Protectia sociala, securitatea si sanatatea in munca - germania

PROTECTIA SOCIALA, SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA - GERMANIA

1. Asigurarea legala in caz de accident de munca sau boala profesionala (conform materialului informativ al Ministerului Federal al Sanatatii si Securitatii Sociale)

Asigurarea legala in caz de accident sau boala profesionala este o asigurare obligatorie a angajatorului in favoarea angajatului sau. Acordarea prestatiilor este independenta de stabilirea vinovatiei in cazul unei asigurari legale in caz de accident de munca si se aplica pentru toate categoriile de lucratori. Prin intermediul asigurarii legale in caz de accident de munca nu sunt asigurate pagubele materiale produse de catre asigurati.

Institutiile competente sunt structurate la nivel regional in functie de cooperatiile profesionale organizate pe branse de activitate: case de asigurare, case de asigurare la nivel de land, asociatii de asigurare la nivel de comuna si cooperativele profesionale pentru agricultori.

Asigurarea trebuie sa utilizeze toate mijloacele pentru:

• a preveni accidentele de munca si bolile profesionale precum si pericolele la adresa sanatatii;
• a recupera (in cazul producerii accidentelor de munca) sanatatea si capacitatea de munca a asiguratilor;
• a despagubi asiguratii (sau urmasii acestora) prin prestatii in bani.

In cazul producerii unui eveniment asigurat (accident de munca , boala profesionala), iar asiguratul nu isi poate relua sau isi reia doar partial activitatea, prestatiile se acorda pentru:

• mentinerea locului de munca sau obtinerea unui alt loc de munca;
• pregatirea profesionala;
• adaptarea profesionala, perfectionare, formare, recalificare;
• ajutor pentru o formare profesionala adecvata;
• angajator.

De asemenea, se acorda prestatii pentru viata privata si pentru participarea la viata comunitatii:

• ajutor pentru autovehicul;
• ajutor pentru locuinta;
• consiliere si sprijin social pedagogic si psiho – social;
• ajutor in gospodarie;
• costuri de transport;
• educatie fizica pentru reabilitare;

Indemnizatia de accident sau invaliditate este acordata in cazul in care asiguratul nu mai poate presta activitatea in procent de 80% din venitul avut. In timpul reabilitarii profesionale se plateste indemnizatia de invaliditate. Pensia de invaliditate se plateste atunci cand capacitatea de munca este redusa cu 20% la 26 de saptamani fata de momentul accidentului.

Proceduri. Institutiile competente stabilesc tarife de periculozitate. Angajatorul este obligat sa informeze institutiile competente in decurs de trei zile de la producerea evenimentului. In cazul accidentelor mortale, a accidentelor in masa si a accidentelor cu consecinte grave pentru sanatate comunicarea este efectuata imediat catre institutiile de asigurare competente precum si institutiei landului care beneficiaza de competenta in protectia muncii.

Deoarece muncitorul ilegal nu este asigurat, in cazul producerii unui accident de munca acoperirea financiara se realizeaza de catre angajator, suplimentar acesta fiind obligat sa plateasca 20.000 Euro amenda pentru incalcarea regulamentelor de prevenire a accidentelor. Angajatorul este responsabil de implementarea masurilor pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, iar asiguratii trebuie sa sprijine implementarea masurilor.

2. Riscul muncii ilegale si al lipsei asigurarilor sociale.

Angajarea lucratorilor straini se supune unor numeroase reglementari juridice astfel incat cetatenii straini care doresc sa se angajeze in R.F.G. trebuie sa respecte in principal urmatoarele prevederi legale:

• permis de sedere conform legii pentru straini (cu mentiunea referitoare la acordarea sau nu a permisului de exercitare a unei activitati – procedura ,,one-stop-government”).
• aprobarea pentru munca este necesara si pentru cetatenii straini care rezida in R.F.G inainte de inceperea activitatii.

Reguli speciale cu privire la prevederile legale pentru aprobarea pentru munca sunt pentru ocuparea lucratorilor sezonieri, Au-pair, practicanti, ingrijitori medicali, lucratori detasati, lucratori oaspeti, specialisti I.T.

• in cazul in care nu se elibereaza aprobarile necesare, iar activitatea se exercita totusi, atunci aceasta reprezinta munca ilegala a cetatenilor straini.

Munca ilegala are consecinte negative atat pentru angajatul strain, cat si pentru angajator.

Angajat strain: - inceperea activitatii fara aprobare de munca se pedepseste cu amenda de pana la 5.000 Euro conform art.404, par.2, nr.4 din Codul Social.

Daca se comite o contraventie privind permisul de sedere sau legea strainilor se pedepseste cu amenda sau lipsirea de libertate pe o perioada de pana la trei ani, iar in cazul depasirii perioadei de sedere se trece la expulzarea cetateanului strain. (art. 49 din Legea privind sederea).

Angajator: - angajarea lucratorilor straini carora nu li s-a eliberat aprobare de munca in conditii de munca inferioare celor ale cetatenilor germani angajati pentru aceeasi activitate se pedepseste cu lipsirea de libertate de pana la trei ani sau amenda, iar in cazuri grave se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la cinci ani. Angajatorul, care angajeaza mai mult de 5 straini fara permis de munca sau care incalca repetat conditiile privind angajarea lucratorilor straini, se pedepseste cu inchisoare de pana la un an sau amenda, iar in cazuri mai grave sanctiunea este de inchisoare de pana la trei ani sau amenda.

Munca ilegala sau munca ilegala partiala conduce la lipsa platii asigurarilor sociale pentru lucratori si astfel lucratorul ilegal nu beneficiaza de includerea in stagiul de cotizare la pensie a perioadei lucrate, de drepturi in caz de somaj, de prestatiile privind accidentul de munca acordate de catre institutia competenta de asigurare (insa acoperirea financiara producerii evenimentului se realizeaza de catre angajator).

3. Obtinerea pensiei de invaliditate din R.F. Germania.

Pentru obtinerea pensiei de invaliditate din R.F. Germania este necesara indeplinirea simultana a urmatoarelor conditii:

• existenta unei invaliditati
• indeplinirea unui stagiu de cotizare de cel putin 3 ani in ultimii 5 ani dinaintea aparitiei invaliditatii in sistemul asigurarilor de pensie din R.F. Germania
• indeplinirea stagiului minim de cotizare de cel putin 5 ani inaintea aparitiei invaliditatii in sistemul asigurarilor de pensie din R.F. Germania.

4. Contributii privind asigurarea pentru somaj, asigurari sociale, asigurari sociale de sanatate, impozit in R.F. Germania.

Contributiile care se platesc in conformitate cu legislatia germana sunt urmatoarele:

Contributii sociale:

• Krankenversicherung (asigurarea de sanatate). Contributia variaza in functie de Casa de asigurare aleasa, media fiind de aprox. 14,4% raportat la salariul brut. De la 01.07.2005 s-a adaugat o contributie suplimentara de 0,9% care este platita doar de catre angajat, nu si de angajator.
• Pflegeversicherung (asigurare de ingrijire) – Contributia este de 1,7 % raportat la salariul brut, respectiv 1,95 % pentru angajatul fara copii, in varsta de cel putin 24 de ani impliniti, care nu presteaza serviciul militar sau civil (diferenta de 0,25% este suportata doar de catre angajat).
• Arbeitslosenversicherung (asigurare pentru somaj) - Contributia la asigurarea pentru somaj este de 6,5% raportat la salariul brut
• Rentenversicherung (asigurarea pentru pensie) - Contributia la asigurarea pentru pensie este de 19,5% raportat la salariul brut.

Observatii: Contributiile sociale se platesc 1/2 de catre angajat si 1/2 de catre angajator, cu exceptiile mentionate mai sus in cazul contributiilor suplimentare. Recuperarea contributiilor sociale pentru lucratori romani se poate face doar in cazul asigurarii pentru pensie, dupa o perioada de 24 de luni, in care nu a mai contribuit in sistemul asigurarilor de pensie din RFG printr-o cerere individuala catre institutia la care persoana respectiva a fost asigurata. Avand in vedere intrarea in vigoare a Acordului bilateral de securitate sociala dintre Romania si R.F. Germania, recuperarea contributiilor nu va mai fi posibila, persoanele urmand sa beneficieze de prevederile acordului respectiv.

Impozite (Lohnsteuer – impozit, Solidaritätszuschlag – taxa de solidaritate)

Impozitul este progresiv in functie de nivelul salariului si variabil in functie de clasa de impozitare in care este inclus angajatul. Sunt 6 clase de impozitare care difera in functie de starea civila a angajatului (necasatorit, casatorit, divortat, vaduv, etc.), in functie de dimensiunea familiei (numar copii), in functie de numarul de persoane aflate in ingrijire. Taxa de solidaritate este de 5,5% si se aplica de la un nivel al salariului brut de 17.900 Euro anual.

Conditii pentru restituirea impozitului german pentru lucratorii romani care activeaza in R.F. Germania

Lucratorii pot obtine restituirea impozitului pe salariul retinut, in principiu, doar in cadrul evaluarii anuale privind impozitul pe venit. O evaluare anuala privind impozitul se realizeaza doar la solicitarea lucratorului, in masura in care nu exista obligatia realizarii evaluarii. Solicitarea se depune pana la expirarea celui de-al doilea an calendaristic care urmeaza perioadei supuse evaluarii.

Dreptul de evaluare privind impozitul depinde de statutul lucratorului. Astfel, toate persoanele care sunt supuse complet impozitarii pe venit si care nu sunt obligate in orice caz sa realizeze declaratia fiscala, sunt evaluate, la cerere, cu privire la impozitul pe venit. Persoanele care sunt supuse impozitarii pe venit in mod limitat, vor fi evaluate din punctul de vedere al impozitului pe venit, doar in anumite conditii.

Persoanele fizice, care isi au domiciliul sau resedinta obisnuita in R.F. Germania, sunt supuse complet impozitarii pe venit. Se considera resedinta obisnuita in R.F. Germania sederea permanenta si o sedere, dependenta de o perioada, care este mai mare de 6 luni. Intreruperile scurte nu se iau in considerare.

O persoana are domiciliul in R.F.Germania daca persoana ocupa o locuinta in aceasta tara in conditii care conduc la concluzia ca persoana intretine si utilizeaza locuinta. Daca asemenea conditii sunt indeplinite, atunci nu este necesar ca contribuabilul sa rezide un numar minim de zile sau saptamani pe an in locuinta. Nu este necesar, de asemenea, ca domiciliul din R.F.Germania sa fie unicul domiciliu al contribuabilului.

Persoana care intentioneaza apriori sa aiba o locuinta in R.F.Germania, pe care sa o intretina si sa o utilizeze tempotrar (mai putin de 6 luni), nu are domiciliul in R.F.Germania si nu este, in consecinta, supusa complet impozitarii.

In cazul persoanelor supuse complet impozitarii, intreg venitul obtinut (in lume) se supune, in principiu, impozitarii pe venit in R.F.Germania. persoanele fizice care nu au nici domiciliul nici resedinta obisnuita in Germania sunt supuse partial impozitarii pe venit, doar cu veniturile obtinute in aceasta tara.

Intre veniturile obtinute in Germania se includ, intre altele, si veniturile obtinute din exercitarea unei activitati subordonate in aceasta tara. Veniturile obtinute din exercitarea unei activitati subordonate se supun impozitarii (impozit pe salariu) conform art. 38 din legea privind impozitul pe venit, daca salariul este platit de un angajator care:

a) are in R.F.Germania domiciliul, resedinta obisnuita, conducerea firmei, sediul, punctul de lucru sau un reprezentant permanent (angajator din Germania) sau

b) pune la dispozitia unui tert lucratori pentru exercitarea unei activitati in Germania, fara a fi angajator din Germania (angajator strain).

In cazul contribuabililor supusi partial impozitarii, impozitul pe venit perceput pentru venituri din salarii se considera platit prin aplicarea impozitului asupra salariului. Solicitarea cu privire la evaluarea asupra impozitului pe venit se paote depune doar de catre lucratorii supusi partial impozitarii, care sunt cetateni ai unui stat membru al UE sau al Spatiului Economic European si care isi au domiciliul sau resedinta obisnuita intr-unul din aceste state. Desigur ca toti lucratorii supusi partial impozitarii pot sa isi deduca toate cheltuielile, care au legatura cu veniturile, in procesul de aplicare a impozitului pe salariu.

Toti acesti contribuabili pot fi considerati la cerere drept supusi complet impozitarii daca veniturile lor:

a) se supun in proportie de cel putin 90% impozitarii pe venit in Germania intr-un an calendaristic sau

b) veniturile, care nu se supun impozitarii pe venit in Germania, nu insumeaza mai mult de 1.534 Euro pe un an calendaristic.

O conditie suplimentara este ca nivelul veniturilor, care nu se supun impozitarii pe venit in Germania, sa fie confirmate printr-o adeverinta din partea administratiei financiare competente (din Romania).

Solicitarea poate fi depusa si in legatura cu procedura de stabilire a impozitului pe salariu. Conform art.1 par.3, contribuabililor supusi complet impozitarii li se va restitui, in mod similar ca si altor contribuabili supusi complet impozitarii care dispun de evaluare anuala asupra impozitarii, impozitul pe salariu (partial), daca impozitul retinut depaseste pe cel stabilit la plata prin evaluarea anuala.

Solicitarea cu privire la evaluarea asupra impozitarii se adreseaza administratiei financiare germane in a carei raza de competenta se afla punctele de lucru ale angajatorilor sau in a carei raza de competenta isi are domiciliul sau resediinta obisnuita contribuabilul.

Formularele necesare se pot obtine de pe pagina de Internet a Ministerului Federal al Finantelor: www.bundesfinanzministerium.de .

Excedentul de impozit stabilit prin evaluarea privind impozitul in favoarea contribuabilului se plateste acestuia dupa notificare. In consecinta nu este necesara existenta in Germania a unui cont al contribuabilului.

Notificarea privind impozitul trebuie sa fie facuta contribuabilului pentru a se aplica. Daca lucratorul nu mai are resedinta in Germania in momentul emiterii notificarii privind impozitul, atunci trebuie urmata modalitatea costisitoare a notificarii in strainatate. Pentru a evita aceasta, administratia financiara poate solicita numirea unui imputernicit al contribuabilului in Germania.

Asigurari de sanatate in perioada in care se desfasoara activitati in domeniul: industrie-metalurgie, constructii, agricultura, gastronomie si sanitar

Conform Codului Social, partea a V-a, art. 5, alin.1, lit.1, persoanele supuse asigurarii obligatorii nu sunt diferentiate dupa domenii sau categorii de activitate. Cu toate acestea, persoanele respective sunt asigurate, in functie de domeniul de activitate, la case de sanatate diferite. In cazuzl minerilor, marinarilor si agricultorilor sunt case de sanatate speciale, respectiv cate o Casa de Asigurari pentru fiecare dintre aceste categorii.

In afara asigurarii de sanatate obligatorie, persoanele se pot asigura suplimentar pentru a obtine prestatii medicale mai bune in cazul aparitiei riscului.

Coordonarea sistemelor de securitate sociala intre Romania si Uniunea Europeana. Acordul dintre Romania si R.F. Germania privind securitatea sociala

Protejarea drepturilor de pensie in cazul lucratorilor migranti se inscrie in procesul de pregatire a Romaniei in vederea coordonarii sistemelor de securitate sociala la momentul aderarii.

In acest sens s-au inregistrat evolutii importante in vederea aplicarii prevederilor acquis-ului comunitar in domeniu - Regulamentele nr. 1408/71/CEE cu privire la coordonarea sistemelor de securitate sociala pentru persoanele angajate, lucratorii independenti si membrii familiilor acestora care se deplaseaza in Comunitatea Europeana si nr. 574/72/CEE cu privire la procedurile de implementare a Regulamentului 1408/71/CEE.

6. Asigurarea privata in caz de boala

Conform capitolului I punctul 4 din intelegerea bilaterala, angajatorul are obligatia sa inchele o asigurare privata de boala pentru angajat. In caz contrar, angajatorul este total raspunzator pentru riscul financiar in caz de boala a angajatului. Asigurarea de boala poate fi incheiata la orice organizatie privata competenta cu asigurarile de boala. Pe baza asigurarii respective, angajatul trebuie sa primeasca din partea angajatorului o dovada care sa ateste asigurarea de boala respectiva (carte de asigurat). Pe baza asigurarii incheiate se acopera prestatiile medicale in caz de boala.

Ministerul Federal al Muncii si Afacerilor Sociale din R. F. Germania prevede ca asigurarea privata de boala nu se efectueaza in cadrul sistemului federal obligatoriu de asigurare sociala de sanatate. In cazul in care angajatorul nu incheie asigurarea privata de boala acesta trebuie sa acopere riscul financiar in caz de boala a angajatului. In conditiile in care angajatorul refuza acoperirea riscului financiar in caz de boala a angajatului, Ministerul german dispune ca angajatul trebuie sa se adreseze instantei de munca competente (acea instanta este cea in raza careia angajatorul german isi are sediul).

Servicii medicale

Nu sunt diferentieri in oferirea serviciilor medicale, pe diferite categorii de persoane, in cazul platii asigurarilor obligatorii de sanatate. In cazul solicitarii unui serviciu medical suplimentar, care nu este acoperit de asigurarea obligatorie de sanatate, atunci persoana (lucratorul) se intelege direct cu medicul cu privire la plata acestui serviciu. De asemenea, persoana poate incheia pe cont propriu o asigurare suplimentara de sanatate. 
       

Regulamentul Consiliului (CEE) 1408/71 pentru aplicarea sistemelor de securitate sociala angajatilor, lucratorilor independenti si membrilor lor de familie are ca scop principal evitarea pierderii drepturilor de securitate sociala ale lucratorilor  migranti care se deplaseaza in interiorul Uniunii Europene

Regulamentul Consiliului (CEE) 1408/71 nu inlocuieste diferitele sisteme de securitate sociala cu unul comun european, deoarece sisteme de securitate sociala reprezinta rezultatul unor traditii vechi, adanc inradacinate in cultura nationala, care sunt larg acceptate si apreciate de populatiile diferitelor State Membre. Fiecare stat membru isi poate stabili liber prestatiile de securitate sociala acordate in conformitate cu legislatia nationala, modul de calcul al acestora si contributiile ce trebuie platite, cu conditia respectarii dreptului la libera circulatie a persoanelor.
Regulamentul 1408/71 se aplica tuturor legislatiilor nationale in ceea ce priveste urmatoarele prestatii sociale: boala si maternitate, accidente de munca, boli profesionale, prestatii de invaliditate, pensii pentru limita de varsta, pensii de urmas, ajutoare de deces, prestatii de somaj, prestatii familiale.
 Regulamentul 1408/71 nu se aplica:
- asistentei sociale si medicale, acestea fiind de regula acordate in functie de venituri si nu sunt legate de categoriile de prestatii mentionate anterior;
- indemnizatiilor acordate victimelor de razboi si urmasilor acestora;

Urmatoarele persoane sunt protejate:
• angajatii si lucratorii independenti, cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene care sunt asigurati sau au fost asigurati in conformitate cu legislatiile unuia din aceste state;
• pensionarii care sunt cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene, chiar daca s-au pensionat inainte ca statul caruia ii apartin sa adere la Uniunea Europeana;
• membrii de familie si urmasii persoanelor mai sus mentionate, indiferent de cetatenie. Protectia lor este limitata la drepturile care deriva din calitatea de membru de familie al lucratorului sau pensionarului in cauza (asigurare de boala ca membru de familie, prestatii familiale, pensie de urmas, vaduva sau orfan). Ca o regula generala, calitatea de membru de familie este definita in legislatia statului de resedinta;
• functionarii publici si membrii lor de familie;
• studentii.

Regulile comunitare privind coordonarea sistemelor de securitate sociala stabilesc urmatoarele principii fundamentale:

• Egalitatea de tratament intre cetatenii statelor membre: acordarea acelorasi drepturi si impunerea acelorasi obligatii de securitate sociala intre cetatenii proprii si cei ai altor state membre, care se deplaseaza in interiorul Uniunii Europene, in vederea desfasurarii unei activitati profesionale sau a stabilirii domiciliului;
• Determinarea legislatiei aplicabile, consta in rezolvarea conflictului de legi prin determinarea legislatiei statului competent, astfel incat lucratorii migranti, in exercitarea activitatii profesionale, sa fie supusi prevederilor legislatiei unui singur stat;
• Totalizarea perioadelor de asigurare in vederea stabilirii si acordarii drepturilor, ceea ce presupune ca institutia competenta, la calcularea drepturilor ce ii revin unui lucrator migrant,  sa ia in considerare atat perioadele de asigurare realizate in propriul stat, cat si perioadele realizate in celelalte state membre; in acest caz, fiecare dintre institutiile competente plateste drepturi de pensie pentru perioada de contributie la sistemul propriu);
• Exportul prestatiilor: ceea ce presupune dreptul unui lucrator migrant de a beneficia de prestatiile dobandite in statele in care si-a desfasurat activitatea, pe teritoriul statului de domiciliu.

Regulamentul contine reguli detaliate de aplicare pentru fiecare prestatie in parte si fiecare situatie in parte (reguli generale, reguli de prioritate, rezidenta intr-un stat membru altul decat cel al statului competent, lucratori frontalieri, membri de familie, someri, pensionari),  modul de calcul al prestatiilor in bani, conditiile de acordare a prestatiilor substantiale in natura, decontarea intre institutii, rambursarea cheltuielilor.

De asemenea, sunt stabilite cooperarea intre autoritatile competente, exceptarea de la reducerea taxelor, reguli referitoare la cereri, declaratii si apeluri inaintate autoritatilor, institutiilor sau tribunalului unui stat membru altul decat statul competent, examinarile medicale, transferul dintr-un stat membru in altul a sumelor de bani platibile conform Regulamentului, diverse proceduri speciale pentru implementarea anumitor legislatii.

2.  Regulamentul Consiliului nr. 574/72 din 21 martie 1972 stabileste modalitatile de aplicare a Regulamentului nr.1408/71 referitor la aplicarea regimurilor de securitate sociala salariatilor, lucratorilor independenti si membrilor familiilor acestora care se deplaseaza in interiorul comunitatii

Regulamentul Consiliului nr. 574/72 din 21 martie 1972 stabileste modalitatile de aplicare a Regulamentului nr. 1408/71 referitoare la
• Desemnarea autoritatilor si institutiilor competente in fiecare Stat membru, precum si a organismelor de legatura abilitate sa comunice direct intre ele;
• Stabilirea documentelor ce trebuie furnizate si completate pentru ca persoanele in cauza sa poata beneficia de prestatii;
• Modalitatile de aplicare a prevederilor Regulamentului 1408/71 referitoare la determinarea legislatiei aplicabile, precum si a dispozitiilor referitoare la diferitele categorii de prestatii;
• Precizarea conditiilor de rambursare a prestatiilor acordate de institutia unui stat membru in numele institutiei altui stat membru, precum si a atributiilor Comisiei de conturi;
• Stabilirea modalitatilor de aplicare pentru procedura ce trebuie urmata in vederea conversiei monedelor in cadrul sistemului monetar european;
• Facilitarea comunicarii intre autoritatile si institutiile statelor membre, prevazand posibilitatea procesarii electronice a datelor relevante pentru aplicarea Regulamentului nr.1408/71, etc.

Acordul intre Romania si R.F. Germania privind securitatea sociala

La 27 aprilie 2006 s-a efectuat la Berlin schimbul instrumentelor de ratificare privind acordul intre Romania si R.F. Germania privind securitatea sociala. Schimbul instrumentelor de ratificare permite intrarea in vigoare, la 1 iunie 2006, a acordului romano-german privind securitatea sociala. Acordul asigura si coordoneaza protectia sociala a cetatenilor R.F. Germania si Romaniei in domeniul sistemelor de pensie si asigurari contra accidentelor, in special in situatiile in care cetatenii germani si romani se afla pe teritoriul celuilalt stat contractant.

Astfel, acordul privind securitatea sociala permite, intre altele, plata pensiilor in celalalt stat contractant (principiul exportului de prestatii) si indeplinirea conditiilor pentru dreptul la pensie prin totalizarea perioadelor de asigurare realizate in cele doua state. De asemenea, in domeniul prestatiilor in caz de accidente, acordul reprezinta baza pentru ca platile sa poata fi acordate in cuantum intreg in fiecare stat contractant. Acordul stabileste, de asemenea, evitarea dublei asigurari si implicit a dublei contributii pentru lucratorii, care activeaza temporar in celalalt stat.

Acordul se orienteaza dupa principiile conform carora este organizata securitatea sociala in cadrul Uniunii Europene. Informatii cu privire la tematica respectiva sunt disponibile in pagina de Internet a Ministerului Federal al Muncii si Afacerilor Sociale, www.bmas.bund.de, prin cautarea dupa termenul 'Sozialversicherungsabkommen', pe site-ul Deutsche Rentenversicherung Unterfranken, http://www.deutsche-rentenversicherung-unterfranken.de/, precum si la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, Str. Latina nr. 8, Sector 2, Bucuresti, Telefon: 021.250.91.11, http://www.cnpas.org.

Acordul intre Romania si Republica Federala Germania in domeniul securitatii sociale, semnat la Bucuresti, la 8 aprilie 2005, a fost ratificat prin Legea nr. 406/2005, publicat in MO nr. 1194/30.12.2005. Acordul va intra in vigoare la 1 iunie 2006. Acordul se aplica astfel:

-legislatiei romane referitoare la:

􀂾 pensiile pentru limita de varsta,

􀂾 pensiile anticipate,

􀂾 pensiile de invaliditate,

􀂾 pensiile de urmasi,

􀂾 indemnizatiile pentru incapacitate de munca determinata de boli profesionale sau accidente

de munca, precum si

-legislatiei germane referitoare la:

􀂾 asigurarea pentru pensii,

􀂾 asigurarea suplimentara a angajatilor din siderurgie,

􀂾 pensia agricultorilor si

􀂾 asigurarea contra accidentelor in ceea ce priveste pensiile sau alte indemnizatii.

Domeniul material de aplicare

In baza Acordului, se pot obtine doar pensii ori indemnizatii in caz de boala profesionala sau

accident de munca.

ACORDUL NU REGLEMENTEAZA ACORDAREA INGRIJIRILOR MEDICALE

In ceea ce priveste asigurarea de sanatate, care nu face obiectul Acordului, va fi aplicata

legislatia statului in care lucratorul isi desfasoara activitatea sau unde persoana are domiciliul.

Domeniul personal de aplicare

Acordul se aplica urmatoarelor categorii de persoane care au fost sau sunt supuse legislatiei unuiadintre cele doua state:

1) cetatenii unuia dintre cele doua state, refugiatii, apatrizii ;

2) alte persoane, in masura in care drepturile acestora decurg de la un cetatean al unuia dintre

state, de la un refugiat sau de la un apatrid ;

3) cetatenii provenind dintr-un stat, altul decat unul dintre cele doua state, in masura in care nu facparte din categoria persoanelor mentionate la punctul 2).

Egalitatea de tratament: cetatenii unuia dintre cele doua state, refugiatii, apatrizii , alte persoane, in masura in care drepturile acestora decurg de la un cetatean al unuia dintre state, de la un refugiat sau de la un apatrid care au domiciliul sau resedinta pe teritoriul unuia dintre cele doua state vor beneficia de egalitate de tratament in aplicarea legislatiei acelui stat, in aceleasi conditii ca si cetatenii proprii. Pensiile acordate conform legislatiei unui stat vor fi platite cetatenilor celuilalt stat, care au domiciliul sau resedinta intr-un stat tert, in aceleasi conditii ca si cetatenilor primului stat care au domiciliul sau resedinta acolo.

APLICAREA UNEI SINGURE LEGISLATII

Legislatia aplicabila in privinta obligatiei de asigurare se refera atat la persoana angajata, cat si la angajator.

REGULA GENERALA este ca lucratorul este asigurat/plateste contributii conform legislatiei statului in care isi desfasoara activitatea.

Exista unele EXCEPTII :

a) LUCRATORII DETASATI trimisi de un angajator sa desfasoare o activitate in contul acestuia), care, in primele 24 de luni ale detasarii, sunt asigurati potrivit legislatiei statului trimitator. Nu este considerata detasare, oricare dintre urmatoarele situatii:

- activitatea angajatului detasat nu corespunde domeniului de activitate al angajatorului din statul trimitator;

- angajatorul angajatului detasat nu desfasoara, de regula, in statul trimitator o activitate

comerciala semnificativa;

- persoana angajata in scopul detasarii nu are in acel moment domiciliul sau resedinta in statul

trimitator;

- punerea la dispozitie a fortei de munca este realizata cu incalcarea reglementarilor legale ale

unui stat sau ale ambelor state ;

- angajatul a desfasurat o activitate in statul trimitator o perioada mai mica de 2 luni de la

terminarea ultimei perioade de detasare.

Angajatorii unor angajati detasati sunt obligati sa colaboreze, in domeniul protectiei muncii si

prevenirea accidentelor de munca, cu institutiile competente si organizatiile din statul in care isi desfasoara activitatea angajatul in cauza.

b)MEMBRII ECHIPAJELOR NAVELOR MARITIME, care sunt supusi, in materie de asigurare, legislatiei statului sub al carui pavilion navigheaza vasul sau a statului unde angajatul isi are domiciliul sau resedinta si angajatorul, care nu este proprietarul navei, isi are sediul, in cazul in care pavilionul apartine celuilat stat ;

c) MEMBRII MISIUNILOR DIPLOMATICE SI POSTURILOR CONSULARE, care sunt asigurati conform legislatiei statului de care apartine misiunea diplomatica sau postul consular. In cazul in care o astfel de persoana, inainte de inceperea activitatii, a avut domiciliul sau resedinta in statul in care isi desfasoara activitatea, aceasta poate, in termen de trei luni de la inceperea activitatii, sa opteze pentru aplicarea legislatiei statului in care isi desfasoara activitatea. Optiunea urmeaza sa fie declarata angajatorului.

Legislatia aleasa va fi aplicata de la data acestei declaratii. In situatia in care persoana angajata de o misiune diplomatica sau consulara a unui stat sau de un membru ori angajat al acestei misiuni, este supusa legislatiei celuilalt stat, acestia vor respecta obligatiile angajatorilor locali conform legislatiei acestui din urma stat.

d) Alte EXCEPTII

La cererea comuna a persoanei angajate si a angajatorului sau la cererea unui lucrator independent, ministerele muncii ale celor doua state sau institutiile desemnate de acestea pot stabili de comun acord exceptii de la dispozitiile Acordului in materia obligatiei de asigurare, cu conditia ca persoana in cauza sa fi fost supusa sau sa fie supusa legislatiei unuia dintre state. Cererea va fi depusa in statul a carui legislatie urmeaza a fi aplicata. Aceste prevederi se refera in special la angajatul unei intreprinderi cu sediul pe teritoriul unui stat, care isi desfasoara temporar activitatea la o intreprindere asociata a acestei intreprinderi din celalalt stat si care primeste, pentru aceasta perioada de timp, drepturile salariale de la intreprinderea

asociata din statul unde isi desfasoara activitatea.

PROCEDURA pentru obtinerea adeverintelor privind legislatia aplicabila

In cazurile prevazute la punctele a), c) si d) de mai sus, organismul competent al statului a carui legislatie urmeaza a fi aplicata va elibera la cerere, in privinta respectivei activitati, o adeverinta care atesta ca persoana angajata si angajatorul sau lucratorul independent sunt supusi acestei legislatii. In cazurile de la punctele a) si d), aceasta adeverinta trebuie sa poarte mentiunea unei perioade determinate de valabilitate.

In cazul in care urmeaza a fi aplicata legislatia romana, aceasta adeverinta va fi eliberata de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS), cu sediul in Bucuresti. Cererea va fi depusa de angajator.

In situatia in care urmeaza a fi aplicata legislatia germana, aceasta adeverinta va fi eliberata de

institutia de asigurari de sanatate catre care sunt virate contributiile pentru asigurarea pentru pensii in cazurile de la punctele a) si c), iar in celelalte cazuri, de Asigurarea Germana pentru Pensii - Federatie, Berlin. In cazurile de la punctul d), adeverinta va fi eliberata de Organismul German de Legatura pentru Asigurari de Sanatate in Strainatate (DVKA), Bonn.

ASIGURARI SOCIALE

In cazul producerii unui eveniment, in urma caruia angajatul nu poate desfasura activitatea, angajatorul plateste, pe o perioada 6 saptamani, salariul angajatului daca acesta e desfasurat o perioada de activitate de 4 saptamani la angajatorul respectiv si daca nu a produs intentionat evenimentul respectiv. Obligatia angajatului este sa prezinte o dovada conform careia i se atesta problema de sanatate respectiva.

ANALIZA: Functiile si responsabilitatile familiei ANALIZA: PAFA – victime ale marginalizarii si excluderii sociale

Obligatia de cotizare

Cota de contributie de sanatate este variabila in functie de casa de sanatate la care este asigurata persoana. Fiecare casa de sanatate dispune de autonomie in organizarea sa si in oferirea prestatiilor, in consecinta putand aparea foarte mici diferente la cota de contributie.

Media contributiei la asigurarile de sanatate este de 14,4%, fiind platita ½ de catre angajator si ½ de catre angajat. In consecinta, angajatul trebuie sa plateasca aproximativ 7,2%, cota la care s-a adaugat, incepand cu 1 iulie 2005 un procent de 0,9% (doar pentru angajat). Contributia angajatului la asigurarea sociala de sanatate este in final de aproximativ de 8,1% din salariul acordat.

In plus fata de aceasta cota, tot in domeniul asigurarii sanatatii lucratorului, trebuie achitata si o contributie pentru asigurarea de ingrijire; aceasta se ridica la 0,85% pentru angajator si 0,85% pentru angajat.

PENSII

In vederea stabilirii dreptului la pensie conform legislatiei unui stat, vor fi luate in considerare si perioadele de asigurare realizate conform legislatiei celuilalt stat, in masura in care nu se suprapun (totalizarea perioadelor de asigurare).

Calculul pensiei este efectuat conform legislatiei aplicate de institutia care efectueaza calculul, iar institutia competenta a acestuia va acorda pensia in cuantumul corespunzator perioadelor de asigurare realizate in conformitate cu propria legislatie (principiul pro rata temporis).

Prestatii de pensie

Prestatia de pensie se poate obtine in R.F.Germania la implinirea varstei legale de pensionare. Acordul intre Romania si R.F.Germania privind securitatea sociala stabileste conditiile privind totalizarea prestatiilor de asigurare prcum si pentru acordarea diferitelor tipuri de prestatii conform legislatiei fiecarui stat in parte. Competenta in aceste situatii o au casele de pensii. Cota de contributie in R.F.Germania este de 19,5%, platita ½ de catre angajat si ½ de catre angajator.

ACCIDENTELE DE MUNCA SI BOLILE PROFESIONALE

In cazul in care legislatia unui stat prevede ca pentru stabilirea gradului de reducere a capacitatii de munca sau pentru eligibilitatea pentru acordarea prestatiilor in cazul accidentelor de munca sau bolilor profesionale in sensul acestei legislatii, vor trebui luate in considerare alte accidente de munca sau boli profesionale, acest lucru este valabil si pentru accidentele de munca sau bolile profesionale care cad sub incidenta legislatiei celuilalt stat, ca si cum ar fi sub incidenta legislatiei primului stat.

Pentru despagubirea riscului asigurat survenit, institutia competenta va stabili prestatia conform gradului de reducere a capacitatii de munca in cazul accidentelor de munca sau bolilor profesionale pe care trebuie sa le ia in considerare conform legislatiei in vigoare pentru aceasta institutie.

In situatia in care exista un drept la pensie conform legislatiei unui stat, institutia competenta va acorda numai cota-parte care corespunde raportului intre durata activitatii vatamatoare aplicand legislatia proprie si durata activitatii vatamatoare aplicand legislatia ambelor state.

In vederea raportarii accidentului de munca sau a bolii profesionale va fi aplicata legislatia statului in baza careia persoana este asigurata. Raportul va fi prezentat institutiei competente. In cazul in care institutia locului de resedinta primeste un raport, aceasta il va transmite neintarziat institutiei competente.

Pe baza asigurarii in caz de accident incheiata de angajator, angajatul primeste, in cazul unei incapacitati de munca cauzata de un accident de munca sau boala profesionala si pe perioada reabilitatii medicale, o prestatie de invaliditate care reprezinta 80% din valoarea remuneratiei regulate, dar nu mai mult decat salariul net. Aceasta prestatie se poate acorda pe o perioada de cel mult 76 saptamani. Pensia de invaliditate se plateste fara a exista nevoie de strategii de cotizare. Angajatul accidentat este supus unei investigatii medicale care ii atesta gradul de reducere a capacitatii de munca – in cazul unei reduceri totale a capacitatii de munca se plateste o pensie de invaliditate intreaga. Pensia de invaliditate reprezinta doua treimi din venitul anual (suma minima) la care se aplica procentul de reducerii a capacitatii de munca. Pensia se plateste atata timp cat capacitatea de munca este redusa. Aceasta se poate transfera si in strainatate.

Competenta pentru asigurarea de accident/boala profesionala o au Asociatiile Profesionale (Berufgenossenschaften).

In cazul accidentelor de munca mortale se acorda pensii pentru urmasi.

Prestatii in caz de probleme de sanatate

In cazul unei probleme de sanatate, asigurarea obligatorie de sanatate acopera costurile prestatiilor de sanatate. Pe durata problemei de sanatate respective, angajatorul acorda salariul pe o perioada de 6 saptamani in conditiile de la punctul 4.a ale acordului. Dupa aceasta perioada se acorda indemnizatie de boala care este 70% din ultimul salariu brut dar cel mult 90% din salariul net. Institutiile competente sunt casele de asigurari de sanatate. Se acorda indemnizatie de boala cel mult 78 de saptamani pentru boala respectiva.

Asigurarea de somaj

Pentru a primi ajutor de somaj, lucratorii trebuie sa relizeze un stagiu de cotizare. Stagiul de cotizare este de 12 luni in ultimii 2 ani. Calculul ajutorului de somaj se realizeaza in functie de venitul realizat, clasa de impozitare, existenta sau nu a copiilor. In general, prestatia reprezinta aproximativ 67% in raport cu venitul obtinut.

ORGANISME DE LEGATURA pentru aplicarea Acordului

. in Romania

Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS), Bucuresti.

. in Republica Federala Germania:

-pentru asigurarea contra accidentelor:

Uniunea Generala a Asociatiilor Profesionale, Sankt Augustin, (Hauptverband der gewerblichen Berufsgenossenschaften e.V., Sankt Augustin);

-pentru asigurarea cu pensii:

Asigurarea Germana pentru Pensii - Unterfranken, Würzburg, (Deutsche Rentenversicherung

Unterfranken, Würzburg);

Asigurarea Germana pentru Pensii Federatie, Berlin, (Deutsche Rentenversicherung Bund, Berlin);

Asigurarea Germana pentru Pensii – Minerit, Cai Ferate, Navigatie Maritima, Bochum, (Deutsche Rentenversicherung Knappschaft-Bahn-See, Bochum);

-pentru asigurarea suplimentara a angajatilor din siderurgie:

Asigurarea Germana pentru Pensii - Saarland, Saarbrücken, (Deutsche Rentenversicherung

Saarland, Saarbrücken);

-pentru pensia agricultorilor:

Uniunea Generala a Caselor de Pensii pentru Agricultori, Kassel, (Gesamtverband der

landwirtschaftlichen Alterskassen, Kassel);

-in masura in care, la aplicarea Acordului, sunt implicate institutiile germane de asigurare de

sanatate obligatorie: Organismul German de Legatura pentru Asigurari de Sanatate in Strainatate,

Bonn, (Deutsche Verbindungsstelle Krankenversicherung – Ausland (DVKA), Bonn).

UNDE SE POT DEPUNE CERERILE DE PENSII?

In Romania: la casa teritoriala de pensii din judetul unde persoana a lucrat ultima data in Romania.

In Germania: Asigurarea Germana pentru Pensii - Unterfranken, Würzburg, (Deutsche

Rentenversicherung Unterfranken, Würzburg).

In ceea ce priveste cererile si documentele persoanelor interesate, acestea nu vor putea fi refuzate de institutiile, asociatiile de institutii, autoritatile si instantele judecatoresti ale oricaruia dintre cele doua state, pe motiv ca sunt redactate in limba oficiala a celuilalt stat.

PLATA PRESTATIILOR

Prestatiile in bani acordate beneficiarilor aflati pe teritoriul celuilalt stat pot fi platite in mod direct sau prin intermediul organismelor de legatura.

Acordul a intrat in vigoare la data de 1 iunie 2006.

LUAREA IN CONSIDERARE A PERIOADELOR DE ASIGURARE

Acordul nu deschide nici un drept la prestatii:

􀂾 anterior intrarii sale in vigoare;

􀂾 in cazurile in care Acordul din 28 aprilie 1957 dintre Guvernul Republicii Populare Romane si Guvernul Republicii Democrate Germane cu privire la colaborarea in domeniul politicii de prevederi sociale se aplica, in continuare, in mod direct sau in conformitate cu legislatia interna.

In aplicarea Acordului, perioadele de asigurare realizate, precum si alte situatii care au relevanta juridica conform legislatiei unui stat, anterioare intrarii in vigoare a Acordului, vor fi luate in considerare.

Pensiile stabilite inainte de intrarea in vigoare a Acordului pot fi, la cerere, stabilite din nou, daca a survenit o modificare, exclusiv pe baza dispozitiilor Acordului.

In cazul in care aceasta noua stabilire nu ar avea ca rezultat o pensie sau ar avea ca rezultat o

pensie mai mica decat cea platita pentru ultima perioada inainte de intrarea in vigoare a Acordului, pensia va fi platita in cuantumul anterior.

Daca, in termen de douasprezece luni de la intrarea in vigoare a Acordului, se depune o cerere pentru stabilirea unei pensii la care dreptul exista numai luandu-se in considerare Acordul :

- pensia germana se acorda din luna calendaristica la inceputul careia conditiile de pensionare au fost indeplinite,

- pensia romana se acorda incepand din prima zi a lunii urmatoare celei in care conditiile au fost indeplinite, dar nu inainte de intrarea in vigoare a Acordului.

REGLEMENTARI IN MATERIE DE MUNCA

1. Sistemul negocierii colective in R.F.G

Libertatea de asociere si autonomia negocierii colective

In R.F. Germania, legislatia muncii garanteaza negocierea si stabilirea drepturilor financiare si a conditiilor de munca independent fata de stat de catre organizatiile reprezentante ale angajatilor si ale angajatorilor. Autonomia negocierii este prezentata in art. 9 pct. 3 al Constitutiei R.F. Germania.

Partile in negocierea colectiva

Partile in negocierea colectiva includ sindicatele, asociatiile patronale si angajatorii individuali.

Asociatia sindicala include toti angajati unei ramuri indiferent de profesia lor, caracterizata de principiul asociatiilor industriale. Asociatiile patronale sunt organizate similar pe baza principiilor asociatiilor industriale.

Contractul colectiv si efectele sale

Contractul colectiv stabileste drepturile si obligatiile partilor in negocierea colectiva (partea de drept public) si include norme legale (partea normativa) care se aplica direct si obligatoriu acelor angajatori si angajati, care sunt parti ale contractului colectiv. Prevederile centrale sunt cele referitoare la salariu, alocatii de formare profesionala si alte drepturi financiare.

Se disting doua tipuri de contract colectiv:

• contracte colective tarifare

• contracte colective cadru

Contractele colective tarifare stabilesc renumeratia angajatilor, in timp ce contractele colective cadru includ toate celelalte conditii in masura in care ele nu sunt stabilite de contractele colective speciale pentru elemente speciale

Prin inregistrarea contractului colectiv, partile contractului colectiv, angajatorii si angajatii la care se face referire in contractul colectiv respectiv, sunt obligati sa respecte normele legale incluse in domeniul de valabilitate al contractului colectiv.

Negocierea colectiva.

Nu exista prevederi legale legate de proceduri de urmat in cadrul procesului negocierii colective din R.F. Germania. Partile implicate in negocierea colectiva fac o declaratie autonoma si responsabila asupra tuturor problemelor privind procedurile de urmat si decid, cu responsabilitate, in care ramuri ale negocierii colective si la ce nivel se incheie contractele colective.

Arbitrajul

Daca partile aflate in negocierea colectiva nu au fost capabile sa ajunga la un acord in negocieri, atunci se aplica procedura de arbitraj cu intentia de a reconcilia interesele conflictuale si de a evita inceputul luptei sindicale. Arbitrajul are rolul de a realiza concilierea relatiilor de munca in vederea incheierii unui contract colectiv. Caracteristicile comune in cadrul arbitrajului: realizarea acordului pe baza unei decizii unanime sau adoptate cu majoritate, reprezentarea in mod egal a partilor in comisia de arbitraj. Daca propunerea de acord nu se materializeaza sau daca una dintre parti nu accepta propunerea, arbitrajul esueaza si lupta sindicala poate incepe.

Lupta in cadrul relatiilor de munca

Lupta in cadrul relatiilor de munca nu este reglementata prin lege in R.F. Germania.

Regulile care trebuie respectate de ambele parti au in principal urmatoarele caracteristici:

• este ultima solutie dupa ce toate celelalte posibilitati de negociere au fost epuizate
• regulile de fair-play trebuie respectate
• dupa ce se incheie disputa, ambele parti trebuie sa contribuie la cea mai rapida restaurare a pacii in cadrul relatiilor de munca.

Greva

Reprezinta un mijloc al luptei in cadrul relatiilor de munca.

Inainte de a se declansa o greva trebuie sa se adopte o decizie a sindicatului pentru a se obtine legitimitatea democratica a grevei. Grevele care nu au fost aprobate de la inceput sau retroactiv, grevele politice sau grevele directionate contra contractelor colective care nu sunt inca in vigoare sunt ilegale.

Blocajul

Este un mijloc de lupta din cadrul relatiilor de munca, utilizat de angajator. Astfel, cu cat mai putini angajati se afla in greva, cu atat mai mare este nevoia angajatorilor de a extinde lupta in cadrul relatiilor de munca spre alte companii. In cazul unui blocaj, maximum 50% dintre angajati au dreptul de a fi in greva sau „blocati”.

2. Controlul relatiilor de munca in R.F. Germania

Atributii si competente ale Controlului Financiar al Muncii Ilegale din cadrul Autoritatii Vamale

Angajatii Controlului Financiar al Muncii Ilegale intreprind verificari indiferent daca exista sau nu suspiciuni. In acest sens, ei controleaza daca:

prestatiile sociale conform SGB III (Codului Social) au fost acordate nejustificat;

exista permisele de munca necesare in cazul lucratorilor straini;

lucratorii straini nu sunt angajati in conditii mai dezavantajoase in raport cu angajatii germani similari;

angajatorii isi indeplinesc obligatiile de notificare;

se respecta conditiile de munca in conformitate cu legea privind detasarea lucratorilor.

Aceste verificari se realizeaza atat ca urmare a adunarii de probe, cat si pe baza analizelor orientate asupra riscului.

Din anul 1998, angajatii Controlului Financiar al Muncii Ilegale dispun de competente politienesti si sunt agenti de investigare pentru procuraturi. Ei au dreptul sa opereze arestari, investigatii si confiscari si trebuie sa ia toate masurile necesare, pentru a elucida toate faptele penale si contraventiile respectiva sa intreprinda masuri pentru: stabilirea identitatii, investigatii preliminare, asigurarea sau confiscarea mijloacelor de proba, investigatii, dispozitii privind securitatea, desemnarea unei persoane imputernicite si arestari preliminare in cazul faptelor penale.

Cooperarea autoritatilor in cazul combaterii ocuparii ilegale a fortei de munca si a muncii ilegale.

Urmatoarele autoritati sunt obligate prin lege sa coopereze:

• Agentia Federala a Muncii
• Casele de asigurari de sanatate si casele de asigurari de pensie
• Autoritatile pentru straini; Cooperatiile profesionale; Registrele comerciale
• Administratiile Financiare; Administratia locala; Camerele de Comert, Institutiile comune ale partilor contractelor tarifare; Institutiile competente in acordarea ajutorului social; Institutii competente pentru azil, Autoritatea Vamala.

Cooperarea acestor autoritati cuprinde informarea reciproca, coordonarea in cazul institutiilor si efectuarea interventiilor comune in cazul firmelor care urmeaza a fi verificate.

• de Combatere a criminalitatii vamale

• Nivelul de administrare local – sunt oficiile centrale de vama cu birourile respective si oficiile vamale de urmarire.

Ocuparea ilegala a fortei de munca si munca ilegala reprezinta probleme economice si sociale.

3.     Procedurile efectuate de firme romanesti in R.F. Germania

Etapele procedurilor realizate in R.F. Germania de o firma din Romania (in conditiile Conventiei dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Federale Germania privind limitarea de personal roman din intreprinderi cu sediul in Romania) pentru a activa pe baza de lucrari sunt:

• plata taxelor catre Agentia Federala a Muncii pentru obtinerea aprobarii pentru fiecare lucrator in parte

• solicitarea (inainte de inceperea activitatii) a aprobarii din partea agentiei pentru munca competente

• plata impozitelor in Germania: impozit pe salariu, impozit pe venit, impozit comercial, T.V.A.

Firma din Romania are obligatia de a furniza o declaratie cu privire la contractul de lucrari care se depune la agentia pentru munca competenta. Firma declara salariul lunar brut, ca salariu net si total, al angajatului conform functiei sale: personal de conducere, personal de conducere adjunct, personal de specialitate, personal ajutator.

Documentele necesare pentru contracte noi:

• contractul de lucrari in original
• descrierea serviciului prestat
• aprobarea contigentului in original din partea institutiei din tara de origine
• Formularul „declaratia cu privire la contractul de lucru.

Documente necesare pentru prelungirea contractului

• prelungirea contractului in original
• declaratia cu privire la contractul de lucrari
• motivatia
• lista cu restul serviciului de prestat

• notificarea declaratiilor partenerului de contract german

• aprobarea contigentului

• planul de incadrare cu personal, modificat

4. Legislatie referitoare la solutionarea petitiilor si plangerilor cetatenilor valabila la nivel federal in RF.Germania

Constitutia R.F.Germania din 23 mai 1949 reglementeaza in baza articolelor 17, 17a si 45c cadrul legal privind solutionarea petitiilor.

Cadrul legal

Conform articolelor 17, si 45c din Constitutie fiecare persoana are dreptul sa se adreseze in scris Parlamentului Federal, iar de solutionarea petitiei se va ocupa o Comisie de petitii cu competente in solutionarea solicitarilor.

Scrisori

Petitiile sunt scrisori prin care se prezinta solicitari sau plangeri in interes personal, al altora sau in interes general (pot exista petitii multiple, petitii de grup, petitii in masa).

Solicitarile sunt cereri si propuneri pentru o actiune sau inactiune a autoritatilor, organelor statului sau altor institutii, cu referire la competentele publice.

Plangerile sunt sesizari referitoare la o actiune sau inactiune a activitatilor organelor statului sau a altor institutii, cu referire la competentele publice.

Petenti

Dreptul fundamental de a fi petent conform art. 17 din Constitutie revine fiecarei persoane fizice si fiecarei persoane juridice cu sediul in R.F. Germania.

Competenta Comisiei de petitii

• Comisia de petitii examineaza si solutioneaza petitiile care privesc domeniul de competenta al Guvernului federal
• Comisia pentru petitii solutioneaza, in limitele stabilite de Constitutie, petitiile care privesc si alte institutii federale.

Dreptul petitionar la informare si la transmitere

Pentru solutionarea unei petitii Comisia pentru petitii poate solicita transferarea petitiei Guvernului federal sau unei alte institutii constitutionale a federatiei.

Preluarea scrisorilor prin serviciul Comisiei

• fiecare scrisoare este inregistrata separat
• Daca pentru solutionarea petitiilor sunt competente parlamentele de land sau alte institutii, atunci, petitiile sunt inaintate de regula, acestora. Pentru solutionare Serviciul Comisiei sau ale unor comisii de specialitate preia luarile de pozitie ale Guvernului ori a altor institutii pentru informarea celor vizati.
• Daca se raspunde solicitarii petentului, atunci acesta primeste o informare
• Daca serviciul Comisiei considera ca petitia ramane in mod evident fara solutie, atunci el poate transmite petentului motivele cu precizarea ca procesul solutionarii petitiei se incheie, daca petentul nu ridica alte obiectii in decurs de sase luni.
• Petitia poate fi transferata Guvernului Federal pentru a fi luata in considerare deoarece continutul ei este motivat, pentru analiza sau in scopul utilizarii ei ca material pentru propunerile pentru legi, ordonante sau alte initiative
• Petitia poate fi inaintata catre Parlamentul European deoarece acesta este competent in problema
• Procedura privind petitia se incheie daca solicitarea a fost solutionata, i s-a raspuns corespunzator, nu se poate stabili o modificare sau completare legislativa, nu i se  poate raspunde, nu se poate obiecta procedurii administratiei sau daca solicitarea nu poate fi solutionata.

Solutionarea petitiilor de catre Comisia pentru petitii:

• in sedinta Comisiei se analizeaza petitiile
• petitiile la care solicitarea raportorilor si propunerea serviciului Comisiei sunt identice se item - izeaza si se prezinta Comisiei pentru aprobarea colectiva

• daca dupa decizia Comisiei cu privire la o petitie cadru apar mai multe petitii multiple cu acelasi continut, atunci acestea se aduna si se inainteaza Comisiei pentru aprobare colectiva impreuna cu analiza privind petitia cadru
• Comisiei i se prezinta  spre verificare: registrele petitiilor si protocolul cu privire la fiecare sedinta a Comisiei
• Comisia pentru petitii raporteaza Parlamentului federal cu privire la petitiile solutionate de ea cu o recomandare de decizie in forma unui raport colectiv.

Comunicarea deciziilor

• Dupa ce Parlamentul federal a decis cu privire la recomandarea de decizie, atunci presedintele comunica petentului modul solutionarii petitiei lui:

• Daca Parlamentul federal nu se aduna pentru sedinta, pentru o perioada mai mare de doua saptamani, iar solicitarile raportorilor si propunerea serviciului Comisiei nu sunt contrare, atunci petentului i se inainteaza, chiar inainte de decizia din Parlamentul federal, recomandarea de decizie si motivatia

In cazul petitiilor care sunt scrise din partea unei comunitati de persoane fara personalitate juridica sub un nume comun se informeaza doar asupra modului de solutionare.

• Deciziile Parlamentului federal de a trimite o petitie spre luarea in considerare catre Guvernul federal, este comunicata de Presedintele Parlamentului federal Cancelarului federal (termenul de raspuns este de regula de 6 luni).
• Deciziile Parlamentului federal de a inainta o petitie Parlamentului European, sunt comunicate de Presedintele Parlamentului federal Presedintelui Parlamentului European.
• Toate celelalte decizii sunt comunicate de catre Presedintele Comisiei

Serviciul Comisiei comunica raspunsul Guvernului federal sau a altor institutii catre membrii Comisiei in scris

Atributii si competente ale Controlului Financiar al Muncii Ilegale

Angajatii Controlului Financiar al Muncii Ilegale intreprind verificari indiferent daca exista sau nu suspiciuni. In acest sens, ei controleaza daca:

prestatiile sociale conform SGB III (Codului Social) au fost acordate nejustificat;

exista permisele de munca necesare in cazul lucratorilor straini;

lucratorii straini nu sunt angajati in conditii mai dezavantajoase in raport cu angajatii germani similari;

angajatorii isi indeplinesc obligatiile de notificare;

se respecta conditiile de munca in conformitate cu legea privind detasarea lucratorilor.

Aceste verificari se realizeaza atat ca urmare a adunarii de probe, cat si pe baza analizelor orientate asupra riscului.

Din anul 1998, angajatii Controlului Financiar al Muncii Ilegale dispun de competente politienesti si sunt agenti de investigare pentru procuraturi. Ei au dreptul sa opereze arestari, investigatii si confiscari si trebuie sa ia toate masurile necesare, pentru a elucida toate faptele penale si contraventiile respectiva sa intreprinda masuri pentru: stabilirea identitatii, investigatii preliminare, asigurarea sau confiscarea mijloacelor de proba, investigatii, dispozitii privind securitatea, desemnarea unei persoane imputernicite si arestari preliminare in cazul faptelor penale.

Cooperarea autoritatilor in cazul combaterii ocuparii ilegale a fortei de munca si a muncii ilegale.

Urmatoarele autoritati sunt obligate prin lege sa coopereze:

• Agentia Federala a Muncii
• Casele de asigurari de sanatate si casele de asigurari de pensie
• Autoritatile pentru straini; Cooperatiile profesionale; Registrele comerciale
• Administratiile Financiare; Administratia locala; Camerele de Comert, Institutiile comune ale partilor contractelor tarifare; Institutiile competente in acordarea ajutorului social; Institutii competente pentru azil, Administratia vamala.

Cooperarea acestor autoritati cuprinde informarea reciproca, coordonarea in cazul institutiilor si efectuarea interventiilor comune in cazul firmelor care urmeaza a fi verificate.

5. Procedurile efectuate de firme romanesti in R.F. Germania

Etapele procedurilor realizate in R.F. Germania de o firma din Romania (in conditiile Conventiei dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Federale Germania privind limitarea de personal roman din intreprinderi cu sediul in Romania) pentru a activa pe baza de lucrari sunt:

• plata taxelor catre Agentia Federala a Muncii pentru obtinerea aprobarii pentru fiecare lucrator in parte

• solicitarea (inainte de inceperea activitatii) a aprobarii din partea agentiei pentru munca competente

• plata impozitelor in Germania: impozit pe salariu, impozit pe venit, impozit comercial, T.V.A.

Firma din Romania are obligatia de a furniza o declaratie cu privire la contractul de lucrari care se depune la agentia pentru munca competenta. Firma declara salariul lunar brut, ca salariu net si total, al angajatului conform functiei sale: personal de conducere, personal de conducere adjunct, personal de specialitate, personal ajutator.

Documentele necesare pentru contracte noi:

• contractul de lucrari in original
• descrierea serviciului prestat
• aprobarea contigentului in original din partea institutiei din tara de origine
• Formularul „declaratia cu privire la contractul de lucru.

Documente necesare pentru prelungirea contractului

• prelungirea contractului in original
• declaratia cu privire la contractul de lucrari
• motivatia
• lista cu restul serviciului de prestat

• notificarea declaratiilor partenerului de contract german

• aprobarea contigentului

• planul de incadrare cu personal, modificat

Legislatie referitoare la solutionarea petitiilor si plangerilor cetatenilor valabila la nivel federal in RF.Germania

Constitutia R.F.Germania din 23 mai 1949 reglementeaza in baza articolelor 17, 17a si 45c cadrul legal privind solutionarea petitiilor.

Cadrul legal

Conform articolelor 17, si 45c din Constitutie fiecare persoana are dreptul sa se adreseze in scris Parlamentului Federal, iar de solutionarea petitiei se va ocupa o Comisie de petitii cu competente in solutionarea solicitarilor.

Scrisori

Petitiile sunt scrisori prin care se prezinta solicitari sau plangeri in interes personal, al altora sau in interes general (pot exista petitii multiple, petitii de grup, petitii in masa).

Solicitarile sunt cereri si propuneri pentru o actiune sau inactiune a autoritatilor, organelor statului sau altor institutii, cu referire la competentele publice.

Plangerile sunt sesizari referitoare la o actiune sau inactiune a activitatilor organelor statului sau a altor institutii, cu referire la competentele publice.

Petenti

Dreptul fundamental de a fi petent conform art. 17 din Constitutie revine fiecarei persoane fizice si fiecarei persoane juridice cu sediul in R.F. Germania.

Competenta Comisiei de petitii

• Comisia de petitii examineaza si solutioneaza petitiile care privesc domeniul de competenta al Guvernului federal
• Comisia pentru petitii solutioneaza, in limitele stabilite de Constitutie, petitiile care privesc si alte institutii federale.

Dreptul petitionar la informare si la transmitere

Pentru solutionarea unei petitii Comisia pentru petitii poate solicita transferarea petitiei Guvernului federal sau unei alte institutii constitutionale a federatiei.

Preluarea scrisorilor prin serviciul Comisiei

• fiecare scrisoare este inregistrata separat
• Daca pentru solutionarea petitiilor sunt competente parlamentele de land sau alte institutii, atunci, petitiile sunt inaintate de regula, acestora. Pentru solutionare Serviciul Comisiei sau ale unor comisii de specialitate preia luarile de pozitie ale Guvernului ori a altor institutii pentru informarea celor vizati.
• Daca se raspunde solicitarii petentului, atunci acesta primeste o informare
• Daca serviciul Comisiei considera ca petitia ramane in mod evident fara solutie, atunci el poate transmite petentului motivele cu precizarea ca procesul solutionarii petitiei se incheie, daca petentul nu ridica alte obiectii in decurs de sase luni.
• Petitia poate fi transferata Guvernului Federal pentru a fi luata in considerare deoarece continutul ei este motivat, pentru analiza sau in scopul utilizarii ei ca material pentru propunerile pentru legi, ordonante sau alte initiative
• Petitia poate fi inaintata catre Parlamentul European deoarece acesta este competent in problema
• Procedura privind petitia se incheie daca solicitarea a fost solutionata, i s-a raspuns corespunzator, nu se poate stabili o modificare sau completare legislativa, nu i se  poate raspunde, nu se poate obiecta procedurii administratiei sau daca solicitarea nu poate fi solutionata.

Solutionarea petitiilor de catre Comisia pentru petitii:

• in sedinta Comisiei se analizeaza petitiile
• petitiile la care solicitarea raportorilor si propunerea serviciului Comisiei sunt identice se item - izeaza si se prezinta Comisiei pentru aprobarea colectiva

• daca dupa decizia Comisiei cu privire la o petitie cadru apar mai multe petitii multiple cu acelasi continut, atunci acestea se aduna si se inainteaza Comisiei pentru aprobare colectiva impreuna cu analiza privind petitia cadru
• Comisiei i se prezinta  spre verificare: registrele petitiilor si protocolul cu privire la fiecare sedinta a Comisiei
• Comisia pentru petitii raporteaza Parlamentului federal cu privire la petitiile solutionate de ea cu o recomandare de decizie in forma unui raport colectiv.

Comunicarea deciziilor

• Dupa ce Parlamentul federal a decis cu privire la recomandarea de decizie, atunci presedintele comunica petentului modul solutionarii petitiei lui:

• Daca Parlamentul federal nu se aduna pentru sedinta, pentru o perioada mai mare de doua saptamani, iar solicitarile raportorilor si propunerea serviciului Comisiei nu sunt contrare, atunci petentului i se inainteaza, chiar inainte de decizia din Parlamentul federal, recomandarea de decizie si motivatia

In cazul petitiilor care sunt scrise din partea unei comunitati de persoane fara personalitate juridica sub un nume comun se informeaza doar asupra modului de solutionare.

• Deciziile Parlamentului federal de a trimite o petitie spre luarea in considerare catre Guvernul federal, este comunicata de Presedintele Parlamentului federal Cancelarului federal (termenul de raspuns este de regula de 6 luni).
• Deciziile Parlamentului federal de a inainta o petitie Parlamentului European, sunt comunicate de Presedintele Parlamentului federal Presedintelui Parlamentului European.
• Toate celelalte decizii sunt comunicate de catre Presedintele Comisiei
• Serviciul Comisiei comunica raspunsul Guvernului federal sau a altor institutii catre membrii Comisiei in scris

Legislatie privind timpul de lucru in R.F Germania

Sectiunea I Prevederi generale

Scopul legii

Scopul legii este:

1. asigurarea securitatii si protectiei sanatatii lucratorilor la organizarea timpului de lucru si ameliorarea conditiilor cadru pentru timpi de lucru flexibili, precum si

2. protectia zilei de duminica si a sarbatorilor recunoscute legal ca zile de pauza si de inaltare sufleteasca a lucratorilor.

Definitii conceptuale

(1) In sensul prezentei legi, timpul de lucru este perioada de la inceputul pana la sfarsitul activitatii fara pauzele de odihna; timpii de lucru de la mai multi angajatori se aduna. In minerit pauzele de odihna din subteran sunt considerate timp de lucru.

(2) Lucratorii, in sensul prezentei legi, sunt muncitorii si angajatii, precum si persoanele implicate in formarea profesionale.

(3) In sensul prezentei legi, timpul de noapte este perioada de la ora 23 la ora 6, in brutarii si cofetarii de la 22 la 5.

(4) In sensul prezentei legi, activitate pe timp de noapte este orice activitate care include mai mult de doua ore din timpul de noapte.

(5) In sensul prezentei legi, lucratorii de noapte sunt lucratorii care

1. pe baza organizarii timpului de lucru trebuie sa presteze normal activitate pe timp de noapte in ture sau

2. presteaza activitatea pe timp de noapte cel putin 48 de zile pe an calendaristic.

Timpul de lucru zilnic si perioadele libere

Timpul de lucru al lucratorilor

Timpul de lucru zilnic al lucratorilor nu va depasi 8 ore.

Timpul de lucru poate fi prelungit pana la 10 ore, doar daca in cursul a sase luni calendaristice sau a 24 de saptamani nu se depasesc 8 ore zilnic.

Pauzele de odihna

Activitatea se intrerupe prin pauze stabilite in avans de cel putin 30 de minute pentru un timp de lucru de mai mare de 6 ore si mai mic de 9 ore si de 45 de minute pentru un timp de lucru total de mai mare de 9 ore.

Pauzele de odihna conform propozitiei 1 pot fi impartite in intervale de timp de cel putin 15 minute fiecare.

Lucratorii nu vor lucra mai multe de sase ore neintrerupt fara pauza de odihna.

Perioada de odihna

(1) Dupa sfarsitul timpului de munca zilnic, lucratorii vor avea o perioada de odihna neintrerupta de cel putin 11 ore.

(2) Durata perioadei de odihna conform par. 1 poate fi scurtata cu pana la o ora in spitale si alte institutii de tratament, ingrijire si consiliere a persoanelor, in restaurante si alte societati de servire si cazare, in firmele de transport, in radiodifuziune precum si in agricultura si cresterea animalelor, daca fiecare reducere a perioadei de odihna se echivaleaza in cursul unei luni calendaristice sau a patru saptamani prin prelungirea unei alte perioade de odihna la cel putin 12 ore.

(3) Prin exceptie de la par. 1, reducerea perioadei de odihna in timpul permanentei din spitale si alte institutii de tratament, ingrijire si consiliere a persoanelor, care nu constituie mai mult de jumatate din perioada de odihna, se poate echivala cu alte perioade.

(4) In masura in care reglementarile UE pentru conducatori auto si copiloti permit perioade minime de odihna mai mici, atunci aceste se aplica prin exceptie de la par. 1.

Activitatea pe timp de noapte si in ture

(1) Timpul de lucru al lucratorilor de noapte si in ture se stabileste conform cunostintelor ergonomice asigurate cu privire la organizarea activitatii conform capacitatii umane.

(2) Timpul de lucru zilnic al lucratorilor de noapte nu va depasi 8 ore.

Timpul de lucru zilnic poate fi prelungit pana la 10 ore, daca, prin exceptie de la art. 3, in cursul unei luni calendaristice sau a patru saptamani nu se depasesc in medie 8 ore zilnic.

Pentru perioadele de timp, in care lucratorii de noapte, in sensul art. 2 par. 5 nr. 2 nu presteaza activitate pe timp de noapte, se aplica art. 3 propozitia 2.

(3) Lucratorii de noapte au dreptul sa efectueze inaintea inceperii activitatii si apoi la intervale de timp regulate, nu mai mici de trei ani, controale medicale.

Dupa implinirea varstei de 50 de ani, lucratorii de noapte au dreptul sa efectueze controalele la intervale de un an.

Costurile controlului sunt suportate de catre angajator, in masura in care el nu le ofera controalele gratuit prin medicul firmei sau printr-un serviciu medical pentru firme.

(4) Angajatorul va transfera lucratorii de noapte, la cererea acestora pe un loc de munca de zi corespunzator, daca

a) dupa raportul medical, exercitarea in continuare a activitatii pe timp de noapte de catre lucrator pericliteaza sanatatea acestuia sau

b) in gospodaria lucratorului traieste un copil sub 12 ani, care nu poate fi ingrijit de o alta persoana care traieste in gospodarie sau

c) lucratorul trebuie sa ingrijeasca un dependent care are nevoie de ingrijire, care nu poate fi ingrijit de altcineva din gospodarie, in masura in care acest lucru nu este impotriva necesitatilor urgente ale firmei.

Daca, conform angajatorului, exista motive contrare necesitatilor urgente ale firmei pentru transferul lucratorului de noapte pe un loc de munca de zi corespunzator, atunci se va asculta consiliul de firma sau de personal.

Consiliul de firma sau de personal poate inainta angajatorului propuneri pentru transfer.

(5) In masura in care nu exista reguli de echivalare conform contractului colectiv de munca, angajatorul trebuie sa acorde lucratorului de noapte, pentru orele lucrate in activitatea de noapte un numar corespunzator de zile libere platite sau o indemnizatie corespunzatoare peste remuneratia bruta la care are dreptul.

(6) Trebuie sa se asigure ca lucratorul de noapte are acelasi acces la perfectionarea profesionala si la alte masuri de perfectionare ca si ceilalti lucratori.

Exceptii

(1) In cadrul unui contract colectiv de munca sau intr-o intelegere de serviciu incheiata pe baza unui contract colectiv de munca poate fi permis,

1. prin exceptie de la art. 3

a) prelungirea timpului de lucru zilnic peste 10 ore, daca in timpul de lucru lipseste disponibilitatea de munca sau serviciul de permanenta in mare masura;

b) stabilirea unui alt interval de echivalare (recuperare);

c) (recuperat)

2. prin exceptie de la art. 4 Propozitia 2, impartirea duratei totala a pauzelor de odihna din firmele care lucreaza in ture si din firmele de transport in pauze scurte de durata corespunzatoare;

3. prin exceptie de la art. 5 par. 1, reducerea  cu pana la doua ore a perioadei de odihna, daca tipul activitatii necesita aceasta si daca reducerea perioadei de odihna se echivaleaza (recupereaza) in cadrul unui interval de echivalare stabilit;

4. prin exceptie de la art. 6 par. 2

a) prelungirea timpului de lucru zilnic peste 10 ore, daca in timpul de lucru lipseste disponibilitatea de munca sau serviciul de permanenta in mare masura;

b) stabilirea unui alt interval de echivalare (recuperare);

5. stabilirea inceputului intervalului de noapte de 7 ore din art. 2 par. 3 in perioada cuprinsa intre ora 22 si 24.

(2) In masura in care protectia sanatatii angajatului se realizeaza prin echivalarea cu un interval de timp corespunzator, printr-un contract colectiv de munca sau pe baza unei intelegeri de serviciu incheiata pe baza unui contract colectiv de munca poate fi permis

1. prin exceptie de la art. 5 par. 1, adaptarea perioadelor de odihna la specificitatea serviciului in cazul solicitarii in caz de urgenta, in special recuperarea reducerilor perioadelor de odihna ca urmare a desfasurarii activitatii in timpul acestui serviciu, in alte intervale;

2. adaptarea reglementarilor art. 3, 5 par. 1 si art. 6 par. 2 in agricultura la perioadele de solicitare si de recoltare, precum influentelor conditiilor atmosferice;

3. adaptarea corespunzatoare a reglementarilor art. 3, 4, 5 par. 1 si art. 6 par. 2 in cazul tratamentului, ingrijirii si consilierii persoanelor la specificitatea acestei activitati si la binele acestor persoane;

4. adaptarea reglementarilor art. 3, 4, 5 par. 1 si art. 6 par. 2 in administratiile si firmele federale, de land si locale si ale altor institutii, organizatii si fundatii de drept public precum si in cazul altor angajatori, pentru care sunt valabile contracte colective de munca pentru serviciul public sau se supun in principal unui contract colectiv de munca asemanator din punct de vedere al continutului, specificitatii activitatii in aceste locuri de munca.

(2a) Intr-un contract colectiv de munca sau pe baza unei intelegeri de serviciu incheiata pe baza unui contract colectiv de munca poate fi permisa, prin exceptie de la art. 3, 5 par. 1 si art. 6 par. 2, prelungirea timpului zilnic de munca peste 8 ore si fara recuperare, daca in timpul de lucru lipseste disponibilitatea de activitate sau permanenta si daca se asigura prin reglementari speciale, ca sanatatea lucratorului nu este periclitata.

(3) In cadrul domeniului de aplicare a unui contract colectiv de munca, in conformitate cu par. 1, 2 sau 2a fi preluate reglementari tarifare exceptionale ale unui angajator care nu este obligat la contractul colectiv de munca printr-o intelegere de serviciu sau, daca nu exista consiliul de intreprindere sau de personal, printr-o intelegere scrisa intre angajator si lucrator. Daca se pot include reglementari exceptionale pe baza unui contract colectiv de munca intr-o intelegere de serviciu, atunci acestea se pot utiliza in intreprinderi care nu sunt obligate printr-un contract colectiv de munca.

O prevedere tarifara exceptionala conform par 2 nr. 4 se aplica angajatorilor si angajatilor intre care nu exista contract colectiv de munca, daca intre acestia este convenita aplicarea prevederilor tarifare valabile pentru serviciul public si daca angajatorul acopera costurile intreprinderii predominant prin donatii conform legislatiei bugetare.

(4) Bisericile si societatile religioase de drept public pot introduce exceptiile mentionate in par. 1, 2 sau 2a in reglementarile lor.

(5) Intr-un domeniu, in care prevederile tarifare nu se aplica de obicei, pot fi aprobate exceptii in cadrul par. 1, 2 sau 2a prin autoritatea de control, daca acest lucru este necesar din motive de serviciu si daca sanatatea lucratorului nu este periclitata.

(6) Guvernul federal poate permite prin ordonanta, cu aprobarea Camerei landurilor, exceptii in cadrul par. 1 sau 2, in masura in care aceasta este necesar din motive de serviciu si daca sanatatea lucratorului nu este periclitata.

(7) Pe baza unei reglementari conform par 2a sau 3 pana la 5 in legatura cu par. 2, timpul de lucru poate fi prelungit, daca lucratorul si-a dat acordul scris in acest sens.

Lucratorul poate anula in scris acordul cu un termen de sase luni. Angajatorul nu poate dezavantaja un lucrator, deoarece acesta nu si-a dat acordul pentru prelungirea timpului de lucru sau a anulat acordul.

(8) Daca se admit reglementari conform par. 1 nr. 1 si 4, par. 2 nr. 2 pana la 4 sau alte reglementari pe baza par. 3 si 4, timpul de lucru nu va depasi 48 de ore saptamanal in medie pe 12 luni calendaristice. Daca admiterea se realizeaza in baza par. 5, timpul de lucru nu va depasi 48 de ore saptamanal in medie pe 6 luni calendaristice sau 24 de saptamani.

(9) Daca timpul de lucru zilnic se prelungeste peste 12 ore, atunci imediat dupa finalizarea timpului de lucru se va acorda o pauza de cel putin 11 ore.

Activitati periculoase

Guvernul federal poate decide prin ordonanta cu aprobarea Camerei landurilor, pentru domenii de ocupare individuale, pentru anumite activitati sau pentru anumite grupe de lucratori, pentru care sunt de asteptat pericole deosebite la sanatatea lucratorilor, limitarea timpului de lucru mai mult decat in art. 3, extinderea pauzelor si perioadelor de odihna mai mult decat prevazut in art. 4 si 5, extinderea prevederilor pentru protectia lucratorilor pe timp de noapte si in tura prevazuta la art. 6 si limitarea posibilitatilor de exceptie conform art. 7, in masura in care acest lucru este necesar pentru protectia sanatatii lucratorului.

Propozitia 1 nu este valabila pentru domeniile de ocupare si pentru activitatile din firmele care se supun controlului minier.

Sectiunea a IIIa Odihna de duminica si de sarbatori

Odihna de duminica si de sarbatori

(1) Lucratorii nu vor desfasura activitate duminica si in sarbatorile legale intre orele 0 si 24.

(2) In intreprinderile cu mai multe ture cu ture regulate de zi si de noapte inceputul zilei de duminica sau de sarbatoare legala poate fi devansat sau amanat cu pana la sase ore, daca pentru cele 24 de ore care urmeaza inceputului perioadei de odihna intreprinderea nu mai lucreaza.

(3) Pentru conducatori auto si copiloti inceputul odihnei de duminica sau de sarbatoare legala poate fi devansat cu pana la doua ore.

Lucrul duminica si in sarbatorile legale

(1) In masura in care lucrul nu poate fi desfasurat in zilele lucratoare, lucratorii pot fi ocupati, prin exceptie de la art. 9 duminica si in zilele de sarbatoare legala:

1. in servicii de urgenta si de salvare precum si la serviciul de pompieri;

2. pentru mentinerea sigurantei si ordinii publice precum si a capacitatii de functionare a tribunalelor si autoritatilor in scop de aparare;

3. in spitale si alte institutii pentru tratament, ingrijire si consiliere a persoanelor;

4. in restaurante si alte institutii de servire si cazare precum si in gospodarie;

5. la reprezentatii muzicale, reprezentatii de teatru, prezentari de filme, expozitii, spectacole si alte evenimente asemanatoare;

6. la actiuni cu scop necomercial si evenimente ale bisericii, societatilor religioase, asociatiilor, cluburilor, partidelor si altor societati similare;

7. la sport si in institutii de timp liber, de recuperare si de distractie, in turism, precum si in muzee si in bibliotecile de referinta stiintifica;

8. in radiodifuziune, in presa cotidiana si sportiva, in agentiile de stiri precum si in alte activitati care servesc informarii zilnice pentru alte produse de presa, inclusiv pentru livrarea acestora, pentru producerea textelor, filmelor si formelor tiparite pentru stirile si fotografiile zilnice actuale, pentru inregistrarile pe suport de sunet si imagine, precum si pentru transportul si livrarea produselor de presa, a caror prima zi de aparitie este lunea sau ziua care urmeaza unei sarbatori;

9. la targuri, expozitii si piete in sensul titlului IV din ordonanta privind societatile comerciale precum si la festivaluri;

10. in companiile de transport precum si pentru transportul si livrarea marfurilor perisabile in sensul art. 30 par. 3 nr. 2 din ordonanta privind circulatia stradala;

11. in intreprinderile furnizoare de energie si apa precum si in intreprinderile de canalizare si salubrizare;

12. in agricultura si cresterea animalelor precum si in institutii pentru tratarea si ingrijirea animalelor;

13. in firme de paza si la paza anexelor intreprinderilor;

14. la curatarea si intretinerea instalatiilor intreprinderii, in masura prin aceasta se asigura continuarea regulata a propriei intreprinderi sau a uneia straine, la pregatirea reluarii complete a activitatii intreprinderii in zi lucratoare precum si la mentinerea capacitatii de functionare a retelelor de date si sistemului de calcul;

15. pentru impiedicarea deteriorarii produselor naturale sau materiilor prime sau a deficientei rezultatelor activitatii precum si in cazul activitatilor de cercetare necesar a fi continue;

16. pentru evitarea unei distrugeri sau deteriorari majore a instalatiilor de productie.

(2) prin exceptie de la art. 9, lucratorii pot fi ocupati cu activitati de productie duminica si in zilele de sarbatoare, daca activitatile permise ca urmare a intreruperii productiei conform par. 1 nr. 14 necesita interventia mai multor lucratori decat la productia continua.

(3) prin exceptie de la art. 9, lucratorii pot fi ocupati duminica si in zilele de sarbatoare in brutarii si cofetarii pana la 3 ore cu producerea si livrarea produselor si cu vanzarea lor in cursul acestei zile.

(4) In masura in care activitatea nu poate fi desfasurata in zilele lucratoare, lucratorii pot fi ocupati, in cazul transferului urgent sau in sume mari de bani si de devize, hartii de valoare si derivate comerciale, intr-o sarbatoare care cade intr-o zi de lucru, care nu este sarbatoare in toate statele membre ale UE, prin exceptie de la art. 9 par. 1.

Recuperarea activitatii de duminica si de sarbatoare

(1) Cel putin in 15 duminici pe an nu trebuie sa se lucreze.

(2) pentru ocuparea duminica si in zilele de sarbatoare se aplica in mod corespunzator art. 3 pana la 8, totusi nu se permite depasirea timpului maxim de lucru si a intervalelor de recuperare prevazute la art. 3, 6 par. 2 si art. 7 prin timpul de lucru duminica si de sarbatori.

(3) Daca lucratorii sunt ocupati duminica, atunci ei trebuie sa aiba o zi de odihna in loc, care se va acorda intr-un interval de doua saptamani care urmeaza zilei de ocupare.

Daca lucratorii sunt ocupati intr-o zi de sarbatoare care cade intr-o zi lucratoare, atunci ei trebuie sa aiba o zi de odihna in loc, care se va acorda intr-un interval de opt saptamani care urmeaza zilei de ocupare.

(4) Odihna de duminica sau de sarbatoare conform art. 9 sau ziua de odihna in loc conform par. 3 se acorda lucratorilor direct in coroborare cu perioada de odihna conform art. 5, in masura in care acest lucru nu contravine motivelor tehnice si de organizare a muncii.

Exceptii

In cadrul unui contract colectiv de munca sau intr-o intelegere de serviciu incheiata pe baza unui contract colectiv de munca poate fi permis,

1. prin exceptie de la art. 11 par. 1,  reducerea numarului duminicilor libere in institutiile mentionate la art. 10 par. 1 nr. 2, 3, 4 si 10 la cel putin 10, in radiodifuziune, teatre, orchestre precum si reprezentantii la cel putin 8, in cinematografe si cresterea animalelor la cel putin 6 pe an;

2. prin exceptie de la art. 11 par. 3, negocierea eliminarii zilelor de odihna in loc pentru sarbatorile care cad in zile lucratoare sau acordarea de zi libera intr-un interval de recuperare stabilit;

3. prin exceptie de la art. 11 par. 1 pana la 3, acordarea de zile libere la rand, conform prezentelor prevederi, lucratorilor din traficul maritim;

4. prin exceptie de la art. 11 par. 2, prelungirea timpului de lucru in intreprinderile organizate pe ture cu activitate de foc continuu cu pana la 12 ore duminica si in zilele de sarbatoare, daca prin se ajunge la ture libere suplimentare duminica si in zilele de sarbatoare.

Art. 7 par. 3 pana la 6 se aplica.

Imputernicire, decizii, autorizare

(1) Guvernul federal poate decide, prin ordonanta cu aprobarea Camerei Landurilor, pentru evitarea pagubelor majore cu luarea in considerare a protectiei lucratorilor si a odihnei de duminica si de sarbatori

1. stabilirea mai detaliata a domeniilor cu ocupare de duminica si de sarbatori conform art. 10 precum si a activitatilor permise;

2. permiterea altor exceptii peste cele prevazute in art. 10, prin exceptie de la art. 9 si stabilirea conditiilor necesare pentru odihna de duminica si de sarbatori

a) pentru firme, in care ocuparea lucratorilor duminica si in zilele de sarbatoare este necesara pentru satisfacerea nevoilor populatiei in acele zile;

b) pentru firme, in care apar activitati a caror intrerupere sau amanare

aa) conform starii tehnicii corespunzatoare, nu este posibila sau este posibila cu dificultati majore;

bb) ar avea ca urmari pericole deosebite pentru viata si sanatatea lucratorilor;

cc) ar conduce la pagube substantiale mediului sau aprovizionarii cu energie si apa;

c) din motive legate de binele colectiv, in special pentru asigurarea ocuparii.

(2) In masura in care Guvernul Federal nu utilizeaza imputernicirea din par. 1 nr. 2 lit. a, guvernele de land pot emite hotarari corespunzatoare prin ordonanta.

Guvernele de land pot transfera aceasta imputernicire, prin ordonanta, la nivelul celei mai inalte autoritati de land.

(3) Autoritatea de control poate

1. stabili daca o ocupare este permisa conform art. 10;

2. aproba, prin exceptie de la art. 9, ocuparea lucratorilor

a) in firmele comerciale pana la zece zile de duminica sau de sarbatoare, in care conditiile speciale fac necesara o activitate sustinuta;

b) in pana la cinci duminici sau zile de sarbatoare, daca sunt conditii speciale care necesita prevenirea pagubelor disproportionate;

c) intr-o duminica pe an pentru realizarea inventarului prevazut de lege;

si pot lua decizii cu privire la timpul de lucru in legatura cu timpul alocat serviciului Religios public.

(4) Autoritatea de control poate aproba, prin exceptie de la art. 9, ca lucratorii sa fie ocupati duminica si in zilele de sarbatoare in activitati, care din motive chimice, tehnice sau fizice necesita continuarea si duminica si in zile de sarbatoare.

(5) Autoritatea de control poate aproba, prin exceptie de la art. 9, ocuparea lucratorilor duminica si in zilele de sarbatoare, daca prin utilizarea continua a timpului de lucru saptamanal permis legal si a timpilor de lucru din strainatate capacitatea concurentiala este periclitata in mod inacceptabil si daca prin aprobarea activitatii duminica si in zi de sarbatoare se poate asigura ocuparea.

Sectiuna a IV-a Exceptii in situatii speciale

Situatii deosebite

(1) Se poate face exceptie de la art. 3 pana la 5, 6 par. 2, art. 7, 9 pana la 11 in cazul activitatilor temporare in situatii de urgenta si deosebite, care apar independent de vointa persoanei implicate si ale caror consecinte nu pot fi inlaturate in alt mod, in special  daca materii prime sau alimente se deterioreaza sau rezultatele activitatii sunt amenintate.

(2) Se poate face exceptie in continuare de la art. 3 pana la 5, 6 par. 2, art. 7, 11 par. 1 pana la 3 si art. 12:

1. daca un numar mic de lucratori este ocupat temporar cu activitati a caror neindeplinire ar periclita rezultatul activitatii sau ar avea ca urmari pagube deosebite;

2. in cercetare si invatamant, in cazul activitatilor de inceput si sfarsit, care nu pot fi amanate, precum si in cazul activitatilor care nu pot fi amanate legate de tratamentul, ingrijire si consilierea persoanelor sau pentru tratamentul si ingrijirea animalelor in anumite zile, daca nu i se pot imputa angajatorului alte elemente.

(3) daca se uzeaza imputernicirile din par. 1 si 2, timpul de lucru nu poate depasi in medie 48 de ore saptamanal calculat pe sase luni calendaristice sau 24 de saptamani.

Autorizare, imputernicire

(1) Autoritatea de control poate

1. aproba un timp de lucru zilnic mai lung prin exceptie de la art. 3, 6 par. 2 si art. 11 par. 2

a) pentru operatii in ture continue pentru obtinerea turelor libere suplimentare;

b) pentru santiere si locatii de montare;

2. aproba un timp de lucru zilnic mai lung, prin exceptie de la art. 3, 6 par. 2 si art. 11 par. 2 pentru firmele din domeniul sezonier sau de campanie, daca prelungirea timpului de lucru peste 8 ore zilnic se recupereaza printr-o reducere corespunzatoare a timpului de lucru in alte perioade;

3. aproba o durata si situatie a timpului de odihna, prin exceptie de la art. 5 si 11 par. 2, in cazul disponibilitatii la serviciu, serviciului de permanenta si de apel corespunzator specificitatii acestora in serviciul public;

4. aproba un timp de odihna prin exceptie de la art. 5 si 11 par. 2 pentru realizarea unui schimb regulat de ture saptamanal, de doua ori intr-un interval de trei saptamani.

(2) Autoritatea de control poate permite exceptii suplimentare celor prevazute in prezenta lege, in masura in care aceasta este urgent necesara interesului public.

(3) Ministerul Federal al Apararii poate obliga angajatii din motive necesare apararii, prin ordonanta emisa cu aprobarea Ministerului Federal al Muncii si Afacerilor Sociale, sa presteze activitate peste limitele timpului de lucru stabilite in ordonantele emise pe baza acestei legi si in contractele colective de munca.

(4) Daca se permit exceptii conform par. 1 sau 2, timpul de lucru saptamanal nu poate depasi in medie 48 ore, in cursul a 6 luni calendaristice sau 24 de saptamani.

Sectiunea a V-a Implementarea legii

Tabele orare si pontaje

(1) Angajatorul este obligat, sa afiseze o copie a acestei legi, a ordonantelor valabile pentru firma, emise pe baza acestei legi si a contractelor colective de munca si intelegerilor de firma sau serviciu, valabile pentru firma, in sensul art. 7 par. 1 pana la 3 si a art. 12 intr-un loc corespunzator din firma pentru consultare.

(2) Angajatorul este obligat, sa inregistreze timpul de lucru al lucratorilor care depaseste timpul de lucru zilnic din art. 3 propozitia 1 si sa tina un registru al lucratorilor, care au fost de acord cu prelungirea timpului de lucru conform art. 7 par. 7. Documentele se pastreaza cel putin doi ani.

Autoritatea de control

(1) Respectarea prezentei legi si a ordonantelor emise pe baza prezentei legi se supravegheaza catre autoritatile competente (autoritate de control) conform legislatiei de land.

(2) Autoritatea de control poate lua masurile necesare, pe care angajatorul trebuie sa le indeplineasca pentru indeplinirea obligatiilor care rezulta din prezenta lege si din ordonantele emise pe baza prezentei legi.

(3) Pentru serviciul public al federatiei precum si pentru organizatiile, institutiile si fundatiile de drept public, sarcinile autoritatii de control se indeplinesc de catre ministerul federal competent sau de anumite servicii numite de acesta; acelasi lucru este valabil pentru sarcinile conform art. 15 par. 1 si 2.

(4) Autoritatea pentru control poate solicita de la angajator informatii necesare pentru implementarea acestei legi si a ordonantelor emise pe baza prezentei legi.

Ea poate solicita angajatorului sa prezinte pontajele si contractele colective de munca sau intelegerile de firma sau de serviciu in sensul art. 7 par. 1 pana la 3 si art. 12 sau sa le trimita spre consultare.

(5) Responsabilii autoritatii de control sunt imputerniciti, sa intre si sa viziteze locatiile de munca in timpul de lucru; in afara acestui timp sau daca locatiile de munca se gasesc intr-un apartament, ei pot intra si inspecta fara permisiunea proprietarului doar pentru impiedicarea unor pericole iminente pentru siguranta si ordinea publica.

Angajatorul trebuie sa permita intrarea si inspectarea locatiilor de munca.

Dreptul fundamental privind inviolabilitatea domiciliului (Articolul 13 din Constitutie) se limiteaza in aceasta privinta.

(6) Persoana obligata sa ofere informatii poate refuza informatiile la unele intrebari, care l-ar putea pune pe el insusi sau pe o persoana dependenta de el mentionata conform art. 383 par. 1 nr. 1 pana la 3 din ordonanta privind procesul civil in pericol de a fi urmarit penal sau de a se desfasura impotriva lui un proces conform legii privind contraventiile.

Sectiunea a VI-a Prevederi speciale

Neaplicarea legii

(1) Prezenta lege nu se aplica

1. angajatilor in functie de conducere in sensul art. 5 par. 3 din legea privind constituirea intreprinderii precum si medicilor sefi;

2. Conducatorilor serviciilor publice si a reprezentantilor acestora precum si lucratorilor din serviciul public, care sunt imputerniciti sa ia decizii independente in probleme de personal;

3. Lucratorilor care traiesc impreuna cu persoanele de incredere intr-o gospodarie si pe cont propriu le cresc, ingrijesc sau consiliaza;

4. domeniului liturgic al bisericilor si comunitatilor religioase.

(2) Pentru ocuparea persoanelor sub 18 ani se aplica, in locul prezentei legi, legea privind protectia muncii tinerilor.

(3) pentru ocuparea lucratorilor pe nave comerciale ca membri de echipaj in sensul art. 3 din legea marinarului se aplica, in locul prezentei legi, legea marinarului.

(4)

Ocupatii in serviciul public

La indeplinirea atributiilor din serviciul public, in masura in care nu exista prevederi tarifare, prevederile valabile pentru functionari referitoare la timpul de lucru se pot transfera prin autoritatea competenta lucratorilor; in aceasta masura, art. 3 pana la 13 nu se aplica.

Ocupatii in transportul aerian

Pentru angajarea lucratorilor in calitate de membri de echipaj pe aeronave sunt valabile, in locul prevederilor prezentei legi cu privire la timpul de lucru si de odihna, prevederile cu privire la timpul de zbor, serviciu de zbor si timpul de odihna ale celei de-a doua ordonante cu privire la organizarea companiilor pentru transportul aerian in varianta in vigoare.

Ocupatii in transportul naval intern

Prevederile prezentei legi se aplica pentru ocupatii ale personalului in transportul naval intern, in masura in care prevederile privind timpii de odihna din ordonanta de verificare referitoare la transportul pe Rin si din ordonanta de verificare privind transportul naval intern, fiecare in versiunea in vigoare, nu sunt contrare. Ele pot fi adaptate prin contractul tarifar specific transportului naval intern.

Sectiunea a VII-a Prevederi referitoare la infractiuni/contraventii si amenzi

Prevederi privind amenzile

(1) Actioneaza contrar legii, angajatorul care intentionat sau prin neglijenta

1. ocupa un lucrator peste limitele timpului de lucru contrar art. 3 sau art. 6 Abs. 2, fiecare in coroborare cu art. 11 par. 2,

2. nu acorda, nu acorda in durata minima sau la timp pauzele de odihna, contrar art. 4;

3. nu acorda timpul minim de odihna contrar art. 5 par. 1 sau nu acorda recuperare sau nu o acorda la timp prin prelungirea unei alte perioade de odihna in cazul reducerii timpului de odihna contrar art. 5 par. 2.

4. contravine unei ordonante conform art. 8 propozitia 1, art. 13 par. 1 sau 2 sau art. 24, in masura in care aceasta se refera pentru o anumita fapta la aceste amenzi;

5. ocupa un lucrator duminica sau in zilele de sarbatoare contra art. 9 par. 1;

6. ocupa un lucrator in toate duminicile contra art. 11 par. 1 sau nu acorda sau nu acorda la timp o zi de odihna de inlocuire contra art. 11 par. 3;

7. contravine unei ordonante executorii conform art. 13 par. 3 nr. 2;

8. nu afiseaza tabelul, contrar art. 16 par. 1;

9. nu elaboreaza sau nu elaboreaza corect sau nu pastreaza pentru durata prevazuta listele, contrar art. 16 par. 2;

10. nu informeaza, nu informeaza corect sau nu informeaza complet, nu prezinta documentele sau nu le prezinta complet sau nu le trimite, contrar art. 17 par. 4 sau nu permite o masura, contrar art. 17 par. 5 propozitia 2.

(2) Contraventiile pot fi pedepsite in situatiile par. 1 Nr. 1 pana la 7, 9 si 10 cu o amenda de pana la 15.000 Euro, in cazurile par. 1 nr. 8 cu o amenda de pana la 2.500 Euro.

Prevederi privind infractiunile

(1) Daca faptele mentionate la art. 22 par. 1 nr. 1 pana la 3, 5 pana la 7

1. sunt comise intentionat si prin aceasta se pericliteaza sanatatea sau puterea de munca a lucratorului sau

2. sunt repetate intentionat

atunci se pedepsesc cu pedeapsa privativa de libertate de pana la un an sau cu amenda penala.

(2) Cauzarea prin neglijenta a pericolului mentionat de par. 1 nr. 1 se pedepseste cu pedeapsa privativa de libertate de pana la 6 luni sau cu amenda penala de pana la 180 de rate zilnice.

Sectiunea a VIII-a prevederi finale

Transpunerea conventiilor bilaterale si a actelor normative ale Comunitatii Europene

Guvernul federal poate emite, cu aprobarea Camerei landurilor, ordonante conform acestei legi, pentru indeplinirea obligatiilor din conventiile bilaterale sau pentru transpunerea actelor normative ale Consiliului sau Comisiei Comunitatilor Europene, care privesc domeniile materiale ale prezentei legi.

Prevederi tranzitorii pentru contractele colective de munca

Daca un contract colectiv de munca, in vigoare la 1 ianuarie 2004 sau care are efecte dupa aceasta data, contine prevederi exceptionale conform art. 7 par. 1 sau 2 sau art. 12 propozitia 1, care depasesc termenele maxime stabilite in prezentele prevederi, atunci aceste prevederi tarifare raman in vigoare pana la 31 decembrie 2006. Contractele colective de munca conform propozitiei 1 sunt similare intelegerilor de intreprindere permise prin contractul colectiv de munca precum si reglementarilor din art. 7 par. 4.

8. Legislatie privind plata remuneratiei in zile de sarbatoare si in caz de boala

Domeniul de aplicare

(1) Prezenta lege reglementeaza plata remuneratiei lucratorului in zilele de sarbatori legale si continuarea platii remuneratiei in caz de boala precum si siguranta economica in domeniul muncii la domiciliu pentru sarbatori legale si in caz de boala.

(2) In sensul prezentei legi, lucratorii sunt muncitori si angajati precum si persoanele care urmeaza formare profesionala.

Plata remuneratiei in zilele de sarbatoare

(1) Pentru timpul de lucru care ar urma sa se desfasoare in cursul unei sarbatori legale, angajatorul trebuie sa plateasca lucratorului remuneratia pe care aceasta ar fi primit-o fara intreruperea activitatii.

(2) Pentru timpul de lucru, care cade intr-o sarbatoare legala in acelasi timp ca urmare a unui program de lucru scurt si pentru care in celelalte zile se plateste remuneratia pentru timp de lucru scurt ca si in ziua de sarbatoare legala, se aplica urmare a unei sarbatori legale conform par. 1.

(3) Lucratorii, care in ultima zi de lucru inaintea sarbatorii legale sau in prima zi de lucru dupa sarbatoarea legala lipsesc de la lucru nemotivat, nu au drept la plata pentru aceste sarbatori.

Dreptul la plata remuneratiei in caz de boala

(1) Daca un lucrator este impiedicat sa presteze activitate ca urmare a incapacitatii de munca datorate bolii, fara a i se imputa vreo vina, astfel el are dreptul la plata remuneratiei in caz de boala prin angajator pentru perioada de incapacitate de munca pe o perioada de pana la 6 saptamani. Daca lucratorul este din nou in situatia de incapacitate de munca ca urmare a aceleiasi boli, atunci el pierde dreptul din propozitia 1 pentru un interval suplimentar de cel mult 6 saptamani, din cauza noii incapacitati de munca, daca

1. el, anterior noii incapacitati de munca, cel putin sase luni, nu a fost in situatie de incapacitate de munca urmare a aceleiasi boli sau

2. de la inceputul primei incapacitati de munca urmare a aceleiasi boli a trecut o perioada de 12 luni.

(2) Incapacitate de munca care nu este produsa din pricina lucratorului in sensul par. 1 este si impiedicarea de realizare a activitatii, care urmeaza unei sterilizari sau unei intreruperi a sarcinii care nu este contrara legii. Acelasi lucru este valabil in cazul unei intreruperi a sarcinii, daca sarcina este intrerupta intr-un interval de 12 saptamani dupa primirea mesajului prin intermediul medicului, femeia insarcinata a solicitat intreruperea sarcinii si i-a dovedit medicului printr-o adeverinta ca ea a fost consultata cel putin trei zile inaintea interventiei de catre un birou de consultanta acreditat.

(3) Dreptul conform par. 1 apare ca urmare a unei relatii de munca neintrerupte de cel putin patru saptamani.

Nivelul remuneratiei de platit

(1) Pentru intervalul mentionat in art. 3 par. 1, lucratorului i se plateste remuneratia la care are dreptul pentru timpul de lucru corespunzator.

(1a) In remuneratia conform par. 1 nu intra remuneratia platita suplimentar pentru orele suplimentare si prestatiile pentru cheltuielile lucratorului, in masura in care dreptul la acestea este dependent, in cazul capacitatii de munca, de aparitia efectiva a cheltuielilor respective corespunzatoare pentru lucrator si de neaparitia acestor cheltuieli in timpul incapacitatii de munca. Daca lucratorul primeste, ca urmare a rezultatului activitatii, o bonificatie, atunci calculul remuneratiei se orienteaza dupa venitul mediu in timpul normal de lucru.

(2) Daca angajatorul este obligat sa plateasca remuneratia pentru timpul de lucru conform art. 3, care este in acelasi timp o sarbatoare legala, atunci nivelul remuneratiei pentru aceasta sarbatoare se calculeaza conform art. 2.

(3) Daca in firma se lucreaza cu timp redus de lucru si daca din aceasta cauza remuneratia lucratorului s-a redus in perioada capacitatii de munca, atunci timpul redus de lucru se ia in considerare pentru timpul de lucru corespunzator par. 1. Acest lucru nu este valabil in cazul art. 2 par. 2.

(4) Printr-un contract colectiv de munca se poate stabili o baza de calcul diferita de cea in par. 1, 1a si 3 pentru remuneratia de platit. In cadrul de valabilitate a unui asemenea contract colectiv de munca se poate negocia aplicarea regulilor contractului colectiv de munca cu privire la plata remuneratiei in caz de boala intre angajatori si lucratori carora nu li se aplica contractul colectiv de munca.

Reducerea bonificatiilor speciale

O intelegere cu privire la reducerea prestatiilor, care sunt date de catre angajator suplimentar remuneratiei curente (bonificatii speciale), este permisa cu privire la perioadele de incapacitate de munca urmare a bolii. Reducerea nu poate depasi un sfert din remuneratia calculata in medie anuala pentru o zi de munca, acordata pentru fiecare zi de incapacitate de munca urmare a bolii.

Obligatia de notificare si dovedire

(1) Lucratorul este obligat sa comunice imediat angajatorului incapacitatea de munca si durata estimata a acesteia. Daca incapacitatea de munca dureaza mai mult de trei zile, atunci lucratorul trebuie sa prezinte o adeverinta medicala cu privire la existenta incapacitatii de munca precum si la durata estimata a acesteia cel mai tarziu in ziua lucratoare care urmeaza acesteia. Angajatorul are dreptul sa solicite prezentarea adeverintei medicale anterior. Daca incapacitatea de munca dureaza mai mult decat este prevazut in adeverinta, atunci lucratorul este obligat sa prezinte o noua adeverinta medicala. Daca lucratorul este membru al unei case de sanatate de stat, atunci adeverinta medicala trebuie sa aiba o stampila a medicului care a efectuat tratamentul, ca sa se transmita imediat casei de sanatate o adeverinta cu privire la incapacitatea de munca cu datele si diagnosticul si durata estimata a incapacitatii de munca.

(2) Daca lucratorul se afla in strainatate la inceputul incapacitatii de munca, atunci el este obligat, sa comunice angajatorului in cel mai rapid mod posibil de comunicare incapacitatea de munca, durata estimata a acesteia si adresa de la locul de sedere. Costurile care apar ca urmare a comunicarii sunt suportate de angajator. In plus, lucratorul este obligat, daca este membru al unei case de sanatate de stat, sa notifice acesteia imediat incapacitatea de munca si durata ei estimata. Daca incapacitatea de munca dureaza mai mult decat este notificat, atunci lucratorul este obligat sa comunice casei de sanatate de stat noua durata estimata a incapacitatii de munca. Casele de sanatate de stat pot stabili, ca lucratorul sa indeplineasca obligatia de notificare si dovedire conform propozitiilor 3 si 4 si vizavi de o institutie straina competenta cu asigurarile sociale. Daca un lucrator bolnav cu incapacitate de munca se intoarce in tara, atunci el este obligat sa comunice imediat intoarcerea sa angajatorului si casei de sanatate.

Transferul platii in cazul raspunderii fata de terti

(1) Daca lucratorul poate solicita, pe baza prevederilor legale despagubire de la terti din cauza pierderii salariului, care a aparut ca urmare a incapacitatii de munca, atunci acest drept se transfera angajatorului, daca acesta a platit remuneratia angajatului conform prezentei legi, precum si contributiile datorate catre Agentia Federala a Muncii, partea angajatorului din contributiile pentru asigurarea sociala si asigurarea de ingrijire precum si catre institutiile de asigurare suplimentara pentru pensie si urmasi.

(2) Lucratorul va prezenta imediat angajatorului datele necesare cu privire la valorificarea dreptului de despagubire.

(3) Transferul conform par. 1 nu se poate realiza in dezavantajul lucratorului.

Dreptul de refuz a prestatiei angajatorului

(1) Angajatorul are dreptul sa refuze plata remuneratiei

1. cat timp lucratorul nu ii prezinta adeverinta medicala conform art. 5 par. 1 sau daca lucratorul nu indeplineste obligatiile conform art. 5 par. 2;

2. daca lucratorul impiedica transferul dreptului de despagubire de la un tert catre angajator (art. 6).

(2) Par. 1 nu este valabil, daca lucratorul s-a substituit obligatiilor care ii revin.

Anularea relatiilor de munca

(1) Dreptul la plata remuneratiei nu este prejudiciat, daca angajatorul anuleaza relatia de munca cu ocazia incapacitatii de munca. Acelasi lucru este valabil, daca lucratorul demisioneaza din motive care tin de angajator, care il indreptatesc pe lucrator din motive intemeiate sa demisioneze fara respectarea unui termen de concediere.

(2) Daca relatia de munca se incheie anterior expirarii termenului mentionat in art. 3 par. 1 dupa inceputul incapacitatii de munca, fara sa existe nevoia unei concedieri sau ca urmare a unei concedieri din alte motive decat cele mentionate in par. 1, atunci dreptul se incheie odata cu relatia de munca.

Masuri pentru preventie medicala si reabilitare

(1) Prevederile art. 3 pana la 4a si 6 pana la 8 sunt valabile corespunzator si pentru impiedicarea desfasurarii activitatii ca urmare a unei masuri de preventie medicala sau de reabilitare, pe care o institutie competenta cu asigurarea de pensie, sanatate sau accident, o autoritate de administrare a sprijinului acordat victimelor razboiului sau de o alta institutie competenta pentru prestatii sociale a aprobat-o si care se realizeaza intr-o institutie de preventie medicala sau reabilitare. Daca lucratorul nu este membru al unei case de sanatate de stat sau daca nu este asigurat in asigurarea legala pentru pensie, atunci art. 3 pana la 4a si 6 pana la 8 se aplica in mod corespunzator, daca a fost ordonata pe cale medicala o masura pentru preventie medicala sau reabilitare si daca aceasta se realizeaza intr-o institutie de preventie medicala sau reabilitare sau intr-o institutie similara.

(2) Lucratorul este obligat sa comunice imediat angajatorului momentul inceperii masurii, durata estimata a acesteia si prelungirea aplicarii masurii in sensul par. 1 si sa ii prezinte imediat

a) o adeverinta cu privire la aprobarea masurii printr-o institutie competenta cu asigurarile sociale conform par. 1 propozitia 1 sau

b) o adeverinta medicala privind necesitatea masurii in sensul par. 1 propozitia 2.

Siguranta economica in caz de boala in domeniul muncii casnice

(1) Persoanele angajate in domeniul muncii casnice (art. 1 par. 1 al legii privind activitatea casnica) si persoanele  asimilate acestora conform art. 1 par. 2 lit. a pana la c a legii privind activitatea casnica au, vizavi de angajatorul lor sau, in cazul in care au fost angajate de un administrator, vizavi de acesta, dreptul la plata unei bonificatii cu privire la remuneratie. Bonificatia reprezinta

1. pentru lucratorii casnici, pentru lucratori in gospodarie fara ajutoare straine si pentru persoanele asimilate conform art. 1 par. 2 lit. a din legea privind activitatea casnica 3,4%,

2. pentru lucratorii in gospodarie cu cel mult doua ajutoare straine si persoanele asimilate acestora conform art. 1 par. 2 lit. b si c din legea privind activitatea casnica 6,4% din remuneratie inaintea deducerii impozitului, contributiei catre Agentia Federala pentru Munca si contributiilor sociale fara suplimentarea costurilor si platile de efectuat fara eliminarea salariului in zilele de sarbatoare legala, a concediului si a intreruperii activitatii ca urmare a bolii. Bonificatia pentru persoanele mentionate la nr. 2 servesc in acelasi timp asigurarii drepturilor angajatilor lor.

(2) Administratorii care sunt asimilati angajatilor in activitatea casnica conform art. 1 par. 2 lit. d din legea privind activitatea casnica au, vizavi de angajatorul lor dreptul la plata bonificatiilor conform par. 1.

(3) Bonificatiile care trebuie luate in considerare conform par. 1 si 2 se trec special in foaia de salariu.

(4) Pentru lucratorii casnici (art. 1 par. 1 lit. a din legea privind activitatea casnica) se poate decide prin contract colectiv de munca, ca, in loc de prestatiile mentionate in par. 1 prop. 2 nr. 1 sa primeasca prestatiile datorate lucratorilor in cazul incapacitatii de munca in conformitate cu prevederile prezentei legi. La calcularea dreptului la remuneratie bonificatia referitoare la costuri nu se ia in considerare.

(5) Asupra bonificatiilor prevazute in par. 1 si 2 se aplica in mod corespunzator art. 23 pana la 25, 27 si 28 din legea privind activitatea casnica, asupra bonificatiilor prevazute in par. 1 pentru administrator se aplica in mod corespunzator art. 21 par. 2 din legea privind activitatea casnica. Asupra drepturilor ajutoarelor straine a persoanelor mentionate la par. 1 nr. 2 cu privire la plata remuneratiei in caz de boala se aplica in mod corespunzator art. 26 din legea privind activitatea casnica.

Plata zilelor de sarbatoare pentru personalul casnic

(1) Personalul casnic (art. 1 par. 1 din legea privind activitatea casnica) au, vizavi de angajator sau administrator, dreptul la plata zilelor de sarbatoare conform par. 2 pana la 5. Acelasi drept il au persoanele mentionate in art. 1 par. 2 lit. a pana la d din legea privind activitatea casnica, daca ele sunt asimilate in raport de plata zilelor de sarbatoare; se aplica prevederile art. 1 par. 3 prop. 3 si par. 4 si 5 din legea privind activitatea casnica. O asimilare, care se extinde asupra stabilirii remuneratiei, este valabila si pentru plata zilelor de sarbatoare, daca aceasta nu este exclusa expres de la asimilare.

(2) Remuneratia de sarbatoare se ridica, pentru fiecare zi de sarbatoare in sensul art. 2 par. 1 0,72% din remuneratia absoluta platita pe un interval de sase luni fara bonificatia pentru costuri. La calcularea remuneratiei de sarbatoare se ia in considerare: pentru sarbatorile din intervalul 1 mai – 31 octombrie, intervalul anterior de la 1 noiembrie la 30 aprilie; pentru sarbatorile din intervalul 1 noiembrie pana la 30 aprilie, intervalul anterior de la 1 mai pana la 31 octombrie. Dreptul la remuneratia de sarbatoare este independent de prestarea unei alte activitati casnice pentru angajator in intervalul semestrial curent.

(3) Remuneratia de sarbatoare se plateste la fiecare remuneratie anterioara sarbatorii. Daca angajarea s-a intrerupt inaintea sarbatorii, atunci remuneratia de sarbatoare se plateste cel mai tarziu cu 3 zile inainte de sarbatoare. Daca exista acord intre parti de la angajare ca relatia de activitate casnica nu va fi continuata, atunci persoanei indreptatite i se plateste, la ultima remuneratie, remuneratia de sarbatoare pentru zilele de sarbatoare ramase pentru semestrul curent cat si pentru cel urmator. Remuneratia de sarbatoare se trece in foaia de salariu (art. 9 din legea privind activitatea casnica).

(4) Daca remuneratia de sarbatoare pe care personalul casnic indreptatit a platit-o ajutoarelor lui straine ( art. 2 par. 6 din legea privind activitatea casnica) pentru o sarbatoare conform art. 2,  depaseste suma, pe care a primit-o pentru aceasta sarbatoare conform par. 2 si 3, atunci acesta trebuie sa restituie proportional suma primita in plus angajatorului sau administratorului. Daca persoana indreptatita este in acelasi timp administrator, atunci remuneratia de sarbatoare primita si platita mai departe pentru personalul casnic sau lucratorul in gospodarie nu se include din punct de vedere financiar. Daca o persoana indreptatita solicita o restituire conform propozitiei 1, atunci i se pot calcula, la incetarea activitatii casnice sumele restituite referitoare la remuneratia de sarbatoare, care ii sunt de platit pe baza par. 2 si par. 3 prop. 3 pentru sarbatorile ramase din semestrul in curs si cel care urmeaza.

(5) Remuneratia de sarbatoare reprezinta remuneratia in sensul prevederilor legii privind activitatea casnica cu privire la raspunderea comuna a angajatorului (art. 21 par. 2), cu privire la protectia remuneratiei (art. 23 pana la 27) si cu privire la obligatia de informare referitoare la remuneratie (art. 28); se aplica in acest sens art. 24 pana la 26 din legea privind activitatea casnica, daca s-a platit o remuneratie de sarbatoare, care este mai mica decat ceea ce stabileste prezenta lege.

Neadmiterea de exceptii

Cu exceptia art. 4 par. 4 nu se pot face exceptii in defavoarea lucratorului sau a persoanelor indreptatite conform art. 10.

Prevederi tranzitorii

Daca lucratorul este impiedicat sa presteze activitate ca urmare a incapacitatii de munca data de boala sau de o masura de preventie medicala sau reabilitare de la o data ulterioara datei de 9 decembrie 1998 pana la 1 ianuarie 1999 sau dupa aceasta data, pentru aceasta perioada se aplica prevederile valabile de la 1 ianuarie 1999, daca acestea nu sunt mai dezavantajoase pentru lucrator.

CAPITOL IV

ALTE ASPECTE

Medierea muncii prin intermediul agentilor privati de mediere (conform Codului Social partea a IIIa).

Medierea pentru desfasurarea activitatii in strainatate, recrutarea din strainatate.

Ministerul Federal al Muncii si Afacerilor Sociale poate stabili prin ordin, ca medierea pentru o angajare in strainatate sa fie realizata pentru anumite profesii si activitati doar de catre Agentia Federala a Muncii.

Contract de mediere intre un agent privat de mediere si o persoana in cautarea unui loc de munca.

Contractul prin care mediatorul se angajeaza sa medieze persoanei in cautarea unui loc de munca un contract de munca se incheie in forma scrisa si cuprinde in special taxa de mediere precum si toate activitatile care sunt necesare pregatirii si realizarii medierii. Taxa de mediere inclusiv T.V.A. nu poate depasi suma de 2000 Euro, corespunzand valorii cuponului de mediere acordat de Agentia Federala a Muncii la medierea somerilor si va fi achitata numai in cazul in care contractul de munca se materializeaza.

Taxe de mediere la medierea formarii profesionale.

Pentru prestatii de mediere a formarii profesionale se pot cere si primi rambursari doar de catre angajator in special pentru stabilirea cunostintelor persoanei si consilierea profesionala privind medierea formarii profesionale.

Nulitatea intelegerilor.

Sunt nule intelegerile intre un agent privat de mediere si o persoana in cautarea unui loc de munca cu privire la plata taxei, daca nivelul acesteia depaseste limita maxima prevazuta in art. 296, par. 3 (2000 Euro), daca este solicitata sau primita in cazul prestatiilor pentru mediere conform art. 296, par.1, prop. 3 sau daca forma scrisa necesara nu este respectata precum si in cazul in care mediatorul convine cu persoana care doreste formarea profesionala plata unei taxe, desi acest lucru nu este permis.

Administrarea datelor.

Datele personale pot fi colectate, prelucrate, transmise altei persoane (institutii) sau utilizate doar daca cei implicati au fost de acord cu aceasta in fiecare caz in parte conform art. 4a din legea privind protectia datelor la nivel federal. Documentele puse la dispozitie de cei implicati se inapoiaza direct beneficiarului la incheierea medierii, iar restul documentelor se pastreaza pentru o perioada de trei ani de la incheierea medierii, urmand ca datele personale sa se radieze dupa expirarea termenului necesar de pastrare.

Autorizare legala.

Ministerul Federal al Muncii si Afacerilor Sociale este imputernicit sa stabileasca prin ordin ca pentru anumite profesii sau grupe profesionale sa se stabileasca taxe de mediere proportionale cu salariul.

Colectarea, prelucrarea si utilizarea datelor de catre Agentia Federala a Muncii

Agentia Federala a Muncii poate colecta, prelucra si utiliza date cu caracter social, in masura in care acestea sunt necesare indeplinirii sarcinilor legale.

Prevederi privind amenzile.

Contraventiile se pot sanctiona conform legilor germane cu amenda de pana la 500.000 Euro in functie de gravitatea faptelor savarsite.

Cuponul de mediere.

Lucratorii, care au dreptul la indemnizatia de somaj si care, dupa o perioada de sase saptamani de somaj in cadrul unui interval de trei luni, nu sunt inca mediati sau, care exercita o profesie sau au exercitat ultima data o profesie sustinuta prin masuri de creare de locuri de munca ori masuri de adaptare structurala, au dreptul la un cupon de mediere valabil un interval de trei luni. Cuponul de mediere este in valoare de 2.000 Euro (inclusiv T.V.A.). Taxa de mediere  se plateste in suma de 1.000 Euro dupa o perioada de sase saptamani , iar restul dupa o perioada de sase luni de mentinere a relatiilor de munca si se plateste direct agentului privat de mediere.

Plata taxei de mediere este exclusa daca:

• agentul privat de mediere este insarcinat de agentia pentru munca cu medierea lucratorului;

• lucratorul se angajeaza la un fost angajator la care a mai lucrat pe o perioada mai mare de trei luni cu plata contributiilor, in ultimii patru ani inaintea inregistrarii ca somer. (exceptie in cazul ocuparii pe termen a persoanelor cu handicap grav).
• relatiile de munca se incheie pe o perioada mai mica de trei luni.

agentul privat de mediere nu demonstreaza ca medierea muncii este scopul lui de activitate sau nu este implicat in participarea  persoanelor cu handicap grav pe piata muncii.

Lege privind protectia mamelor active (MuSchG)

Domeniul de aplicare

Aceasta lege este valabila

1. femeilor, care se afla intr-un raport de munca,

2. femeilor angajate in gospodarie si persoanelor asimilate acestora (art. 1

par. 1 si 2 din legea privind activitatea casnica din 14 martie 1951 BGBl. I S. 191) in masura in care lucreaza.

Organizarea locului de munca

(1) Angajarea unei mame in devenire sau a unei mame in perioada de alaptare presupune obligatia organizarii si mentinerii locului de munca, inclusiv a masinilor, instrumentelor si aparatelor, precum si indeplinirea prevederilor si masurilor necesare conform reglementarilor ocuparii pentru protectia vietii si sanatatii mamei in devenire sau a mamei care alapteaza.

(2) Angajarea unei mame in devenire sau a unei mame in perioada de alaptare in activitati care presupun statul permanent in picioare sau mersul obliga la punerea la dispozitie a unei spatiu in care sa se aseze pentru scurte perioade de odihna.

(3) Angajarea unei mame in devenire sau a unei mame in perioada de alaptare in activitati care presupun statul permanent jos obliga la acordarea unor scurte pauze in activitate.

(4) Guvernul federal este imputernicit, ca prin ordonanta, cu aprobarea Camerei Landurilor

1. sa oblige angajatorii sa evita pericolele la adresa sanatatii mamei in devenire sau in perioada de alaptare sau a copiilor lor, sa realizeze spatii de odihna pentru aceste femei si sa adopte alte masuri pentru realizarea prevederilor cuprinse in par. 1;

2. sa reglementeze alte aspecte in ceea ce priveste obligatia angajatorului pentru evaluarea periculozitatii pentru mama in devenire sau care alapteaza, implementarea masurilor de protectie si informarea lucratoarelor implicare conform art. 4 - 6 ale directivei 92/85/EWG a Consiliului din 19 octombrie 1992 cu privire la implementarea masurilor pentru ameliorarea securitatii si protectiei sanatatii lucratoarelor gravide, lauzelor si lucratoarelor care alapteaza la locul de munca (ABl. EG Nr. L 348 p. 1).

(5) independent de prevederile emise pe baza par. 4, autoritatea de monitorizare poate dispune in cazuri individuale, care prevederi si masuri pentru implementarea par. 1 se aplica.

Interdictii de ocupare

MuSchG art. 3 Interdictii de ocupare pentru mamele in devenire

(1) Este interzisa ocuparea mamelor in devenire, in masura in care, conform certificatului medical, viata sau sanatatea mamei sau a copilului este periclitata la continuarea activitatii.

(2) Mamele in devenire nu pot fi ocupate in ultimele 6 saptamani inainte de nastere, daca nu declara explicit disponibilitatea pentru prestarea activitatii; declaratia poate fi anulata in orice moment.

MuSchG art. 4 Alte interdictii de ocupare

(1) Mamele in devenire nu pot fi ocupate in activitati corporale dificile, si nici in activitati in care sunt expuse efectelor negative ale materialelor periculoase pentru sanatate sau a radiatiilor de praf, gaze sau aburi, ale caldurii intense, frigului sau umezelii, ale socurilor sau zgomotului.

(2) Mamele in devenire nu au voie sa fie ocupate, in special,

1. cu activitati in care ridica, misca sau cara manual, fara ajutor mecanic, greutati de mai mult de 5 kg in mod regulat sau greutati de mai mult de 10 kg in mod ocazional. Daca se ridica, misca sau cara greutati mai mari cu mijloace de ajutor mecanice de mana, atunci utilizarea fizica a mamei in devenire nu poate fi mai mare decat cea in cazul activitatilor conform prop. 1;

2. dupa trecerea celei de a cincea luni de graviditate, cu activitati in care trebuie sa stea permanent in picioare, in masura in care aceasta ocupatie depaseste 4 ore zilnic;

3. cu activitati in care, ele se intind sau se apleaca des sau la care se aseaza in genunchi mai mult timp sau la care trebuie sa stea aplecate;

4. cu operarea aparatelor si masinilor de tot felul care solicita mult utilizarea picioarelor in special a celor cu actionare de picior;

5. cu decojiorea lemnului

6. cu activitati in care, ca urmare a graviditatii pot fi in pericol sau se pot imbolnavi de boli profesionale sau la care exista prin riscul aparitiei unei boli profesionale un pericol ridicat pentru mama in devenire sau pentru fat;

7. dupa expirarea celei de a treia luni de graviditate cu mijloace de transport;

8. cu activitati in care sunt expuse pericolului ridicat de a cadea sau a se prabusi.

(3) Ocuparea mamelor in devenire cu

1. munca in acord si alte activitati care urmaresc o remuneratie mai mare printr-un ritm ridicat al activitatii;

2. activitate continua cu un ritm de lucru prevazut

este interzisa. Autoritatea de monitorizare poate aproba exceptii, daca tipul activitatii si ritmul de lucru nu pericliteaza sanatatea mamei sau a copilului. Autoritatea de monitorizare poate aproba pentru toate mamele in devenire ale unei intreprinderi sau sectii, daca prevederile prop. 2 sunt valabile pentru toate femeile ocupate in intreprindere sau in sectie.

(4) Guvernul federal este imputernicit, pentru evitarea pericolelor de sanatate ale mamelor in devenire sau in perioada de alaptare, ca, prin ordonanta cu aprobarea Camerei Landurilor

1. Sa stabileasca activitatile, care cad sub interdictiile de ocupare ale par. 1 si 2;

2. sa emita alte interdictii de ocupare pentru mamele in devenire sau in perioada de alaptare inainte si dupa nastere.

(5) Autoritatea de monitorizare poate hotari, in cazuri individuale, daca o activitate se afla mentionata in interdictiile privind ocuparea ale par. 1 pana la 3 sau intr-o ordonanta emisa de Guvernul federal conform par. 4 Ea poate interzice in cazuri individuale ocuparea cu alte anumite activitati.

MuSchG art. 5 Obligatia de comunicare, certificat medical

(1) Mamele in devenire trebuie sa comunice angajatorului graviditatea si ziua prevazuta a nasterii, atunci cand starea lor este cunoscuta. La cererea angajatorului trebuie sa prezinte certificatul unui medic sau a unei moase. Angajatorul trebuie sa comunice imediat mesajul mamei in devenire Autoritatii de monitorizare. El nu poate comunica mesajul mamei in devenire tertilor fara aprobare.

(2) pentru calcularea perioadelor prevazute la art. 3 par. 2 dinaintea nasterii este decisiv certificatul unui medic sau al unei moase; Certificatul trebuie sa mentioneze ziua probabila a nasterii. Daca medicul sau moasa se inseala cu privire la momentul nasterii, astfel termenul se scurteaza sau se prelungeste in mod corespunzator.

(3) Costul certificatelor conform par. 1 si 2 este suportat de angajator.