NOTIFICARE DE RETRAGERE DIN CALITATEA DE MEMBRU COOPERATOR pentru cazul membrilor cooperatori care nu se afla in raporturi de munca cu societatea cooperativa

NOTIFICARE DE RETRAGERE DIN CALITATEA DE MEMBRU COOPERATOR

(pentru cazul membrilor  cooperatori care nu se afla in raporturi de munca cu societatea cooperativa.)

Domnule ( Doamna) Presedinte,

Subsemnatul(a)_____ _______ ______ ________, notific prin prezenta, cu un preaviz de ______zile calendaristice,^*) retragerea mea din calitatea de membru cooperator al societatii cooperative mestesugaresti_____ _______ ______ ____________SCM, incepand cu data de ___________, ca act unilateral de vointa.

Cunosc ca, potrivit prevederilor statutare, de la data incetarii calitatii mele de membru cooperator si pana la data restituirii contravalorii partilor sociale pe care le detin, in conditiile prevazute de statut, voi beneficia numai de drepturile materiale corespunzatoare partilor sociale respective.

Data depunerii ____________

Semnatura,

Domnului (Doamnei) presedinte al _____ _______ ______ ______SCM

ANALIZA: Functiile si responsabilitatile familiei ANALIZA: PAFA – victime ale marginalizarii si excluderii sociale

Care sunt conditiile de munca ce li se aplica lucratorilor detasati?

In baza dispozitiilor DL nr. 72/2000, art. 3, par. 1, lucratorilor detasati li se aplica „aceleasi conditii de munca prevazute de dispozitiile legislative, regulamentare sau administrative precum si de contractele colective de munca stipulate de organizatiile sindicale ale angajatorilor si lucratorilor cele mai reprezentative la nivel national, aplicabile lucratorilor care efectueaza prestatii lucrative subordonate analogice in locul unde lucratorii detasati isi desfasoara activitatea sub forma de detasati”.

Care sunt situatiile in care apare detasarea?

Art. 30 al DL nr. 276/2003, modificat de DL nr. 251/2004, privind ocuparea si piata muncii, se refera la detasare, dupa cum urmeaza:

„1. Situatia de detasare apare atunci cand un angajator, pentru a-si satisface un interes propriu, pune temporar unul sau mai multi lucratori la dispozitia unui alt antreprenor pentru executarea unei anumite activitati.

2. In cazul detasarii angajatorul ramane responsabil pentru tratamentul economic si normativ fata de lucrator.

3. Detasarea care implica modificarea sarcinilor de munca se face cu acordul lucratorului interesat. Atunci cand detasarea implica deplasarea intr-o unitate de productie situata la o distanta mai mare cu 50 km fata de locul unde isi desfasoara in mod obisnuit activitatea, aceasta se poate realiza numai pentru motive tehnice, organizatorice, de productie sau de inlocuire ce pot fi demonstrate.

4. Ramane valabila prevederea art. 8, par. 3 al DL nr. 148/1993, convertit cu modificari prin Legea nr. 236/1993.

4 bis. Atunci cand detasarea are loc cu incalcarea prevederilor par.1, lucratorul interesat poate solicita, prin intermediul unui cereri in justitie in baza prevederilor art. 414 al Codului de Procedura Civila, notificate chiar si numai subiectului unde a avut loc prestatia, constituirea unui raport de lucru fata de acesta din urma. In aceasta situatie se aplica prevederile art. 27, par. 2.”

In cadrul Circularei nr. 28/2005 Ministerul Muncii si Politicii Sociale a specificat care sunt elementele de legitimitate a detasarii (interes propriu) si situatia in care se apeleaza la solutia detasarii ca o alternativa a somajului din cauza problemelor de productie ale firmei respective.

Ce demersuri trebuie sa faca angajatorul in Romania inainte de a detasa lucratori?

Inainte ca lucratorii romani sa plece in Italia, angajatorul acestora trebuie sa le intocmeasca acte aditionale la contractele individuale de munca, pe care le inregistreaza la inspectoratul teritorial de munca competent. Totodata, trebuie sa solicite la Casa Judeteana/ Municipala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale eliberarea formularului E 101 „Atestat cu privire la legislatia aplicabila”, iar la Casa Judeteana/Municipala de Sanatate, eliberarea formularului E 106 „Atestat privind dreptul la prestatiile in natura ale asigurarii de boala-maternitate in cazul persoanelor care isi au resedinta intr-un alt stat decat statul competent” sau, in lipsa acestuia, eliberarea formularului E 111 „Atestat privind dreptul la prestatiile in natura in timpul unei sederi intr-un stat membru” pentru valabilitatea perioadei de detasare.

REGLEMENTAREA MUNCII MENAJERELOR SI INGRIJITOARELOR

Ce act reglementeaza munca menajerelor si ingrijitoarelor?

In Italia, munca menajerelor si ingrijitoarelor este reglementata prin contractul national de munca in domeniul asistentei acordate persoanelor in care sunt precizate drepturile si indatoririle lucratorilor si ale angajatorilor.

Ce prevederi trebuie sa aiba contractul individual de munca?

Contractul de munca trebuie sa fie in forma scrisa, semnat de catre angajat si de catre angajator, dvs. trebuind sa detineti un exemplar al acestuia.

In contract trebuie sa se prevada urmatoarele:

data la care incepe raportul de munca;

incadrarea;

durata perioadei de proba;

durata orelor de munca si distribuirea acestora;

daca lucratorului i se asigura cazare si masa;

salariul;

aplicarea prevederilor continute in contractul colectiv de munca corespunzator;

care este jumatatea de zi libera pe langa ziua de duminica;

locul prestarii muncii, precum si daca exista posibilitatea efectuarii unor deplasari;

perioada de vacanta anuala;

indicarea spatiului adecvat in care lucratorul isi va putea depozita si pastra lucrurile;

eventuala tinuta de lucru care trebuie asigurata de angajator.

Cum poate fi incadrat o menajera/ingrijitoare?

Lucratorii sunt incadrati pe 4 niveluri, fiecaruia corespunzandu-i doua nivele de plata, nivelul superior fiind definit „super”.

Nivelul A

Colaboratorii pe langa familii numiti generic in acest mod, care nu se ocupa de ingrijirea persoanelor si care nu au experienta profesionala sau care au o experienta profesionala (care a putut fi obtinuta lucrand si la angajatori diferiti) mai mica de 12 luni, mai ales lucratorii care au experienta si competenta necesare sa isi desfasoare activitatea la un nivel executiv si sub controlul angajatorului.

Profil: colaborator pe langa familii fara experienta sau cu o experienta mai mica de 12 luni; lucrator care se ocupa de curatenia casei; lucrator care se ocupa de spalatul rufelor; ajutor in bucatarie; lucrator care se ocupa de curatarea grajdului si ingrijirea cailor; lucrator care se ocupa de ingrijirea animalelor; lucrator care se ocupa de ingrijirea spatiilor verzi; lucrator care se ocupa de lucru manual, pentru care este necesara depunerea de efort.

Nivelul A super

Profil: insotitor pentru persoanele fara handicap, fara a efectua nici o alta munca; baby sitter;

Nivelul B

Colaboratori pe langa familii, care au experienta necesara si isi realizeaza atributiile la nivel executiv;

Profil: colaborator generic polifunctional; paznic al unei locuinte; persoana care se ocupa de calcatul rufelor; camerista; gradinar; lucrator calificat; sofer; lucrator care amenajeaza camera si serveste micul dejun inclusiv oaspetilor angajatorului;

Nivelul B super

Profil: asistent pentru persoanele fara handicap, daca este nevoie desfasoara si alte activitati in casa;

Nivelul C

Colaboratori pe langa familii care se afla in posesia unor cunostinte de baza specifice, atat teoretice, cat si tehnice, lucreaza cu responsabilitate si sunt autonomi;

Profil: bucatar;

Nivelul C Super

Profil: asistent pentru persoanele cu handicap, daca este nevoie desfasoara si alte activitati in casa;

Nivelul D

Colaboratori pe langa familii, care au experienta necesara, si isi realizeaza atributiile cu responsabilitate, autonomie decizionala si coordonare;

Profil: administrator al bunurilor familiei; majordom; guvernanta; bucatar sef; gradinar sef; institutor;

Nivelul D Super

Profil: asistent pentru persoanele cu handicap, daca este nevoie desfasoara si alte activitati in casa; director de casa;

Ce salariu au menajerele/ingrijitoarele?

Salariul minim lunar variaza in functie de incadrarea pe cele 4 niveluri prezentate anterior. In anul 2009, acesta incepe de la 569,52 euro si poate ajunge pana la 1.087,27 euro.

De asemenea, dupa un an de munca, lucratorul are dreptul la plata celui de-al treisprezecelea salariu (egal cu plata unui salariu pe o luna de zile) in luna decembrie, in perioada Craciunului.

Cei care nu au lucrat un an intreg, vor primi un procent proportional cu lunile lucrate.

In plus, dupa doi ani de munca neintrerupta la acelasi angajator, lucratorul are dreptul la o majorare de 4% din salariul de baza.

Aceasta majorare se acorda separat fata de alte majorari.

Care este programul de lucru?

Durata programului de munca va fi stabilit intre dvs. si angajator si nu va putea depasi:

in regim de convietuire, 10 ore pe zi, neconsecutive, cu un total de 54 de ore pe saptamana;

pentru angajati care nu convietuiesc, un maxim de 8 ore pe zi, neconsecutive, cu un total de 40 ore saptamanal, repartizate in 5 sau 6 zile din saptamana.

Care este durata repausului saptamanal?

Repausul saptamanal este de 36 de ore si va fi efectuat in cele 24 de ore de duminica, iar de cele 12 ore ramase veti beneficia in orice alta zi a saptamanii, cu acordul angajatorului.

In cazul in care angajatul apartine unei confesiuni religioase care prevede sarbatoarea intr-o zi diferita fata de duminica, partile se pot pune de acord asupra inlocuirii acesteia, cu toate efectele in contractul de munca, cu o alta zi din saptamana; in lipsa unui acord, se vor aplica prevederile de mai sus.

Cum se platesc orele suplimentare?

Sunt considerate ore suplimentare/„straordinari” acele ore care depasesc durata zilnica sau saptamanala maxima stabilita in contractul de munca, exceptie facand orele de prelungire a programului, stabilite de comun acord in prealabil, pentru a recupera eventuale ore neefectuate.

Orele suplimentare sunt platite cu retributia prevazuta pe ora, cu aplicarea urmatoarelor majorari:

cu 25% pentru ore efectuate in intervalul dintre orele 6.00 – 22.00;

cu 50% pentru ore efectuate in intervalul dintre orele 22.00 – 6.00;

cu 60% pentru ore efectuate duminica sau in zilele de sarbatoare stabilite prin contractul colectiv de munca.

Care sunt zilele de sarbatoare prevazute de lege?

1 ianuarie, 6 ianuarie, ziua de luni de dupa Pasti, 25 aprilie, 1 mai, 2 iunie, 15 august, 1 noiembrie, 8 decembrie, 25 si 26 decembrie, de ziua Sfantului orasului. Acestea sunt zile libere platite. In cazul in care veti lucra in aceste zile, in afara retributiei normale vi se va aplica o majorare de 60%.

La cate zile de concediu de odihna am dreptul?

Pentru fiecare an de serviciu prestat, aveti dreptul la o perioada de concediu de 26 zile, indiferent de programul de munca saptamanal.

Concediul poate fi fractionat in cel mult doua perioade ale anului, printr-un acord prealabil intre dvs. si angajator.

La cate zile de concediu am dreptul in cazul casatoriei?

In caz de casatorie, aveti dreptul la 15 zile de concediu platit.

Cat dureaza perioada de preaviz?

In ceea ce priveste perioada de preaviz necesara incetarii contractului de munca, aceasta este stabilita in functie de orele saptamanale si de vechimea in munca. Astfel, pentru o durata a muncii superioara a 25 de ore saptamanal – se acorda 15 zile calendaristice pentru cei care au o vechime de pana la 5 ani la acelasi angajator si 30 de zile calendaristice pentru cei care au o vechime de peste 5 ani la acelasi angajator. Pentru o durata a muncii inferioara a 25 de ore saptamanal – se acorda 8 zile calendaristice pentru cei care au o vechime de pana la 2 ani la acelasi angajator si 15 zile calendaristice pentru cei care au o vechime de peste 2 ani la acelasi angajator.

Perioada de preaviz se injumatateste in cazul demisiei lucratorului.

Daca ati demisionat sau ati fost concediat(a), aveti dreptul la plata unei lichidari (indemnizatie de sfarsit de raport de munca/“Trattamento di fine rapporto”).

REGLEMENTAREA MUNCII IN DOMENIUL CONSTRUCTIILOR

Ce acte reglementeaza munca in domeniul constructiilor?

Munca in domeniul constructiilor, in Italia, este reglementata de urmatoarele contracte nationale de munca pe ramura: industrie, industrie usoara, cooperative si artizanat. In cadrul acestora sunt precizate drepturile si indatoririle lucratorilor si ale angajatorilor.

Prin art. 1 din Contractul colectiv de munca aplicabil, se stabileste obligatia intreprinderii de a realiza angajarea lucratorului prin intermediul unei scrisori care cuprinde caracteristicile raportului de munca. De asemenea, angajatorul trebuie sa recunoasca in scris dobandirea unei calificari de catre un lucrator sau faptul ca acesta desfasoara munci grele, schimband incadrarea lucratorului in mod corespunzator.

Lucratorul trebuie sa pastreze o copie a comunicarii preventive a angajarii/„comunicazione preventiva di assunzione” sau a declaratiei de angajare/„dichiarazione di assunzione”, care contine datele de inregistrare din registrul matricol sau din statul de plata si sa prezinte documentul respectiv in situatiile prevazute prin lege.

In acelasi timp, angajatorul are dreptul sa solicite lucratorului cazierul judiciar inainte de angajare.

In privinta muncii part time, o intreprindere nu poate angaja lucratori cu acest tip de contracte decat cu conditia ca numarul acestora sa fie mai mic de 3% din totalul angajatilor pe perioada nedeterminata. De asemenea o alta conditie este ca numarul angajatilor part time sa nu depaseasca 30% din totalul lucratorilor cu program de lucru normal.

Programul de lucru normal si suplimentar

Se considera munca suplimentara, munca executata peste 8 ore zilnic, respectiv 40 de ore saptamanal, fara a depasi insa un numar de 2 ore zilnic si 250 de ore anual. Retributia cuvenita pentru astfel de ore trebuie majorata cu 35% fata de plata orara normala, daca orele au fost efectuate in zile lucratoare si cu 45% daca acestea au fost efectuate in zile de sarbatoare. Sambata nu este considerata zi de sarbatoare.

Absentele nejustificate ale lucratorului de la locul de munca pentru perioade mai mari de 5 zile se considera demisie. In aceste conditii, angajatorul, in urmatoarele 5 zile, va trebui sa realizeze comunicarea obligatorie de incetare a raportului de munca prevazuta prin lege. 

Prelungirea orarului pentru recuperarea perioadelor de intrerupere a activitatii datorate unor cauze neprevazute, nu trebuie sa depaseasca limita maxima de o ora pe zi, fiind obligatoriu sa fie realizate in termen de 15 zile de la data la care a avut loc intreruperea lucrului.

Procentul acordat pentru munca nocturna, in afara turelor obisnuite - 28% si pentru munca nocturna cuprinsa in ture obisnuite - 12%.

Ce trebuie sa contina fluturasul de salariu “busta paga”?

Fluturasul de salariu indica drepturile salariale ale lucratorului pentru perioada de munca prestata.

De regula, plata salariului are loc la sfarsitul unei luni lucrate.

Contractele pot prevedea si alte scadente (de exemplu: pentru personalul platit pe ore, e necesara cunoasterea orelor lucrate pe parcursul lunii pentru a se calcula salariul cuvenit).

Fluturasul de salariu trebuie sa contina sigla sau stampila angajatorului si a institutului INAIL (Institutul National pentru Asigurari contra Accidentelor de Munca).

In fluturasul de salariu sunt indicate urmatoarele: numele si prenumele, functia/ calificarea angajatului, perioada retribuita (numarul de ore si de zile lucrate), elementele salariului, indemnizatia pentru nucleul familial.

In mod distinct sunt evidentiate urmatoarele: fiecare retinere pentru asigurarile sociale, retinerile fiscale, procentul relativ la Fondul Edilitar “Cassa Edile”.

Angajatorul trebuie, in mod obligatoriu, sa inmaneze lunar angajatului fluturasul de salariu corespunzator perioadei lucrate.

Salariatul are dreptul la plata: salariului lunar, premiilor anuale, celui de-al treisprezecelea salariu, prestatiilor Fondului Edilitar, lichidarii/indemnizatiei de sfarsit de raport de munca.

Salariul lunar

Salariul lunar difera in functie de incadrare profesionala, dupa cum urmeaza:

Munci grele

In cazul in care lucratorul desfasoara, in mod continuu, munci grele, pentru mai mult de 3 luni, la cererea scrisa a lucratorului, angajatorul va trebui sa ii comunice in scris categoria de incadrare profesionala care corespunde cu noile atributii.

De asemenea, toate schimbarile de incadrare trebuie sa fie inregistrate in cartea de munca sau in fisa profesionala cu indicarea datei la care a fost efectuata schimbarea incadrarii.

Pentru lucratorii care desfasoara munci grele este creat un fond din care se poate acorda o prestatie, care prevede o pensie majorata cu echivalentul a 0,10% din contributiile platite la Cassa Edile (Fondul Edilitar).

Tratamentul in caz de boala

In caz de boala, lucratorul este obligat sa prezinte in timp de 48 de ore de la aparitia bolii, fie la intreprindere, fie la INPS-ul de care apartine, un certificat medical in original eliberat de medicul de familie care atesta durata necesara pentru refacere.

Certificatele pot fi inmanate fie personal, fie expediate prin recomandata cu confirmare de primire, pastrandu-se o fotocopie dupa original. In caz de imbolnavire, lucratorului i se pastreaza locul de munca pentru o perioada de 9 luni consecutive. In caz de imbolnavire mai grava sau recidiva, lucratorul are dreptul sa i se pastreze locul de munca pentru o perioada de maximum 9 luni, chiar si neconsecutive, pe durata a 20 de luni consecutive. Lucratorul cu o vechime mai mare de 3 ani si jumatate are dreptul la pastrarea locului de munca pentru o perioada de 12 luni pe durata a 24 luni consecutive. Dupa aceasta perioada lucratorul intreprinderea poate concedia lucratorul care, in aceasta situatie are dreptul la plata indemnizatiei acordate pe durata preavizului si a lichidarii/tratamentului de sfarsit de raport.

In timpul concediului medical, intreprinderea este obligata sa plateasca salariul lucratorului si sa vireze contributiile la I.N.P.S. si la Fondul Edilitar.

La nivel national, prin contractul colectiv aplicabil, a fost obtinuta reducerea perioadelor de lipsa de la serviciu din motive medicale (boala) de la 7 la 6 zile pentru a beneficia de 50% din salariu si de la 14 la 12 zile pentru a avea dreptul la 100% din retributie.

Tratamentul in caz de accident de munca

In caz de accident de munca, este obligatoriu sa fie instiintat seful de santier care va trebui sa insoteasca lucratorul urgent la cel mai apropiat post de prim ajutor.

Spre deosebire de cazul imbolnavirii, in caz de accident de munca, intreprinderea este obligata sa pastreze locul de munca al lucratorului pana cand acesta se va vindeca. In timpul perioadei de recuperare dupa accident, intreprinderea este obligata sa plateasca salariul lucratorului pentru toata perioada indemnizata de catre INAIL, deci si duminica si este obligata de asemenea sa depuna la Fondul Edilitar partea sa de contributie, restul fiind platit de INAIL.

In caz de prelungire a concediului medical, certificatul trebuie expediat sau inmanat fie intreprinderii, fie la sediul INAIL local competent din punct de vedere teritorial.

Dupa un accident, pentru a relua lucrul, lucratorul este obligat sa se prezinte in santier, avand asupra sa certificatul de accidentare, care atesta vindecarea si care este emis in mod normal de catre INAIL sau de catre medicul curant.

De asemenea, prin art. 91 din Contractul Colectiv National, a fost introdusa obligativitatea efectuarii de catre lucrator a 16 ore de formare profesionala inainte de inceperea activitatii pe santier. Angajatorul trebuie sa comunice, cu trei zile inainte de angajarea propriu-zisa, coordonatele nominale ale lucratorilor la Scuola Edile (Scoala Constructorilor) competenta din punct de vedere teritorial, care va fi responsabila de derularea activitatii de formare.

De asemenea, va fi realizata o formare individuala continua pe santier de 8 ore anual. La art. 114 este prezentata „bursa de munca pentru industria constructiilor” care are rolul de a garanta lucratorilor o cariera profesionala adecvata, asigurand o transparenta mai mare a pietei muncii in domeniul constructiilor.

Tinand cont de faptul ca in domeniul constructiilor exista riscul crescut de producere a accidentelor de munca, va sfatuim acordati o atentie deosebita normelor de protectie a muncii, modului de manevrare a utilajelor, semnalelor de siguranta si, de asemenea, sa utilizati un echipament de lucru adecvat.

Fondul edilitar „Cassa Edile”

Fondul Edilitar reprezinta o institutie de natura contractuala gestionata in mod egal atat de catre reprezentantii angajatorilor, cat si ai sindicatelor lucratorilor din domeniul constructiilor Fillea CGIL, Filca-CISL, Feneal-UIL si isi desfasoara activitatea in sectorul constructiilor.

Fondul Edilitar reprezinta un instrument care garanteaza lucratorilor continuitatea tratamentelor contractuale si acorda o gama larga de prestatii in favoarea membrilor.

Fondul Edilitar furnizeaza lucratorilor angajati in cadrul intreprinderilor de constructii industriale si artizanale o serie de prestatii care le garanteaza un tratament salarial similar cu cel al angajatilor din alte sectoare industriale.

Fondul Edilitar este finantat prin contributiile angajatorilor si ale lucratorilor pe baza unei cote procentuale din salariu.

Prestatii ordinare acordate:

se vor avea in vedere prevederile din statutul propriu  al societații cooperative corespunzatoare art. 60 alin. (2) din statutul cadru al societații cooperative.

EXPLICAȚII

ETAPELE DE PARCURS

DUPA DEPUNEREA NOTIFICARII DE RETRAGERE     

1. Se opereaza in Registrul general de evidenta a membrilor cooperatori elementele necesare in coloanele aferente incetarii calitatii de membru cooperator (coloanele 16-18).

2. Presedintele societatii cooperative va informa despre retragere:

- in prima sedinta a consiliului de administratie;

- in prima adunare generala, ordinara sau extraordinara.