strategice adecvate motivarii si indrumarii echipei.

Functia de conducere implica in mod categoric impunerea unei directii precise asupra activitatii echipei. Viziunea impusa de lider ii provoaca pe ceilalti, sporindu-le motivatia[2]. Locke si Latham (1991) cred ca suntem mai receptivi la scopuri clare si interesante, decat la simplul indemn "fa tot posibilul!". Astfel, planul este precis, orientand membrii si asigurand contributia lor la atingerea obiectivului stabilit.

Realizarea scopului are consecintele sale - membrii pot vedea valoarea rezultatului pentru clienti si pentru ei insisi, ceea ce ii determina sa se implice total in incercarea de a transforma telul in realitate.

Functia de conducere presupune modelarea sau proiectarea echipei, astfel incat aceasta sa functioneze eficient . Acest lucru se poate realiza lucrand la autoritatea, dimensiunea, configuratia si vechimea echipei.

Functia de conducere include castigarea suportului organizational care ajuta echipa sa-si atinga scopul . Aceasta presupune acordarea unor recompense adecvate, instruirea corecta a indivizilor, cunoasterea informatiilor referitoare la functionarea si strategiile organizationale de care au nevoie.

Functia de conducere presupune planificarea potrivita a interventiilor in vederea succesului . Grupurile sunt receptive la interventiile din partea conducerii mai ales la infiintare, pe parcursul executarii sarcinii sau cand o etapa a activitatii s-a incheiat.

In conceptia lui J. Maxwell pot fi comparate doua prototipuri de lideri:

Lideri care au obtinut succesul prin competitie	Lideri care au obtinut succesul prin colaborare
Ii considera pe cei din jur niste dusmani	Ii considera pe cei din jur prieteni
Se concentreaza numai asupra lor insisi	Se concentreaza asupra altora
Sunt mereu suspiciosi la adresa altora	Le intind o mana de ajutor semenilor lor Proiect: Infiintarea filialelor si sediilor secundare ale societatii comerciale pe actiuni Lucrare: Analiza rentabilitatii
Castiga numai daca sunt buni cu adevarat	Castiga daca sunt buni sau daca echipa lor este buna
Victoria depinde de talentele lor	Victoria lor depinde de talentele celor din jur
Obtin o victorie mica	Obtin o victorie mare
Si putina bucurie	Si o bucurie pe masura
Sunt si invingatori, dar si invinsi	Sunt numai invingatori

Acelasi autor enumera o serie de calitati pe care trebuie sa le posede potentialul lider :

• Caracterul

Calitatile care trebuie sa insoteasca un caracter pozitiv sunt: sinceritatea, integritatea, autodisciplina, inclinatia spre invatatura, increderea pe care o inspira, staruinta, constiinciozitatea si un puternic respect pentru munca in echipa.

• Influenta

Arta de a conduce presupune exercitarea unei influente puternice. Toti liderii sunt posesorii a doua caracteristici: se indreapta spre o destinatie si sunt capabili sa-si convinga semenii sa-i urmeze.

• Atitudinea pozitiva

Individul a carui atitudine il determina sa adopte o perspectiva complet pozitiva este o persoana fara limite. Oamenii inzestrati cu atitudini pozitive pot sa ajunga in locuri inaccesibile semenilor lor.

• Talentul de a lucra cu oamenii

Talentul de a lucra cu oamenii implica o grija permanenta pentru semenii nostri, capacitatea de a-i intelege si hotararea de a interactiona cu ei, care devine o prioritate de grad zero. Propriul comportament va influenta si determina comportamentul pe care ceilalti il manifesta fata de noi.

• Performanta

Poetul Archibald MacLeish scria: "Un singur lucru este mai dureros decat invatatul din experienta - sa nu inveti din experienta". Oamenii care nu au inregistrat performante, fie nu au invatat nimic din din greselile comise, fie nu au incercat sa faca nimic in viata.

• Increderea

Oamenii sunt atrasi de indivizi care inspira incredere absoluta prin intreaga lor fiinta. Increderea este apanajul unei atitudini pozitive. Cei mai mari lideri ai lumii raman increzatori in fortele lor indiferent de situatie. Increderea confera putere. Un lider de exceptie are capacitatea de a darui incredere atat in fortele proprii, cat si in fortele oamenilor sai.

• Autodisciplina

Liderii adevarati se caracterizeaza printr-o disciplina de fier. Cand este vorba de disciplina, oamenii aleg din doua lucruri: suferinta impusa sacrificiul pe care il implica disciplina si suferinta provocata de regretul care se naste din oportunitati ratate si mediocritate.

In cazul liderilor, exista doua aspecte importante care trebuie analizate: unul il constituie emotiile, iar al doilea - timpul.

Liderii eficienti recunosc faptul ca reactiile lor emotionale sunt propria lor responsabilitate. Liderul care nu permite ca actiunile altor persoane sa-i dicteze reactiile, are parte de o libertate nelimitata.

In ceea ce priveste timpul, oamenii disciplinati il folosesc la maxim; iata 3 caracteristici ale liderilor disciplinati: isi identifica cu exactitate obiectivele pe termen scurt si lung; isi concep un plan pentru realizarea acestor obiective; sunt animati de o dorinta puternica ce ii determina sa continue lupta pentru indeplinirea obiectivelor.

• Arta de a comunica eficient

Un lider care nu are capacitatea de a comunica nu poate sa-si exprime viziunea in asa fel incat sa-i determine  pe oameni sa actioneze in spiritul ei.

Abilitatea unui lider de a inspira incredere este similara cu abilitatea de a comunica eficient. Comunicarea inseamna interactiune pozitiva.

Esenta unei conduceri eficiente reprezinta articularea unui plan clar si indrumarea echipei prin viziune si strategii spre atingerea scopului. Liderii ii pot incuraja pe participanti sa fie flexibili in abordarea activitatilor, analizand obiectiv procesele care au loc si invatand odata cu ceilalti cum se lucreaza mai bine in echipa.

Un bun conducator va reprezenta interesele grupului: ii va proteja reputatia, il va ajuta la rezolvarea creativa a conflictelor. De asemenea, se va ingriji de identitatea echipei.

Esenta conducerii eficiente presupune caldura afectiva.

Erorile si avantajele conducerii

R. Sternberg a identificat patru tipuri de convingeri gresite care ii pot induce in eroare pe lideri[8]:

Eroarea egocentrismului: liderul considera ca totul se invarte in jurul lor si iau in calcul doar propriile interese si nevoi atunci cand iau o decizie importanta.

Eroarea omniscientei: liderii pot sa stie multe lucruri, dar e o eroare sa creada ca stiu totul.

Eroarea omnipotentei: liderii cred ca sunt atotputernici si pot face ceea ce vor, fara sa se gandeasca la legitimitatea sau moralitatea faptelor lor.

Eroarea invulnerabilitatii: liderii cred uneori ca li se permite orice, ca pot scapa nepedepsiti, ca se pot sustrage de la raspundere.

R. Hackman (1990, 2002) a identificat 4 tipuri de capcane care pot determina esecul liderilor[9]:

• Numirea colectivului de munca "echipa", dar tratarea mambrilor in mod individual.

In cadrul echipei pot fi stabilite responsabilitati individuale, pentru ca apoi, responsabilitatile fiecaruia sa fie coordonate de lider, astfel incat suma eforturilor combinate ale membrilor sa dea nastere produsului intregii echipe.

A doua strategie este aceea de a desemna o sarcina si a le atribui indivizilor raspunderea de a identifica modul in care o pot realiza.

Hackman sustine ca un procedeu mixt, in care oamenilor li se spune ca sunt o echipa, fiind insa tratati ca indivizi separati, cu propriile performante si recompense, nu face decat sa conduca la confuzie si ineficienta.

• Exacerbarea sau diminuarea autoritatii.

Exacerbarea autoritatii poate genera anxietate membrilor; diminuarea ei poate duce la prea multa libertate si chiar la haos, in lipsa unei directii.

• Simpla formare a unui grup mare.

Atunci cand configuratia grupului e neclara, iar responsabilitatile nu au fost stabilite, membrii pot cadea victime unor fenomene precum "lenea sociala" sau "atitudinea de profitor".

Hackman sustine pentru a obtine o structura stabila sunt necesare 3 elemente: o sarcina bine planificata (care sa-i motiveze pe membrii), echipa sa fie bine inchegata (cu un numar mic de membri care sa realizeze eficient proiectul) si sa dispuna de informatii clare si precise cu privire la limitele autoritatii si responsabilitatii sale.

• Desemnarea unor obiective interesante, fara a acorda atentie sprijinului organizational.

Desi lucrul in grup este considerat actualmente elementul de baza al functionarii organizatiilor, persoanele care coordoneaza echipele sau lucreaza in cadrul lor nu sunt suficient instruite; prin urmare, liderii trebuie sa depuna un efort considerabil pentru a-si exercita influenta orizontal si vertical, pentru a asigura echipelor sisteme de sprijin adecvate in organizatii.

• Convingerea ca membrii au deja competenta necesara lucrului in echipa.

Conducerea unui grup presupune constientizarea constanta a proceselor care au loc in cadrul acesteia, precum si interventia la momentul potrivit pentru a asigura un randament sporit.