Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica




Nutritie


Qdidactic » stiinta & tehnica » nutritie
Managementul descarcarilor accidentale in industria alimentara



Managementul descarcarilor accidentale in industria alimentara


Managementul descarcarilor accidentale in industria alimentara


Unul dintre cel mai semnificativ potential impact asupra mediului asociat cu industria producatoare de alimente si bauturi este acela datorat unui eveniment anormal din care rezulta descarcari accidentale de materiale in mediu. De exemplu, descarcarea accidentala a continutului unui rezervor cu materii prime, produse sau materii auxiliare (lapte, ulei brut, amoniac) poate avea un impact daunator semnificativ asupra cursurilor locale de apa sau rezervei de apa.

Pentru un bun management de mediu este esential ca toate sursele potentiale de descarcari accidentale in mediu sa fie identificate iar masurile de control impuse sa asigure ca riscul asociat cu aceste descarcari este eliminat ori redus la un nivel acceptat. Identificarea acestor descarcari este un element esential in dezvoltarea unui registru al rezultatelor de mediu ca parte a Sistemului de Management de Mediu.

Dupa introducerea masurilor de control, probabilitatea unei descarcari accidentale este extrem de scazuta.Totusi, avand de a face cu aceste evenimente neplacute , trebuie elaborate proceduri/planuri de urgenta si aplicate pentru a ne asigura ca , chiar daca apare un eveniment, situatia poate fi readusa la normal cu efecte minime asupra mediului.

Obiectivul acestei sectiuni este de a constitui un ghid de identificare a unor potentiale operatii de rutina care apar intr-o situatie, care pot rezulta in descarcarile accidentale si care pot avea un impact daunator asupra mediului. Sfaturile referitoare la cum se elimina sau reduc aceste riscuri sunt ilustrate in studiile de caz. Studiile de caz vor fi deasemeni folosite pentru a demonstra cum se intocmesc planurile de urgenta.

Sunt mai multe etape in managementul descarcarilor accidentale. Sumar, acestea sunt:

identificarea potentialelor incidente/ descarcari accidentale (operatii anormale) care ar putea avea un impact nefavorabil asupra mediului




dirijarea unei evaluari de risc asupra identificarii potentialelor descarcaril accidentale pentru a determina pericolul lor pentru mediu

dezvoltarea unor masuri de control pentru prevenirea, eliminarea sau reducerea riscului asociat cu potentialele incidente identificate.

Intocmirea unui plan de urgenta


1. Ghid de identificare a potentialelor surse de incidente/ descarcari accidentale


Sunt doua categorii generale de incidente. Acestea sunt:

pierderea continutului dintr-un depozit voluminos,dispersia, imprastierea, lipsa vasului

pierderea continutului din procese lipsite de control, neplanificate


Pentru identificarea surselor potentiale ale acestor tipuri de incidente , informatia trebuie sa fie adunata si evaluata. Aceasta informatie poate fi folosita in evaluarea de risc descrisa in sectiunea 2.


Informatia care trebuie adunata este mentionata mai jos.


(a)   Identificarea materiilor prime de pe amplasament


Posibilitatea descarcarilor accidentale este semnificativ influentata de materiile prime,produsele intermediare, produsele si deseurile care sunt depozitate intr-un loc.

Se face un inventar al materiilor prime care include:

o evaluare a potentialului pericol (si siguranta) pentru mediu. (O buna sursa pentru informatiile de garantie si mediu este eticheta cu datele de garantie (in mod normal obtinute de la furnizori) si eticheta cu date despre produs. (normal elaborate in interiorul companiei)

informatii despre cantitatile depozitate si locatia


(b)   Identificarea emisiilor din toate procesele/ inventarul emisiilor


Este important ca toate scurgerile / emisiile sau potentiale scurgeri / emisii care pot genera cresteri pana la anormal a descarcarilor intamplatoare / accidentale sa fie identificate.


Cel mai sistematic mod de a face acest lucru este de a trece prin fiecare proces si a identifica toate potentialele emisii in fiecare mediu. Caracteristic acesta va include:

materiile prime

cel mai mare depozit de materii prime

cel mai mic depozit de materii prime, saci, IBC

productia

ambalarea

paletarea

depozitarea


Avand in vedere procesele dintr-un loc si echipamentele / procesele auxiliare trebuiesc luate in considerare. Acestea constau in:

utilitati, boilere, aer comprimat, tratarea apelor, sisteme cu amoniac

transportul intern


Deseurile solide, intotdeauna vor fi considerate in general, a fi un parametru care este mentinut / controlat daca sunt preluate de catre un antreprenor autorizat.


Posibilele scenarii ce pot rezulta ca urmare a cresterii bruste, accidentale a nivelului de zgomot la granita amplasamentului, sunt deasemeni luate in considerare.





(c)      Planul amplasamentului


Planul amplasamentului este folosit pentru a arata sistemul de canalizare al amplasamentului si pentru controlul / mentinerea mecanismelor deje existente in

acel loc. Este de asemeni folosit pentru a indica locatia depozitelor si rezervoarelor , accese la materiile stocate in depozite si pentru materiile periculoase. Punctele de emisie in atmosfera majore pot fi deasemeni indicate, ca si granitele si receptorii. Este important ca planul sa fie pastrat la zi.


(d)     Localizarea amplasamentului in relatie cu receptorii de mediu


Pentru intelegerea impactului potential asupra mediului pe care il poate avea o descarcare accidentala este important sa avem cunostinte despre starea mediului locala. Desi vor fi arii arii de similaritate intre amplasamente, vor fi deasemeni si diferente, ex. O fabrica situata in zona rurala pare sa aiba probleme diferite de mediu fata de una situata antr-o zona rezidentiala sau fata de una situata in zona industriala. Descarcarile accidentale de emisii in aer, mirosul si cresterile bruste ale nivelului de zgomot sunt cu toate, probabil, principalele probleme pentru fabricile situate aproape de zonele rezidentiale in timp ce impactul asupra cursurilor de apa locale si vegetatie poate fi o ingrijorare mai mare pentru zonele rurale.


In plus este folositor a avea cunostinte de baza despre geologia si hidrogeologia zonei in care obiectivul va fi construit. Daca obiectivul este amplasat pe un teren argilos atunci orice scurgere necesita timp indelungat pentru a se infiltra in orice apa subterana de dedesubtul lui. Daca obiectivul este amplasat pe un sol nisipos sau permeabil atunci scurgerea se va infiltra mult mai rapid in apele subterane.



Un studiu al amplasamentului poate identifica toti receptorii naturali pentru acel amplasament si identifica orice particularitate , ex:

cursurile de apa receptoare care colecteaza apele tratate si/ori apele de suprafata.

proprietarii caselor de la granita amplasamentului

actractii turistice locale adiacente amplasamentului

scoli /spitale locale

acvifere sensibile

terenuri de interes specifice stiintific

arii de o frumusete naturala remarcabila


e)       Istoricul amplasamentului


Obiectivul in documentarea asupra istoricului amplasamentului este de a demostra ca acel amplasament este liber de probleme de mediu care pot apare din activitatile trecute. Informatiile adunate pot deasemeni produce un punct de plecare cu care se evalueaza impactul oricarei descarcari accidentale ce poate aparea in viitor.


Problema principala este normal accea a terenurilor contaminate sau a apei subterane contaminate. Acestea poate proveni dintr-o sursa cum ar fi rezervoarele subterane de inmagazinare , slab ancorate si fara izolatii , canalizari vechi,etc. Documentarea asupra folosintei trecute a terenului , pot fi identificate subprafete care au fost contaminate si daca este necesar pot fi facute investigatii care presupun prelevari de probe de sol /ape subterane si analizate. Investigatiile de acest gen sunt probabil duse la sfarsit daca se crede ca exista un risc rational ca solul sau apa subterana este contaminata .


f)        Alte informatii


Alti factori care trebuie luati in considerare pentru a ajuta la identificarea unor surse potentiale de incidente de mediu sunt:


- incidentele anterioare inclusiv esecurile

- controlul constructiilor si coordonarii care exista in zona si potentiale lipsa a acestui control.


g)       Structura tehnica


Structura tehnica poate fi folosita pentru identificarea potentialelor incidente. Aceste tehnici examineaza in detaliu diagramele operatiilor de productie studiate HAZOPS, FMEA Si SWIFT exemple de astfel de metode. Totusi aceste tehnici pot fi consumatoare de timp si resurse su sunt folosite numai daca amplasamentul este considerat a fi unul cu risc inalt.


2. Evaluarea de risc


Evaluarea de risc este o parte importanta a producerii, in aceeasi masura in care aplicarea acestei tehnici care va determina daca amplasamentul prezinta potentiale incidente / anormalitati ca semnificative sau nu.


Timpul evaluaraa de risc va depinde de caracteristicile instalatiei si localizarea ei. Factorii de care trebuie sa se tina cont sunt:


-dimensiunea si natura activitatilor care au loc pe amplasamentul investigat.

-riscurile pentru suprafetele populate si mediu ( receptori).


Evaluarea de risc este finalizata in acele situatii identificate in sectiunea 1 care pot aparea datorita unui impact nefavorabil in timpul unor situetii anormale/ de urgenta.

In incercarea de a cuantifica, riscul , sunt folositi doua scari de la 0-4. O scara pentru masurarea impactului sau potential ( gradul impactului) si alta pentru a masura frecventa probabilitatea aparitiei accidentului. Scarile prpuse sunt prezentate in tabelul care urmeaza. Riscul total este apoi obtinut prin multiplicarea gradului de impact in functie de frecventa intamplarilor.

a)     Gradul impactului


Este important in evaluarea impactelor potentiale a se lua in considerare impactul determinat de ignorarea oricaror masuri de control. Semnificatia impactului asupra mediului poate fi evaluata daca se iau in consecinta urmatorii factori:


Impact

Scara

-pagube foarte reduse asupra mediului si

-ingrijorarea publicului f.redusa ,si

-efect financiar redus


-pagube limitate pe amplasament, sau

-ingrijorare locala limitata, dar cu interes redus,sau

-impact financiar definit de amplasament / companie


-daune minore sau pe termen scurt pt.mediul local ,sau

-probleme locale majore ,dar de interes public limitat ,sau

-impact financiar definit de amplasament/companie


-daune moderate sau pe termen mediu pt. mediu local si/sau

-impact financiar definit de amplasament /companie

3

-daune majore sau pe termen lung pt. mediu local sau pagube minore sau

pe termen scurt pe Scara Nationala/Regionala/Internationala, si/sau

-probleme majore locale si ingrijorare generala , larga a publicului si sau

-amenintarea profitabilitatii /viabilitatii amplasamentului

4

Tabelul 4.31: Evaluarea impactului potential datorat unui accident.


Nota: sensibilitatea publicului nu se coreleaza neaparat cu vatamarea mediului sau prevederile legale. Este mult mai probabil sa fii evaluat dupa numarul de reclamatii din partea publicului su autoritatile legiuitoare , si interesul aratat de aceste parti asupra activitatilor associate cu amplasamentul.


Factorii aratati mai sus sunt doar exemple . Acestia pot fi modificati pentru a se adapta la situatia mediului local.


Semnificatia impactului este obtinuta evaluind criterii date mai sus atribuind un punctaj de la 0-4 pentru incidentele potantiale.





Exemple:

o scurgere pe amplasament care a fost complet stapinita nu va produse nici o dauna mediului deci va primi punctajul 0

daca scurgerea contamineaza o parte din terenul amplasamentului , punctajul va fi 1 . Totusi daca scurgerea patrunde in apele subterane si produce daune la scara regionala prin poluarea rezervei de apa , punctajul va fi intre 2 si 4 in functie de poluant cantitatile implicate si sensibilitatea apei subterane ( daca este folosita ca acvifer)

daca scurgerea patrunde in sistemul de drenare a apelor de suprafata , atunci pot fi daune minore, moderate sau majore asupra mediului local


Functie de dimensiunea si toxicitatea acestor descarcari, punctajul va fi 2,3 sau 4.



b)     Frecventa / probabilitatea


Frecventa /probabilitatea evenimentelor identificate la Sectiunea 1 trebuie sa fie determinate. Aceasta este evaluata folosind tabelul urmator:


Frecventa

Punctaj

Nu a aparut nici un eveniment


Neglijabila, unul la 100 ani(ex:explozie)


Scazuta, o data la 10 ani(ex: incendiu)


Medie, o data la 1 an

3

Ridicata, o data la o luna ( inchideri de intreprinderi neplanificate)


Tabelul 4.32: Punctajul probabilitatii frecventei accidentelor


c)      Evaluarea de risc generala


Evaluarea generala a riscului este obtinuta adaugand punctajului impactului , punctajul frecventei.

Cand se intocmeste o evaluare de risc , este important ca urmatoarele reguli sa fie luate in considerare:

-cand evaluind severitatea unui impact posibil apoi orice masuri de control din acel loc sunt ingnorate, se presupune ca s-a produs o dauna / un rau mediului.

-cand , avand in vedere probabilitatea /frecventa de producere atunci eficienta masurilor de control se iau in considerare.


Un exemplu simplu pentru cele mentionate mai sus ar fi o potentiala varsare a unui rezervor cu ulei comestibil intr-un rau. Avand in vedere impactul atunci acesta va fi notat cu 4. Daca rezervorul nu are concentrator, frecventa de producere posibila este o data pe an, deci un punctaj de 3 pentru frecventa / probabilitate . Astfel nivelul general al riscului este 12.

Totusi daca rezervorul are concentrator al carui volum este 110% din volumul, rezervorului , concentratorul este in foarte bune conditiuni, nici o valva nu este stricata, pompa colectorului de apa este incuiata iar cheia este tinuta de un supraveghetor, si peretii concentratorului sunt pozitionati astfel, incat traiectoria oricarei fisuri poate fi prinsa in interiorul concentratorului. Atunci , pe aceste baze, frecventa procedurii unui incident din care sa rezulte daune ale mediului va fi punctata cu 0 . De aici, rata semnificativa generala va fi zero.

Din punctajul fiecarui incident potential se poate vederea ca descarcarile accidentale aparute sunt fiecare:

-controlate adecvat pentru a se asigura ca frecventa de producere este scazuta si de aiai punctajul este scazut.

-sau impactul potential este minor , dand o rata scazuta pe aceasta scara.


Evenimentele anormale ce pot rezulta datorita descarcarilor accidentale sunt intotdeauna slab punctate pe scara frecventei dar pot avea un punctaj ridicat pe scara impactului potential.


Aplicarea evaluarii permite o analiza sistematica a evenimentelor anormale si stabileste o baza pentru clasificarea evenimentelor relevate.


3. Identificarea potentialelor descarcari accidentale care trebuie controlate


Odata , finalizata evaluarea de risc , apoi este necesar sa identificam incidentele ce pot avea un impact semnificativ asupra mediului si care in mod curent nu sunt controlate adecvat . Aceasta se face comparand punctajul valuarii de risc. Este decizia societatii de a determina care dintre potentialele incidente sunt considerate semnificative. Aceasta se poate schimba cu timpul ca parte a unui program de imbunatatirea continua a mediului.


4. Masuri de control


O evaluare trebuie sa fie facuta asupra surselor identificate pentru potentialele descarcari accidentale pentrua determina daca sunt necesare noi masuri de control sau daca cele existente trebuie sa fie imbunatatite.


Masuri de control caracteristici ce pot fi considerate:

-metode de management

-metode de actiune

-tehnici preventive

-stopare

proiectul procesului/controlului procesului


a)     Metode de management


Metodele sistemului de management pot fi aplicate pentru evaluarea unui activitati noi ce se desfasoara pe amplasament si pentru a ne asigura ca problemele de mediu , incluzind si posibilitatea descarcarilor accidentale, au fost luate in considerare.



Exemple:

-metode de evaluare a riscului pentru mediu asociat cu noile materii prime.

-pentru a ne asigura ca pe amplasament sunt luate masuri de control adcvate.

-combatibilitatea cu alte materiale si depozite de alimente cu care , in mod accidental, pot veni in contact.

-metode de evaluare a noilor procese pentru a adopta masuri de control adecvate ce vor fi prinse din faza de proiectare pentru prevenirea sau minimalizarea descarcarilor accidentale.


b)     Metode de actiune


Metodele de actiune trebuie sa fie elaborate acoperind procesele critice , pentru a ne asigura ca riscul descarcarilor accidentale este minimalizat


-Exemple:


Instructiunile operatorului pentru stabilirea procesului include:

-controale de rutina la sursele potentiale de descarcari accidentale si orice masuri de control ce se pot stabili pentru acel loc.

-controale regulate la sistemele de reducere a poluarii cu filter saci, cicloane , sisteme de tratare a deseurilor.

-inspectii regulate ale rezervoarelor de stocare subterane, cuvele de retentie.

c)      Tehnicile preventive



Exemple:

-bariere potrivite pentru prevenirea unor defectiuni la echipamentul unor vechicule in miscare.

d)     Stoparea


Exemple:

-protectia pentru depozitele mari de materiale

-echipament pentru minimalizarea impactului unei descarcari accidentale

-izolarea canalizarilor

-se ia in considerare si stoparea sau domolirea descarcarilor accidentale din valvele de siguranta deschise sau datorate exploziilor.


e)       Proiectul procesului / controlul procesului


Planificarea proceselor trebuie sa fie proiectata si controlata astfel incat descarcarile accidentale de materiale sa fie eliminate fiecare sau reduse la nivele acceptabile.



Exemple :

-tehnici de monitorizare a eficientei echipamentului de reducere a poluarii

-tehnici de prevenire a supra incarcarii rezervoarelor de stocare ( ex. nivelul de masurare , alarma pentru nivel ridicat , etc)


5. Plan de urgenta


Normal , planurile de urgenta sunt desenate pentru intregul amplasament si acopera siguranta si riscurile semnificative pentru mediu. Procedurile de urgenta care acopera riscul semnificativ pentru mediu, identificate anterior pot fi ulterior incorporate in planul de urgenta general.


Un plan de urgenta caracteristic ce acopera incidentele de mediu, include urmatoarele componente:

-rolurile si responsabilitatile persoanelor sunt clar definite incluzinand:

-proceduri pentru operatorii care raman sa opereze opratiile critice

-mod de evacuare si traseu

-mod de raspundere pentru toti angajatii

-obligatiile de salvare si medicale

-mod de raportare a urgentelor si informarea autoritatilor relevante pentru mediu si de urgenta (protectie civila , etc)

-actiunea ce trebuie intreprinsa pentru minimalizarea impactului incidentului asupra mediului

-numele angajatilor


De exemplu, este recomandat ca procedurile de urgenta stabilite sa acopere incidentele care pot implica urmatoarele tipuri de descarcari accidentale:


Exemple:

amoniac

materii prime lichide ori produse stocate in depozite ( ulei comestibil nerafinat , lapte)

praful din operatiile de uscare

folosirea unor materiale auxiliare potential periculoase ( ulei diesel)


Scopul principal al unui plan de urgenta este de a restabili situatia cat mai rapid posibil cu effect minim asupra mediului local. Situatiile de urgenta varieaza mult in dimensiune si complexitate si este important ca planurile de urgenta sa fie destul de flexibile pentru a fi utile ata pentru evenimente minore cat si pentru cele majore si destul de simple pentru a fi rapid implementate.




Efectele unor potentiale incidente catastrofale pot fi substantial reduse prin pregatirea unor planuri directe de testare cu oameni pregatiti si informati in aceasta privinta. In cazul unei situatii de urgenta , nu este timp sa se decida cine este responsabil de inspectareaagentiilor externe de identificarea posibilelor ajutoare sau de antrenara oamenilor pentru a avea o reactie rapida. Aceste pregatiri trebuiesc facute anterior oricarei urgente ( situatii de urgenta).


Alte motive pentru pregatirea planurilor in caz de urgenta ar fi:

a)     reducerea timpului de gandire odata incidentul aparut, poate reduce semnificativ consecintele incidentului ( la timp pentru eliminarea ranirii oamenilor , distrugerii bunurlor , efecte negative asupra mediului , pierderea afacerii etc).

b)     Pentru a fi siguri ca situatia este sub control si nu se desfasoara haotic.

c)      Pentru a reduce publicitatea negativa , atata timp cat incidentele grave au effect negativ asupra imaginii organizatiei ( firmei) si indirect , asupra vanzarilor si relatiilor cu publicul.

d)     Pentru a se indeplinii indatoririle statutare, deoarece planurile in caz de urgenta sunt obligatorii in multe tari.

e)     Pentru a permite informarea a timp a factorilor externi , a poplatiei , mass-media si a conducerii


Planul de urgenta poate de asemenea ca printr-un control ethnic corespunzator sa limiteze consecintele unui incident care ar putea avea loc, prin limitarea scurgerilor de ulei, izolarea drenajelor , alertarea autoritatilor competente , procedura de evacuare.








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Nutritie




Referate pe aceeasi tema


Vodka - istoria bauturii spirtoase
GHID GENERAL DE IGIENA - conditii de igiena in exploatatii de producere a laptelui
Identificarea peroxidazei
Legumele la control - legumele congelate, bio, de sera?
Carnati Harghita - reteta si materii prime pentru prepararea carnatilor
Dieta de slabire cu supa de varza
Identificarea hidrogenului sulfurat
Caracterizarea calitativa a alimentului
Dieta saptamanala pentru cei care doresc sa-si pastreze silueta
Dieta la 1000 de calorii zilnic - meniu



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.