Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Agricultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura
Combaterea buruienilor din principalele culturi la comcereal vaslui



Combaterea buruienilor din principalele culturi la comcereal vaslui


COMBATEREA BURUIENILOR DIN PRINCIPALELE CULTURI LA COMCEREAL VASLUI


1 CONSIDERATII GENERALE PRIVIND COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE AGRICOLE


Lupta cu buruienile s-a declansat din prima zi cand omul a

inceput sa semene sau sa sadeasca in pamant unele plante pe care le-a gasit folositoare, adica din ziua cand a devenit agricultor.

Importanta deosebita in combaterea buruienilor o prezinta folosirea in complex a tuturor metodelor de care dispunem, adica asa-numita combatere integrata.

In elaborarea programelor de combatere integrata a buruienilor trebuie sa se parcurga cateva etape importante:




Testarea diferitelor erbicide simple si combinate de catre Institutele de Cercetari si verificarea celor mai bune conditii de productie, in vederea avizarii lor.

Cartarea buruienilor de catre cadre didactice si specialisti din cerecetare si productie, care sa se finalizeze prin elaborarea de harti, la diferite scari, cu informatii despre compozitia floristica a speciilor de buruieni la nivel de unitate, judet si tara.

Elaborarea unor modele de sisteme si strategii de combatere integrata a buruienilor pentru diferite culturi agricole tinand seama de particularitatile de infestare cu buruieni si de erbicidele existente pentru a realiza o combatere cat mai eficienta si cat mai economica.

Programul de combatere integrata se elaboreaza pe baza sistemelor si strategiilor de combatere la nivel de sola si cultura (grau, floarea soarelui, rapita etc.)

Diversitatea de metode, pe care agricultorii de azi le au la dispozitie si pe baza carora elaboreaza programul de combatere integrata, se clasifica in cinci grupe: preventive, agrotehnice, fizico-mecanice, biologice si chimice.

Aceste metode au avut o evolutie in timp si spatiu, iar raporturile dintre ele au variat, in functie de etapele de dezvoltare ale agriculturii.

Pentru agricultura Romaniei, metodele preventive, agrotehnice si chimice constituie baza programului de combatere integrata, fara a neglija insa si celelalte categorii: fizico-mecanice si biologice. Ponderea mai mare sau mai mica a uneia sau a alteia dintre aceste metode, in programul de combatere integrata, depinde de tehnologia fiecarei culturi.



1.1 METODE PREVENTIVE DE COMBATERE A BURIENILOR


Aceste metode se refera, in general, la eliminarea surselor de imburuienare a culturilor, astfel putem enumera urmatoarele metode preventive:

> utilizarea la semanat de samanta conditionata;

> folosirea de gunoi de grajd cu un grad redus de infestare cu seminte de buruieni;

> evitarea transportului sau contaminarii cu seminte de buruieni prin intermediul masinilor agricole;

> mentinerea curata a canalelor de irigare si desecare si folosirea la irigat a apei fara seminte de buruieni;

> distrugerea focarelor de buruieni de pe suprafetele necultivate;

> recoltarea la timp a culturilor pentru a impiedica buruienile sa ajunga la maturitate;

> organizarea serviciilor de carantina si controlul semintelor.



1.2 METODE AGROTEHNICE DE COMBATERE A BURUIENILOR


In aceasta grupa sunt cuprinse toate masurile care se intreprind in cadrul tehnologiei de cultivare a fiecarei plante, in vederea reducerii cat mai accentuate a gradului de imburuienare, avand ca scop final diminuarea la maximum posibil a efectelor negative a acestora asupra productiei.

Metodele agrotehnice prezinta o serie de avantaje, dintre care enumeram:

se pot combate toate speciile de buruieni;

distrugerea buruienilor se realizeaza o data cu realizarea patului germinativ;

incorporarea erbicidelor in sol nu lasa reziduuri si nu deranjeaza echilibrul din natura.

Aceste mijloace de combatere nu sunt lipsite si de unele dezavantaje: inrautatesc unele proprietati ale solului (pulverizeaza agregatele de sol, daca se folosesc repetat si la umiditate necorespunzatoare a solului), sunt costisitoare, necesitand multe masini, forta de munca etc. si nu se pot realiza intotdeauna la momentul optim(daca intervin perioade mai lungi cu precipitatii care impiedica intrarea tractoarelor si masinilor pe teren).

Printre masurile agrotehnice, cu rol in combaterea buruienilor, adaugam; introducerea unor asolamente rationale, lucrari de baza ale solului efectuate corespunzator, lucrarile superficiale ale solului premergatoare semanatului eficiente, tehnica de semanat adecvata, grapatul unor culturi, prasitul mecanic, plivitul si prasitul manual, fertilizarea rationala, folosirea amendamentelor, mulcirea si eliminarea excesului de umiditate.

In ceea ce priveste rotatia culturilor, trebuie precizat ca prin folosirea asolamentelor rationale se usureaza mult lupta cu buruienile intrucat unele culturi sufoca buruienile, iar altele lupta mai greu cu acestea. De asemenea, plantele cultivate sunt insotite de anumite specii de buruieni care s-au adaptat in decursul timpului particularitatilor biologice si tehnologiei lor de cultura. Din aceasta cauza, daca se cultiva mai multi ani la rand aceeasi planta pe un teren, se inmultesc foarte mult speciile de buruieni care insotesc cultura respectiva.

Lucrarile de baza ale solului executate la timpul optim si de

inalta calitate au un rol deosebit in combaterea buruienilor.

Prin aratura sunt distruse in totalitate buruienile anuale si bienale din vegetatie si numai temporar cele perene, deoarece ele se regenereaza din organele vegetative de inmultire. Dar, prin aratura, o parte dintre aceste organe sunt aduse la suprafata solului unde mor, fie prin uscare, (in cazul araturilor de vara din zonele secetoase) fie prin degerare in timpul iernii(in cazul araturilor de toamna).

Prin aratura, combinata cu lucrarea de discuire, se pot combate in mod eficient buruienile care se inmultesc prin rizomi (Agropyron repens, Cynodon dactilon etc.). Aratura se va executa pana la adancimea unde se gaseste densitatea mare a rizomilor, acestia sunt scosi in cea mai mare parte la suprafata, apoi sunt fragmentati prin doua lucrari cu grapa cu discuri.

Dupa lastarirea in masa se executa o noua aratura la 20-22 cm, prin care se incorporeaza sub brazda fragmentele de rizomi, ajunse la epuizare. Combaterea buruienilor se poate realiza si cu freza.

O combatere eficienta se poate realiza si prin 2-6 lucrari cu freza, daca sunt suficient de adanci, indeosebi in cazul pirului. Freza poate fi folosita si in combaterea palamidei, dar, in acest caz, starpirea se realizeaza mult mai greu.

Prin aratura, semintele de buruieni sunt incorporate la adancimi de la care nu pot germina si rasari. Dar, intrucat ele au o longevitate foarte mare, concomitent cu incorporarea in adancime a semintelor de la suprafata sunt aduse din partea inferioara a brazdelor, in stratul superficial de sol, seminte germinabile.

Dintre lucrarile adanci, desfundarea contribuie la curatirea radicala a terenului de buruieni, deoarece, acestea fiind incorporate adanc, din lipsa de oxigen, organele vegetative de inmultire pier, iar semintele nu pot germina.

Referitor la lucrarile superficiale ale solului, lucrarile cu grapa cu discuri, cultivatorul, combinatorul si cu grapa cu colti reglabili, care se folosesc in vederea pregatirii patului germinativ, taie sistemul radicular al buruienilor astfel incat acestea mor prin despicare. Efectul este maxim cand buruienile se afla in prima faza de vegetatie, iar solul este mai uscat. In cazul solurilor umede sau cand survin ploi indata dupa executarea lucrarilor, radacinile se restabilesc repede si buruienile incep sa vegeteze.

Prin intoarcerea si afanarea solului, sunt puse in conditii de germinare alte semite de buruieni, care, apoi sunt distruse prin repetarea lucrarilor, contribuind in felul acesta la reducerea rezervei de seminte din sol.

Ultima lucrare superficiala a solului, executata odata cu semanatul sau in preziua semanatului pentru ca buruienile sa nu aiba un avans de rasarire fata de plantele de cultura.

Tehnica semanatului presupune semanatul la timp si realizarea unei densitati optime specifice zonei pedoclimatice si a tehnologiei practicate la irigat si neirigat contribuie la diminuarea imburuienarii culturilor.

Semanatul la epoca optima asigura incoltirea rapida a semintelor, reducand perioada de timp intre semanat si rasarire, iar plantele cultivate reusesc sa puna stapanire pe teren si sa inabuse unele buruieni care rasar ulterior. De asemenea, repartizarea uniforma a semintelor la unitatea de suprafata si realizarea unei densitati corespunzatoare, asigura o mai buna acoperire a terenului de catre plantele cultivate, impiedicand, in felul acesta, vegetatia buruienilor.

Prasitul si plivitul, sunt singurele metode agrotehnice a caror scop principal il constituie combaterea buruienilor. Numarul prasilelor, in functie de natura plantei cultivate si gradul de imburuienare, este cuprins intre 2 si 5. Prasilele trebuie sa se execute la timp, adica imediat dupa aparitia buruienilor, deoarece buruienile mici sunt combatute mult mai usor si pentru faptul ca la inceputul perioadei de vegetatie culturile sunt deosebit de sensibile la concurenta buruienilor. Prasilele trebuie efectuate la timp atat la cultura pentru care se executa, cat si la planta care urmeaza a fi cultivata in anul urmator.

Plivitul se foloseste la culturile semanate in randuri dese, care nu pot fi prasite. Mai rar, si numai pe rand, la plantele care se prasesc mecanic.

Este necesar sa se pliveasca in special buruienile care depasesc in crestere plantele cultivate si care se dezvolta in vetre, cum sunt palamida, susaiul etc.

Folosirea ingrasamintelor si amendamentelor, stimuleaza cresterea atat a plantelor de cultura cat si a buruienilor. Daca insa buruienile sunt distruse prin diferite metode pana la semanat si indata dupa semanat, plantele de cultura beneficiaza de fertilitatea solului, avanseaza in vegetatie si stanjenesc cresterea buruienilor care rasar ulterior.

Anumite specii de buruieni ca: hrana vacii (Spergula arvensis), sincerica (Scelerantus annus), coada calului (Equisetum arvensis), piciorul cocosului (Ranunculus acer) sunt tolerante la reactia acida, iar altele cum sunt: pelin (Artemisia sp.), limba pestelui (Statice gmelini) sunt tolerante la reactia alcalina. Aceste specii se inmultesc excesiv in astfel de conditii, in mare masura si datorita lipsei de concurenta din partea altor plante.

Prin aplicarea de amendamente pe astfel de soluri se corecteaza in buna masura pH-ul, reducandu-se numarul buruienilor specifice. De asemenea, plantele de cultura, intalnind conditii mai bune de crestere si dezvoltare, lupta mai usor cu buruienile.

Mulcirea are rol de a impiedica lumina sa ajunga la suprafata solului si deci de a preveni cresterea buruienilor. Ca mulci se pot folosi: paiele, gunoiul de grajd, hartia, masele plastice si alte materiale, cu care se acopera solul dintre randurile de plante prasitoare. Mulciul organic si in special gunoiul de grajd, daca contine seminte de buruieni, poate fi el insusi o sursa de imburuienare. Eficacitatea importanta in combaterea buruienilor o are mulciul de mase plastice, care impiedica rasarirea acestora.

Eliminarea excesului de umiditate pe terenurile cu drenaj natural slab, urmareste impiedicarea dezvoltarii unor buruieni specifice ca: macrisul (Rumex limosus), coada calului (Equisetum arvense), jalesul (Stachys palustris), mana de apa (Glyceria aquatica) etc. Prin desecare sau drenare, dupa caz, eliminand surplusul de apa, se reduce simtitor gradul de imburuienare cu speciile caracteristice si sporeste puterea de concurenta a plantelor cultivate.


1.3 METODE CHIMICE DE COMBATERE A BURUIENILOR


Combaterea pe cale chimica a buruienilor a aparut ca o necesitate, ea constituind o revolutie in tehnologia de cultura a plantelor, situandu-se la nivelul celor mai mari descoperiri ale secolului XX. Metoda de combatere a buruienilor pe cale chimica a devenit o parte importanta a agriculturii moderne, care se bazeaza pe o inalta productivitate a muncii omului, folosind erbicide si masini agricole perfectionate.

Prin erbicid se intelege o substanta chimica capabila, in functie de concentratia la care este folosita si in cazul prezentei unei constelatii de factori naturali favorabili, sa exercite in mod total sau selectiv asupra tesuturilor sau metabolismului plantelor cu care intra in contact, cu efect negativ care poate duce la moartea acestora.

Folosirea erbicidelor in combaterea buruienilor prezinta numeroase avantaje:

eficacitatea mare in combaterea buruienilor din culturile agricole;

in zonele sau in anii cu precipitatii abundente, erbicidele protejeaza cultura de concurenta buruienilor in perioadele critice, in care combaterea eficienta nu este posibila cu alte mijloace;

se creaza conditii favorabile pentru mecanizarea completa a culturilor;

se reduc lucrarile de intretinere, si implicit numarul de treceri cu tractoarele si diferitele utilaje pe teren, ceea ce reprezinta o mare importanta in economia de carburanti si in mentinerea insusirilor fizice ale solului;

amplifica coeficientul de valorificare, de catre plantele cultivate, a factorilor de vegetatie imbunatatiti: energia solara, spatiu de nutritie, elemente fertilizante, apa etc;

prin folosirea erbicidelor se realizeaza economie de forta de munca mecanica si manuala si creste productivitatea muncii pe unitatea de produs efectiv recoltat;

tratamentul cu erbicide se executa usor si repede, cu masini terestre sau cu aviatia utilitara, ceea ce face posibil ca intr-un timp scurt sa se trateze suprafete mari.

Folosirea erbicidelor este insa o problema care necesita cunostinte profesionale temeinice, deoarece nerespectarea tuturor regulilor de aplicare poate sa duca la o slaba eficienta in combaterea buruienilor, la poluarea mediului ambiant, la cresterea cantitatii de reziduuri in produsele agroalimentare s.a.m.d

Din aceste considerente, precum si multe altele, aplicarea erbicidelor trebuie facuta cu responsabilitate profesionala si sociala, numai de catre persoane bine instruite in domeniu.



2 COMBATEREA BURUIENILOR DIN PRINCIPALELE CULTURI LA COMCEREAL VASLUI


Organizarea complexului de factori naturali si tehnologici asigura obtinerea unor productii sigure si stabile, precum si rentabilizarea unitatilor de productie.

Masurile ce se intreprind pentru a se asigura influenta pozitiva a acestor factori asupra productiei trebuie sa duca in final la modificarea parametrilor fizici si agrochimici ai solului din unitatea si incadrarea acestora intr-o agrotehnica diferentiata pe culturi in functie de conditiile naturale oferite, si de zona de amplasare a unitatii.

Realizarea unui deziderat al productiei agricole impune folosirea tuturor verigilor tehnologice care sa duca in final la ameliorarea solului si la crearea conditiilor optime de vegetatie pentru plantele de cultura, si anume:


efectuarea la epoca optima a lucrarilor solului;

fertilizarea si amendarea pe baza cartogramei solului;

combaterea cu eficienta maxima a bolilor, daunatorilor si a buruienilor;

utilizarea in productie a soiurilor si hibrizilor de inalta productivitate;

rotatia culturilor intr-un asolament rational.


2.1 COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA GRAU DE TOAMNA IN PERIOADA 2005-2008


Graul este considerat a fi cea mai importanta cereala, ocupand la nivel mondial cele mai intinse suprafete.

Boabele prezinta un continut ridicat de hidrati de carbon, si substante proteice, atat de necesare organismului uman.

Avand in vedere ca arealul in care graul se cultiva in tara noastra este unul extrem de larg, speciile de buruieni din culturile de grau sunt diversificate, in functie de specificul factorilor climatici din diferite zone.

Combaterea buruienilor, este considerata a fi de catre specialisti in cazul culturii de grau cea mai importanta dintre toate lucrarile de intretinere ce se executa, si asta deoarece in cazul in care nu se efectueaza cu promptitudune, pierderile pot ajunge pana la circa 60-70% din recolta.

Dintre toate metodele, cea mai eficienta si mai des utilizata este combaterea pe cale chimica.

Cele mai mari probleme la nivelul Romaniei sunt ridicate de catre buruienile dicotiledonate, intre care amintim, Sinapsis arvensis, Cirsium arvense, Thlaspi arvense, Capsella bursa pastoris, etc.



2005-200 In cazul S.C. COMCEREAL VASLUI, in anul agricol 2005-2006, au fost cultivate cu grau din soiul Aresan 80 ha, avand ca planta premergatoare cartoful, soiul Dropia 60 ha, avand ca planta premergatoare soia, soiul Fundulea IV 70 ha, avand ca planta premergatoare porumbul.

Imediat dupa recoltarea premergatoarelor, s-a executat o aratura cu tractorul NEW HOLLAND in agregat cu plugul PRP-7, apoi o discuire cu acelasi tractor in agregat cu grapa GDG-2.

Ca masura preventiva la semanat s-a folosit samanta certificata, iar densitatea a fost de 500-700 spice la metrul patrat, utilizandu-se 230 kg samanta la hectar.

Semanatul s-a executat utilizand in agregat tractorul John Deer si semanatoarea SUP- 29, semintele fiind incorporate in sol la circa 4-5 cm adancime.

Principalele buruieni intalnite in numar mare si care au necesitat masuri de ordin chimic au fost Setaria viridis, Cirsium arvense, Amaranthus retroflexus, Sinapsis arvensis si Galium aparine.

Ca lucrare de intretinere s-a erbicidat cu John Deer, utilizandu-se ICEDIN SUPER 1,5l/ha sau SENCOR 1kg/ha.

Productia medie obtinuta a fost de 4500 kg/ha, in cazul soiului Dropia, 4600 kg/ha pentru soiul Fundulea IV, 4590 kg/ha, pentru Ariesan






2006-2007. Au fost cultivate cu grau din soiul Rapid 60 ha, avand ca planta premergatoare sfecla pentru zahar, soiul Ariesan 80 ha, avand ca planta premergatoare sfecla pentru zahar, soiul Fundulea IV 70 ha, cu premergatoare porumbul.

Imediat dupa recoltarea premergatoarei, s-a executat o aratura cu John Deer in agregat cu plugul PRP-7, apoi o discuire cu acelasi tractor in agregat cu discul GDG-2.

Ca masura preventiva la semanat masinile folosite au fost in prealabil curatate, s-a folosit samanta certificata, iar densitatea a fost de 600-700 spice la metrul patrat, utilizandu-se 265 kg samanta la hectar.

Semanatul s-a executat utilizand in agregat tractorul John Deer si semanatoarea SUP-29, semintele fiind incorporate in sol la circa 4-5 cm adancime

Principalele buruieni intalnite in numar mare si care au necesitat masuri de ordin chimic au fost Setaria viridis, Solanum nigra, Cirsium arvense, Amaranthus retroflexus, Sinapsis arvensis si Galium aparine.

Ca lucrare de intretinere s-a erbicidat cu John Deer in agregat cu RAU 2700, utilizandu-se SENCOR, 1kg la hectar.

Productia medie obtinuta a fost de 4800 kg/ha, in cazul soiului Rapid, 4600 kg/ha pentru soiul Fundulea IV, 4750 kg/ha pentru Ariesan.



2007-2008. COMCEREAL VASLUI, in anul agricol 2007-2008, a cultivat grau din soiul Fundulea IV 70 ha, avand ca planta premergatoare sfecla pentru zahar, soiul Gabriela 70ha, cu premergatoare porumbul, si soiul Rapid 70ha, avand ca planta premergatoare sfecla pentru zahar.

Dupa recoltarea premergatoarelor, s-a executat o aratura cu tractorul New Holland in agregat cu plugul PRP-7, apoi o discuire cu acelasi tractor in agregat cu discul GDG-2.

Ca masura preventiva la semanat s-a folosit samanta certificata, iar densitatea a fost de 550-600 spice la metrul patrat, utilizandu-se 235kg samanta la hectar.

Semanatul s-a facut cu un agregat format din tractorul John Deer si semanatoarea SUP-29, semintele fiind incorporate in sol la circa 5 cm adancime.

Buruienile intalnite mai frecvent au fost Setaria viridis, Cirsium arvense, Amaranthus retroflexus.

Ca lucrare de intretinere s-a erbicidat cu New Holland in agregat cu RAU 2700, utilizandu-se ICEDIN SUPER 1,5l/ha.

Productia medie obtinuta a fost de 4769 kg/ha, in cazul soiului Fundulea IV, 4700 kg/ha pentru Rapid, 4545 kg/ha pentru Gabriela.


2.2 COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE FLOAREA SOARELUI 2005-2008


In perioada 2005-2008 in cadrul societatii S.C. COMCEREAL VASLUI s-au cultivat urmatoarele suprafete cu floarea soarelui:

in anul agricol 2005-2006 s-a cultivat suprafata de 75 ha;

in anul agricol 2006-2007 s-a cultivat suprafata de 85 ha;

in anul agricol 2007-2008 s-a cultivat suparafata de 95 ha.

In anul 2006 floarea soarelui s-a cultivat pe o suprafata de 75 ha pe sola TUDOR.

Sola TUDOR are o suprafata de 75 ha, iar pentru anul 2005 floarea soarelui a avut ca planta premergatoare cultura graului, aceasta fiind insamantata cu hibiridul GRADUR.

Aratura s-a efectuat la adancimea de 25 cm, odata cu aceasta incorporandu-se si ingrasamintele chimice pe baza de fosfor si potasiu.

In toamna, la aproximativ doua saptamani dupa aratura s-a efectuat o maruntire a araturii cu grapa cu discuri. Odata cu efectuarea acestei lucrari s-au combatut si o parte din buruieni, aratura intrand in iarna curata.

Pregatirea patului germinativ s-a efectuat printr-o lucrare cu combinatorul, deoarece nu mai era necesar lucrarea cu grapa cu discuri, solul fiind bine uniformizat si maruntit in primavara.

Pentru combaterea buruienilor s-a executat o erbicidare cu FURORE in doza de 1,5l/ha incorporat in sol odata cu pregatirea patului germinativ si inca un tratament pe vegetatie cu FUSILADE in doza de 1,5 l/ha. Aceste erbicide au dat rezultate foarte bune, cultura fiind lipsita de buruieni, ceea ce a dus la o dezvoltare uniforma a plantelor, acestea avand un foliaj bine dezvoltat, de culoare verde intens.

Pentru combaterea daunatorilor nu s-a efectuat nici un tratament deoarece particulartatile anului respectiv nu au impus acest lucru.

In timpul perioadei de vegetatie s-au executat doua prasile mecanice.

Productia medie obtinuta a fost de 2300 kg/ha.

Pe anul 2007, floarea soarelui a fost cultivata pe o suprafata de 85 hectare, pe sola MARIA.

Aratura s-a efectuat la adancimea de 25-28 cm.Toamna s-au administrat ingrasaminte chimice pe baza de fosfor si potasiu in doza de 60 kg azot si 60 kg fosfor substanta activa. Pana la intrarea in iarna aratura a fost intretinuta printr-o lucrare cu grapa cu discuri.

Pregatirea patului germinativ s-a facut cu ajutorul a doua lucrari, una cu grapa cu discuri, iar cea de-a doua cu ajutorul combinatorului.

Pentru combaterea buruienilor in afara de RAFT, s-a mai efectuat un tratament pe vegetatie cu FUSILADE FORTE in doza de 1.5 l/ha.

In timpul perioadei de vegetatie s-a efectuat o singura prasila mecanica. Productia medie obtinuta a fost de 2500kg/ha.

In anul agricol 2007-2008, cultura florii soarelui a fost amplasata pe sola VASILE cu o suparafata de 95 hectare.

Aratura s-a efectuat la adancimea de 25-28 cm. Pana la intrarea in iarna aratura a fost intretinuta printr-o lucrare cu grapa cu discuri.

Pregatirea patului germinativ s-a facut printr-o lucrare cu grapa cu discuri si o lucrare cu combinatorul.

Pentru combaterea buruienilor s-a folosit erbicidul RAFT in doza de 1,25l/ha preemergent si erbicidul FUSILADE FORTE in doza de 1,5 l/ha.

Combaterea ratisoarei nu a fost necesara.

Pe sola VASILE nu s-a facut o fertilizare de baza ci doar la semanat pe rand. Fertilizarea pe rand s-a facut cu azotat de amoniu in doza de 60 kg substanta activa. Productia medie a fost de 2400 kg/ha.




2.3 COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE RAPITA IN PERIOADA 2005-2008


Rapita ocupa, in prezent, un loc deosebit de important in economia mondiala, ca sursa de uleiuri vegetale. Semintele contin 42-48% ulei utilizat atat in alimentatie, la prepararea unor margarine, cat si in industrie.

La acestea se adauga multiple avantaje fitotehnice: se seamana si se recolteaza in afara perioadelor aglomerate; are reactie favorabila la fertilizare; permite utilizarea completa a aceluiasi set de masini ca si la cereale; poate fi utilizata ca excelenta premergatoare pentru culturi succesive sau pentru cereale de toamna; ridica fertilitatea solului si impiedica eroziunea pe terenurile in panta; este o buna planta melifera; turtele fiind bogate in proteine, glucide si saruri minerale, au o buna valoare furajera; partea epigee a plantei (paiele) poate fi utilizata la fabricarea placilor aglomerate; poate fi utilizata si ca nutret verde toamna tarziu si primavara devreme.

Rapita prezinta si unele dezavantaje date de: seceta din perioada semanatului; alternanta intre dezghet si dezghet in primavara si brumele din perioada de imbobocire-inflorire.

Cele mai mari cultivatoare de rapita sunt China cu 7,2 milioane hectare si India cu peste 6,9 milioane hectare.


2005-200 In acest an agricol, s-au cultivat 50 hectare din soiul Triumf, avand ca planta premergatoare graul de toamna.

Ca lucrari ale solului, s-a executat o aratura cu tractorul New Holland in agregat cu plugul PRP-7, la adancimea de 20-25 cm, in agregat cu grapa stelata, urmata de o discuire cu GDG-2 si semanarea executata cu SPC-12.

Dintre speciile de buruieni cele mai frecvente in cultura rapitei sunt speciile de buruieni anuale, in special Sorgum halepense.

Ca masuri preventive de combatere, mentionam: folosirea de samanta certificata, recoltarea la timp a plantei premergatoare, utilizarea de masini agricole curatate in prealabil.

Lucrarile de ingrijire au constat in erbicidarea cu Fusilade Super in doza de 1l/ha.

Productia obtinuta a fost de 2700 kg/ha.



2006-2007. Unitatea a cultivat 50 hectare de soia, din soiul Madora, avand ca planta premergatoare sfecla pentru zahar.

Lucrarile solului constau in executarea unei araturi cu tractorul John Deer in agregat cu plugul PRP-7, urmata de o discuire cu GDG-2, in agregat cu acelasi tractor, si semanare executat cu SPC-12.

Dintre speciile de buruieni prezente: Setaria spp., Avena fatua, Cynodon dactylon.

Cu privire la masurile preventive de combatere a buruienilor, mentionam: utilizarea de masini agricole curatate in prealabil, folosirea de samanta certificata, recoltarea la timp a plantei premergatoare.

Lucrarile de intretinere au constat in erbicidarea cu Galant super in doza de 1l/ha, cu ajutorul agregatului John Deer+RAU 2700.

Productia a fost de 2900 kg/ha.




2007-2008. S-au cultivat 50 de hectare din soiul Madora, avand ca planta premergatoare graul de toamna.

In ceea ce priveste lucrarile solului s-a executat o aratura la adancimea de 20-25 cm cu tractorul New Holland in agregat cu plugul PRP-7, urmata de o discuire cu GDG-2, in agregat cu acelasi tractor, si semanat executat cu SPC-12.

Dintre speciile de buruieni intalnite in cultura enumeram Setaria spp., Sorgum halepense, Xanthium spp.

Masurile preventive de combatere a buruienilor, constau in folosirea de samanta certificata, recoltarea la timp a plantei premergatoare, utilizarea de masini agricole curatate de semintele de buruieni etc.

Lucrarile de intretinere au constat in erbicidarea cu Galant super in doza de 1l/ha.



Productia obtinuta a fost de 3000 kg/ha.



ASPECTE ECONOMICO-ORGANIZATORICE ALE SOCIETATII AGRICOLE S.C. COMCEREAL S.A VASLUI



2 MIJLOACE DE PRODUCTIE

Pentru a produce, transforma si comercializa bunuri si servicii agroalimentare, agentii economici din cadrul sectorului agroalimentar utilizeaza factorii de productie (materii prime, capital, forta de munca). Combinand acesti factori dupa o tehnologie mai bine definita, fiecare va fabrica o gama de produse sau va furniza servicii. Functia de productie descrie relatia dintre volumul produs dintr-un bun oarecare si cantitatile diferitilor factori necesari pentru fabricarea sa.

Eficienta economica a oricarui sistem productiv depinde, pe de o parte, de ansamblul actiunilor si retroactiunilor cu mediul ambiant, iar pe de alta parte, de totalitatea masurilor luate in interiorul sistemului, avand drept scop utilizarea optima a factorilor, in cadrul unor tehnologii date.

Progresul tehnic determina agentii economici sa utilizeze cantitati crescande de factori de origine industriala (masini, instalatii, ingrasaminte, produse fitosanitare) deci de consumuri intermediare, fapt ce antreneaza o economie de forta de munca cu implicatii directe asupra reducerii timpului necesar pentru obtinerea unui produs si asupra reducerii costurilor de productie pe care le va avea unitatea agricola.

In exploatarea terenului terenului agricol, societatea aplica o rotatie a culturilor folosindu-se un asolament de 5 ani de tipul: cereale, leguminoase pentru boabe, culturi tehnice si industriale.

In cultivarea terenurilor se aplica tehnologii specifice culturilor, corespunzator unei agriculturi rationale, moderne in care se pune accent pe elementele de intensivizare a productiei ca:

Mecanizare

Chimizare: -aplicarea ingrasamintelor chimice dupa cartarea agrochimica

-erbicidare

-tratamente fito-sanitare

-seminte din soiuri si hibrizi de inalta productivitate adecvati zonei

- lucrari antierozionale pe versanti

Ingrasamintele minerale sunt folosite, in cadrul unitatii, pentru sporirea fertilitatii solului, intr-un mod rational.

Ingrasamintele organice folosite, in cadrul fermei sunt: gunoiul de grajd, compostul, ingrasaminte verzi si alte resturi de origine vegetala sau animala.

Productiile realizatein medie pe hectar, in perioada 2005-2008 la principalele culturi sunt:

Grau de toamna 4600 kg/ha;

Floarea soarelui 2400 kg/ha;

Rapita - 2800 kg/ha;

Sfecla pentru zahar 43230 kg/ha;

Soia - 2560 kg/ha.

Toate semintele si materialul saditor sunt achizitionate doar de la firme foarte cunoscute si cu prestigiu in acest domeniu atat in tara cat si in strainatate cum ar fi: Monsanto, Pioneer, Syngenta etc., deoarece chiar daca sunt mai scumpe au un caracter genetic de productie foarte ridicat si rezistenta si/sau toleranta la boli si daunatori.

Mecanizarea lucrarilor agricole este asigurata de propriul sector mecanic, utilat cu toata gama de masini si utilaje. Aceste masini provin cu ajutorul unor programe de finantare europeana (SAPARD).

Pentru executarea principalelor lucrari la S.C. COMCEREAL S.A VASLUI se utilizeaza masinile si utilajele prezentate in tabel.




Nr

crt

Specificare

Denumire utilaj

Nr

crt

1


tractoare

NEW HOLLAND

CLAAS

LAVERDA

JOHN DEER

2

4

3

1

2

pluguri

P-P 3-30

Landsberg

5

5

3

grape

GDG-3,5

GS

4

6

4

semanatori si masini deplantat

SUP-29

SPC

7

3

5

Masini de administrat ingrasaminte, amendamente si erbicide

MIC

MET 2500

MPSP

4

3

3


6

combinatoare

CGE

CPCG

5

5

7

masini de recoltat

CTRC-2


6

8

remorci

RM-2

8

9

cisterne


4

10

masini de transportat

AUTOCAMION MERCEDES

6

11

selectoare

SU-4

2

12

masini de tratat seminte


2

13

utilaje pentru cantarire

BASCULA 60 TONE

1


3 ORGANIZAREA MUNCII

Forta de munca cuprinde salariati permanenti in numar de 35, precum si din muncitori agricoli sezonieri, in numar de 8. Toti lucreaza in acord pe baza normelor de productie sau volum de munca prestat, in functie de sectorul in care este incadrat.

Acestia lucreaza aproximativ 10 ore/zi in timpul campaniilor agricole si 8 ore/zi pe perioada de iarna cand acestia presteaza servicii de reparatii a parcului de masini si tractoare si de paza.

Societatea foloseste si muncitori sezonieri pe care ii recruteaza din randul localnicilor din comuna Banca, dar din ce in ce mai putin deoarece societatea incearca sa mecanizeze din ce in ce mai mult toate verigile tehnologice si deloc de neglijat pentru ca se confrunta cu o plecare masiva a fortei de munca din zona (in special barbati) in tarile vestice.

La repartizarea terenului pe brigazi de productie s-au luat in considerare conditiile concrete ale caracteristicilor terenului agricol, asigurandu-se conditii asemanatoare tuturor brigazilor, in ceea ce priveste departarea la care primeste terenul si procentul de suprafata ce revine pe fiecare muncitor in parte.

O deficienta in organizarea muncii este aceea ca si conducerea unitatii nu s-a orientat inca in ceea ce priveste repartizarea catre brigazi a unor masive de teren cat mai compacte pentru a evita faramitarea actuala a terenului prin impartirea pe brigazi.



Pentru a favoriza si mai mult intarirea spiritului de raspundere si de cointeresare a membrilor in sporirea continua a fertilitatii solului si a productiei se practica repartizarea neschimbata a terenului pe brigazi timp de 4-5 ani. In cadrul brigazilor, organizarea muncii este pe echipesi familii.

Productiile realizate in unitatea agricola, sunt ridicate datorita complexului de factori vegetali ce au reactionat in perioada data, dar si a bunei organizari a muncii.



Principalele culturi si productiile medii la hectar ale S.C. COMCEREAL S.A. VASLUI


CULTURA

PRODUCTIA MEDIE kg/ha

Grau de toamna

4600

Floarea soarelui

2400

Rapita

2800

Soia

2560



4 EFICIENTA ECONOMICA A PRODUCTIEI LA S.C. COMCEREAL S.A. VASLUI


Cunoasterea si folosirea eficientei econimice a productiei agricole constituie o conditie pentru planificarea si organizarea stiintifica a productiei, pentru o continua imbunatatire, avand un rol important in sporirea si micsorarea continua a costului de productie pe fiecare unitate de produs din ferma agricola.

Eficienta economica a activitatii de productie din agricultura reprezinta o categorie economica ce exprima insusirea de a produce efecte economice maxime cu minimum de cheltuieli.

Marimea si calitatea activitatii precum si modul de utilizare a resurselor economice de catre agentii comerciali se caracterizeaza, intr-un ansamblu de rezultate economico-financiare care definesc eficienta activitatii comerciale. Ea constituie principiul fundamental al eficientei si prosperitatii oricarei firme comerciale si, pe plan mai larg, conditia integrarii comertului in cerintele unei economii moderne.

Conceptul de eficienta este asimilat in teoria si practica economica cu diverse forme de manifestare a rezultatelor obtinute de agenti economici, cum sunt: rentabilitatea, productivitatea factorilor de productie, eficacitatea capitalului, economisirea costurilor, etc.

Privit ca principiu de organizare si conducere a activitatii in economia de piata, el are insa un continut mult mai bogat si totodata, generalizeaza rezultatele favorabile obtinute de agenti economici. Alegerea eficace in satisfacerea unor nevoi, nelimitarea sau maximizarea satisfacerii nevoilor sub constrangerea resurselor sunt expresii prin care eficienta este situata in centrul teoriei si practicii economice.

Analiza eficientei economice a productiei agricole reprezinta elementul prin care fermierii identifica in mod fundamental produsele, culturile, si speciile de animale care permit cresterea performantelor economice la nivelul exploatatiei agricole (2005 G. Stefan, A. Caia, D. Bodescu).

Prin eficienta activitatii economice, in speta a comertului, se intelege raportul dintre efortul depus si rezultatele obtinute de un agent economic si de comert, in ansamblul sau, sau raportul dintre rezultate si efort. Efortul se masoara prin consumul de resurse economice (materiale, umane si financiare), iar rezultatele prin volumul desfacerilor sau alte efecte calitative ale activitatii economice (cresterea profitului sau a productivitatii muncii, reducerea nivelului relativ al cheltuielilor de circulatie, precum si promovarea progresului tehnic).

Performanta economica a unei exploatatii agricole se exprima prin rezultatul raportului dintre efecte si eforturi, depinzand de gradul de inzestrare cu resurse, factorii naturali si biologici precum si abilitatii manageriale ale conducerii exploatatiei agricole.

In situatia in care dezvoltarea agriculturii este conditionata de organizarea pe baze stiintifice a productiei agricole principala atentie este acordata folosirii cat mai rationale, mai eficiente a conditiilor naturale (clima, fertilitatea solului), resurselor materiale, de munca si a celor financiare.

Aprecierea performantei economice este posibila prin prelucrarea si interpretarea informatiei contabile, informatiilor din bugetul de venituri si cheltuieli, prin studii de marketing, programe pentru investitii etc., stabilirea corecta si monitorizarea evolutiei indicatorilor tehnico-economici, de marketing si financiari creand conditiile luarii unor decizii optime pentru cresterea performantei.

Cresterea eficientei activitatii economice din agricultura depinde de o multitudine de factori: economici, tehnici, organizatorici, conjuncturali si naturali.

Factorii economici de crestere a eficientei activitatii din agricultura pot fi:

asigurarea optima a productiei cu fondurile si ,ijloacele necesare si utilizarea lor cat mai rationala;

asigurarea optima a unitatilor cu forta de munca calificata si utilizarea ei cat mai rationala;

cresterea cointeresarii materiale a lucratorilor in rezultatele muncii lor.

Dintre factorii tehnici ce concura la ridicarea eficientei economice, cei mai importanti se refera la principalele directii ale progresului tehnic si anume

cresterea gradului de mecanizare a lucrarilor agricole;

introducerea pe scara larga in productie a tehnologiilor moderne;

extinderea electrificarii si automatizarii proceselor de munca;

modernizarea mijloacelor de transport si a cailor de comunicati;

extinderea irigatiilor si a celorlalte lucrari de hidroamelioratii;

utilizarea pe scara larga in productie a unui material biologic de mare capacitate productiva.

Ca factori organizatorici de crestere a eficientei economice a activitatii din agricultura mentionam:

repartizarea teritoriala judicioasa a productiei agricole vegetale si animale, in functie de cerintele acesteia fata de conditiile naturale si economice;

profilarea, concentarea, specializarea, cooperarea in productie si integrarea economica;

organizarea stiintifica a productiei si a muncii in cadrul unitatii agricole.

Dintre factorii naturali, conditiile de clima si sol si particularitatile biologice ale diferitelor plante si animale au o mare influenta asupra eficientei economice a activitatii din agricultura.

Acestor scopuri trebuie sa le serveasca si indicatorii eficientei economice a productiei agricole.

Calculul indicatorilor care exprima eficienta economica, costul de productie, profitul si rata profitului sunt calculate in tabel, fiind prezantata situatia perioadei 2005-2008;



Eficienta economica la principalele culturi ale S.C. COMCEREAL S.A VASLUI.


Specificare

Grau

Floarea soarelui

Rapita

Soia

Suprafata

210

255

50

60

Cheltuieli lucrari mecanice

890,432

5707,345

951,935

1615,9

Cheltuieli lucrari manuale

67,890

490,242

81,7107

860,4

Cheltuieli cu materii si materiale

975,320

4411,736

735,2984

5608,473

Cheltuieli totale/ha

1933,642

10609,323

1768,9351

80877

Productia la ha

4600

2400

2800

2560

Productia totala

966000

612000

140000

153600

Pret vanzare

0,5

1,43

1,4

1,7

Venit la ha

2300

3432

3920

4352

Venit total

483000

875160

196000

261120

Cost productie lei/kg

0,9936

7,7808

1,296

0,4181

Profit brut lei

465,680

723,765

181,649

1293,67

Rata profitului

27,8

19,65

13,2

13









Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Agricultura



Animale
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura
Zootehnie

Esee pe aceeasi tema


CARTOFUL-solanum tuberosum
Metode in fundamentarea sistemelor de productie
Asigurarea rezervelor de hrana pentru familiile de albine
Reforma Fischler din 2003
Caracterizarea sectorului agroalimentar din Romania in perspectiva integrarii in U.E.
Fertilizarea culturii cartofului pentru consum
Combaterea buruienilor din principalele culturi la comcereal vaslui
Despre sectorul agricol al Uniunii Europene
Determinarea rezervei de seminte de buruieni din sol
Functiunile unitatilor agricole



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.