Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Agricultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura
Clasificarea solurilor



Clasificarea solurilor


Clasificarea solurilor


Clasificarea solurilor are ca scop generalizarea cunostintelor si gruparea solurilor pe baza de asemanari si deosebiri, in clase in care sunt incluse solurile, ale caror proprietati principale pot fi considerate identice sau foarte asemanatoare.

Asigura un cadru de referinta si o terminologie unitara pentru toate solurile fiind totodata un ansamblu structural care permite o intelegere mai concreta a relatiilor dintre soluri.


1. Evolutia clasificarilor

Primele clasificari se bazau pe unele insusiri de importanta practica ale solurilor estimate calitativ. Incepand cu sec. al XIX-lea pot fi mentionate clasificarea fizica a solurilor (A. Thaer), clasificarea petrografica (F. A. Fallou), chimica (Knopp) sau geologico-geografica dupa gradul de alterare a rocilor (Richthofen).

In SUA, seriile de soluri erau definite dupa textura si originea geologica a rocii mama. La sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea in Rusia, a fost introdusa clasificarea naturalista (dupa V.V. Dokuceaev) bazata pe factorii de mediu procese proprietati (morfologie).

Acest concept, a fost adoptat in mai multe tari cu adaptari regionale unde au fost introdusi anumiti termeni rusesti cum ar fi: cernoziom, solonceac, solonet, podzol, devenind termeni internationali.

Spre sfarsitul sec. al XX-lea s-a dezvoltat un nou sistem de clasificare cunoscut sub denumirea de taxonomia americana a solurilor (Soil Taxonomy 1975, 1999) unde se pune accentul pe proprietatile intrinseci ale solului, fiind introdus un sistem de orizonturi si caractere diagnostice pe baza carora se identifica tipul de sol respectiv.

Clasificarile actuale intalnite in diferite tari pot fi grupate in trei categorii:

- clasificari genetico-factoriale;




- clasificari bazate pe proprietati ale solurilor;

- clasificari combinate.

Clasificari genetico-factoriale pot fi mentionate: clasificarea solurilor din SUA (1938) si diferite clasificari ale solurilor lumii si ale Rusiei (1956).

Clasificari pe baza de proprietatile solului se pot mentiona: clasificarea noua americana (1975, 1999) si clasificarea FAO/UNESCO (1974, 1985, 1988) cu utilizare larga in diferite tari.

Clasificarile genetice combinate folosesc drept criterii pe langa proprietatile solului si procesele pedogenetice si conditiile de mediu, unde se poate mentiona sistemul francez si sistemul german (WRB).

Clasificarea solurilor Romaniei

In tara noastra, este utilizata o clasificare combinata, care a fost elaborata in 1980 si imbunatatita in 2003. Unitatile de sol de nivel superior (clasa si tip de sol) sunt prezentate in continuare si redate in tabelul 10.1.


2. Determinarea claselor de sol

Histisoluri soluri cu orizont T (histic sau turbos) sau O (folic) de peste 50 cm grosime in primii 100 cm si care incepe in primii 50 cm sau de peste 20 cm grosime in cazul situarii pe orizont R.

Protisoluri soluri fara orizonturi diagnostice specifice avand:

- roca compacta (Rn, Rp) incepand din primii 5-20 cm (daca apare in primii 4 cm se considera la zi) sau;

- material scheletic calcarifer cu peste 40 % CaCO3 echivalent incepand din primii 5-20 cm sau;

- strat cu caracter scheletic (qq) incepand din primii 5-20 cm;

- orizont A urmat de material neconsolidat (orizont C).

Poate sa apara orizont vertic asociat orizontului C sub 50 cm adancime, proprietati gleice (Gr) proprietati stagnice (w) sau salsodice (sc, ac sau sub 50 cm chiar sa, na).

Antrisoluri soluri avand orizont antropedogenetic (intens modificate antropic) de cel putin 50 cm grosime sau soluri al caror orizont A si E au fost indepartate prin eroziune accelerata sau decopertare, la suprafata aflandu-se resturi de orizont B sau C.

Salsodisoluri soluri avand proprietati salsodice intense, adica oriznt salic (sa) sau natric (na) in primii 50 cm (asociate unui orizont A sau Bv) sau soluri avand orizont argic-natric (Btna).

Spodisoluri soluri avand orizont spodic (Bs, Bhs) sau criptospodic (Bcp)

Andisoluri soluri avand orizont andic pe cel putin 30 cm grosime incepand din primii 25 cm asociate orizontului A sau celui intermediar AC, AR sau Bv pot avea orizont organic, dar nu pot avea orizont spodic.

Hidrisoluri soluri avand:

- orizont gleic (Gr) sau orizont stagnic intens (w) incepand din primii 50 cm asociate altor orizonturi, fara sa aiba proprietati salsodice intense (sa, na in primii 50 cm) sau

- soluri cu orizont A limnic ori histic (T) submerse.

Pelisoluri soluri avand orizont vertic (y) sau pelic (z) incepand din primii 20 cm si care se continua pana la peste 100 cm.

Cernisoluri soluri cu orizont A molic si orizont subiacent (AC, AR, Bv sau Bt) cu culori de orizont molic cel putin in partea superioara (pe 10-15 cm) si cel putin pe fetele agregatelor structurale sau cu orizont molic forestalic (Amf), AC sau Bv (indiferent de culoare) si orizont Cca sau care incepe in primii 60-80 cm de la suprafata.

Nu prezinta orizont andic specific andisolurilor si nici orizont (proprietati) gleic (Gr) sau orizont stagnic (W) in primii 50 cm, caracteristice hidrisolurilor sau proprietati salsodice intense (sa, na) in primii 50 cm diagnostice pentru salsodisoluri.

Umbrisoluri soluri cu orizont A umbric si orizont subiacent (AC, AR, Bv) cu culori de orizont umbric, cel putin in partea superioara pe 10-15 cm. Nu prezinta orizont andic specific andisolurilor si nici orizont gleic in primii 50 cm sau alte elemente diagnostice. Pot avea orizont O.

Luvisoluri soluri cu orizont Bt avand culori cu valori si crome peste 3,5 la umed incepand din partea superioara. Nu prezinta orizont (proprietati) gleic (Gr) orizont stagnic intens (W) sau proprietati salsodice intense (sa, na) in primii 50 cm.

Cambisoluri soluri cu orizont B cambic (Bv) avand culori cu valori si crome peste 3,5 la umed incepand din partea superioara. Nu prezinta orizont (proprietati) gleic (Gr) orizont stagnic intens (W) sau proprietati salsodice intense (sa, na) in primii 50 cm.






Principalele caracteristici ale claselor de sol (SRTS, 2003)

Tabelul 10.1.

Clasa de sol


Proprietati diagnostice specifice

Tipul de sol

Simbol

Denumire

Simbol

Denumire

PRO

Protisoluri

Orizont A sau orizont O (sub 20 cm grosime) fara alte orizonturi diagnostice. Urmeaza roca (Rn sau Rp) sau orizontul C. Nu prezinta orizont Cca

LS

RS

PS

AS

ET

Litosol

Regosol

Psamosol

Aluviosol

Entiantrosol

CER

Cernisoluri

Orizont A molic continuat cu orizont intermediar (AC, AR, Bv, sau Bt) avand in partea superioara culori cu valori si crome sub 3,5 la umed, sau orizont A molic forestalic urmat de orizont AC sau Bv indiferent de culoare si de orizont Cca in primii 60-80 cm

KZ

CZ

FZ

RZ

Kastanoziom

Cernoziom

Faeoziom

Rendzina

UMB

Umbrisoluri

Orizont A umbric continuat cu orizont intermediar (AC, AR sau Bv) avand in partea superioara culori cu valori si crome sub 3,5

NS

HS

Nigrosol

Humosiosol

CAM

Cambisoluri



Orizont B cambic avand culori cu valori si crome peste 3,5 la umed incepand din partea superioara. Nu prezinta orizont Cca in primii 80 cm exceptand solurile erodate.

EC

DC

Eutricambosol

Districambosol

LUV

Luvisoluri

Orizont B argic avand culori cu valori si crome peste 3,5 la umed incepand din partea superioara; nu se includ solurile cu orizont B argic natric.

EL

LV

PL

AL

Preluvosol

Luvosol

Planosol

Alosol

SPO

Spodisoluri

Orizont spodic (Bhs, Bs) sau orizont criptospodic (Bcp).

EP

PD

CP

Prepodzol

Podzol

Criptopodzol

PEL

Pelisoluri

Orizont pelic sau orizont vertic incepand din primii 20 cm sau imediat sub Ap.

PE

VS

Pelosol

Vertosol

AND

Andisoluri

Orizont andic in profil, in lipsa orizontului spodic.

AN

Andosol

HID

Hidrisoluri

Proprietati gleice (Gr) sau stagnice intense (W) care incep in primii 50 cm, sau orizont A limnic ori orizont histic submers.

SG

GS

LM

Stagnosol

Gleiosol

Limnosol

SAL

Salsodisoluri

Orizont salic (sa) sau natric (na) in partea superioara a solului (in primii 50 cm) sau orizont Btna.

SC

SN

Solonceac

Solonet

HIS

Histisoluri

Orizont folic (O) sau turbos (T) in partea superioara a solului de peste 50 cm grosime sau numai de 20 cm daca este situat pe orizontul R.

TB

FB

Histosol

Foliosol


ANT

Antrisoluri

Orizont antropedogenetic sau lipsa orizontului A si E indepartate prin eroziune accelerata sau decopertare antropica

ER

AT

Erodosol

Antrosol











Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Agricultura



Animale
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura
Zootehnie

Documente online pe aceeasi tema


Clasa antrisoluri
Cerinte impuse masinilor de semanat
Clasificarea buruienilor
Clasa histisoluri
Rolul Politicii Agricole Comune in viitor
Ingrașamant natural pentru gradina de legume și pomi fructiferi
Semanatoarea hege 80
Biotehnologia insamintarilor artificiale
Strategii adoptate in domeniul agroalimentar in tarile dezvoltate
Cartoful - cultura cartofului - importanta culturii, tehnologia de cultivare



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.