Convocare cercetare disciplinara prealabila

Catre , _____ _______ ______ ________

(convocare cercetare disciplinara prealabila)

Ca urmare a raportului intocmit de __________________in calitate de _____ _______ ______ ______, cu privire la abaterea disciplinara savarsita de dvs. la data de____, incepand cu data de __________, Președintele SCM__________a fost informat asupra situatiei create, inclusiv asupra propunerii de sancționare constand in desfacerea disciplinara a conventiei individuale de munca pentru ____________, potrivit art 44 lit.a) din Normele de reglementare a raporturilor de munca ce au ca temei legal conventia individuala de munca, anexa la Hotararea Consiliului National nr. 11/2006 și art.42 alin.(3) lit f) din Regulamentul de Ordine Interioara (model).

In conformitate cu prevederile legale și cu respectarea procedurii disciplinare, Președintele societatii cooperative a dispus efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.

In conformitate cu prevederile din Normele de reglementare a raporturilor de munca ce au ca temei legal convenția individuala de munca ,anexa la Hotararea Consiliului National nr. 11/2006,TITLUL IX-Raspunderea juridica,Capitolul II-Raspunderea disciplinara, art.141 alin.(2) , va convocam sa va prezentati la data de ________ora_______la sediul SCM__________din localitatea _________str. _____________ nr___ judetul/sectorul____________, la compartimentul resurse umane, pentru a da explicatii in apararea dvs. cu privire la abaterea disciplinara savarșita, care sta la baza propunerii de sanctionare.

ANALIZA: Functiile si responsabilitatile familiei ANALIZA: PAFA – victime ale marginalizarii si excluderii sociale

permite interpretarea comportamentelor prin analiza atitudinilor si sentimentelor traite

3.     In evidentierea elementelor majore ale INFLUENTEI:

efecte ale tipului de argument

efecte ale tipului de prezentare

A. Bulai formuleaza ca LIMITE in investigatia de tip focus:

- cele derivate din NATURA CALITATIVA a investigatiei (relevanta statistica slaba, imposibilitatea furnizarii unor expresii sintetice cantitative, efectele de grup: polarizare, efectul de turma, cel de comparativitate, presiunea normativa)

G. Anderson considera ca principale limite aspecte ca:

1. Limbajul – focusurile devin problematice cand acesta reprezinta o bariera in comunicare.

2.     Focusurile nu sunt recomandate in situatiile in care populatia

investigata este incarcata emotional (contribuie la intensificarea conflictelor).

3.     Sunt nerecomandate in realizarea PROIECTELOR STATISTICE

sau cand se impune CONFIDENTIALITATEA informatiilor.

5. Planificarea focus-grupurilor

G. Anderson considera ca proiectarea acestei tehnici implica conturarea unei idei clare asupra:

TIPULUI de informatii necesare,

BENEFICIARULUI acestora,

IMPORTANTEI (rolului) informatiilor.

Este esentiala selectia unei categorii potrivite de indivizi. Uneori o

singura categorie de persoane nu poate oferi informatia dorita, dar nu trebuie sa limitam focusul la o singura populatie tinta, cand exista mai multe categorii ce pot fi implicate.

Cap. II  Esantionarea si constructia grupului de discutii

1. Aspecte generale ale esantionarii

A. Bulai defineste esantionarea drept procedeul de selectare a numarului optim de subiecti dintr-o populatie, in scopul investigarii lor. In ceea ce priveste interviul focalizat – P. ILUT apreciaza ca numarul optim al participantilor este de aproximativ zece, A. Bulai considera ca un focus reusit poate fi realizat cu 6-7 sau 10-12 persoane; L. Ciolan – focusul poate cuprinde intre 5 si 16 participanti.

In focus, esantionarea ia forma ESANTIONARII TEORETICE, care impune RESTRICTII si un MODEL TEORETIC de cercetare si selectare a membrilor grupului. Participantii trebuie sa provina din anumite categorii, sa aiba anumite caracteristici de STATUS si o serie de motivatii.

Esantionul este ales functie de relevanta teoretica a investigatiei. Caracteristicile esentiale ale esantionului sunt: omogenitatea si amplitudinea grupului.

A. Bulai considera ca participantii la focus nu trebuie sa se cunoasca dinainte, in caz contrar pot aparea efecte negative (blocarea participantilor necunoscuti in fata grupului preexistent).

In anumite cazuri insa, nu poate fi evitata aceasta situatie (ex. in contextele investigatiilor educationale).

2. Compunerea grupului

A. Bulai subliniaza ca in cazul in care numarul subiectilor este mai mic de 6, calitatea informatiilor scade; daca acest numar depaseste 12 persoane – apar efecte negative: creste timpul de desfasurare, iar grupul devine dificil de moderat.

Adesea, 20-25 din persoane se implica SLAB in discutii.

Existenta si eficienta focusului depinde de prezenta a cel putin doua persoane ACTIVE, care sa expuna pozitii opuse, complementare, contradictorii.

P. Ilut arata ca subiectii nu trebuie sa se cunoasca intre ei, nu trebuie sa faca parte din acelasi grup natural. Acestia trebuie sa fie cat mai diferiti ca ROL SI STATUS, singura caracteristica comuna fiind aceea ca toti sa fie „afectati” de aceeasi problema.

G. Anderson mentioneaza ca subiectii trebuie sa aiba cateva caracteristici COMUNE, legate de TEMATICA;  acestea se constituie in LIANTUL ce sudeaza grupul. Este o greseala sa se foloseasca grupuri care au deja o viata si o personalitate a lor. Pe cat posibil, sugereaza G. Anderson, focusul trebuie sa implice un amestec relativ de straini, care se vor simti confortabil impartasidu-si opiniile. Pentru a facilita DINAMICA grupului, Anderson vorbeste de existenta unui numar optim de participanti – 6-12. Acelasi autor pune in evidenta necesitatea organizarii unor MINI focusuri (3-5 persoane) in cazul in care TEMATICA necesita o abordare de adancime.

3. Modalitati de recrutare

A. Bulai subliniaza existenta a trei modalitati:

1.     recrutarea prin medierea unor institutii/organizatii

2.     recrutarea prin operatori ce mediaza selectia subiectilor direct din MEDIUL in care lucreaza/traiesc respectivele categorii

3.     instiintarea prin anunturi, prin telefon sau invitatii postale (idee regasita si la G. Anderson) – precizandu-se conditiile de participare si recompensele acordate.

Recrutarea impune pe de o parte precizarea numelui INSTITUTIEI ce realizeaza demersul, obiectivul cercetarii si solicitarea de participare. Pe de alta parte, recrutarea se refera la definirea modala, normativa a categoriilor ce urmeaza a fi selectate. Aici – punctul de plecare il constituie MODELUL TEORETIC si baza ipotetica pe care se construieste demersul investigativ.

4.     Tipologia esantioanelor

A. Bulai enumera in acest sens 6 structuri ……….., generatoare de esantioane:

1.     sistemul 3 X 3 (Max. 3 variabile, fiecare cu max. 3 categorii)

2.     esantionul perfect omogen

3.     esantionul de gen

4.     esantionul conflictual

5.     esantioane de experti

6.     esantioane pe tineri si copii.

Cap. III Moderarea grupului de discutie

1. Conditii generale (A. Bulai)

Prima sarcina a moderatorului consta in proiectarea CADRULUI de desfasurare a focusului (asigurarea unui mediu neamenintator si nonevaluativ). Exista trei tipuri de cadre de desfasurare:

1.     INSTITUTIONAL

2.     NATURAL – in care subiectii isi desfasoara activitatea

3.     cadrul neutru (scoala, primaria etc.)

Durata investigatiei poate fi incadrata intre o ora si mai multe ore, utilizandu-se, in general o NORMA de o ora, o ora si jumatate.

2. Constructia ghidului (grilei) de interviu (A. Bulai)

In acest pas, sunt importante:

1.     Definirea TEMEI (orizontul tematic)

2.     Stabilirea ITEMILOR (tipurile de intrebari)

Se recomanda tratarea unei singure teme.

Itemii se refera la:

a)     TIPURI de intrebari (deschise, ipotetice) In situația in care nu dati curs prezentei convocari,in conformitate cu prevederile art.141 alin.(3) din Normele de reglementare a raporturilor de munca ce au ca temei legal conventia individuala de munca , anexa la Hotararea Consiliului National nr. 11/2006, sanctionarea va fi dispusa fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.

Compartimentul

resurse umane, Dovada comunicarii:

Data_____________

__________________ _________________

(nume si prenume, semnatura) (semnatura sau data postei)