Potentialul climatic si influenta sa in repartitia populatiei si desfasurarea activitatilor agricole

Potentialul climatic si influenta sa in repartitia populatiei si desfasurarea activitatilor agricole

Printre factorii importanti care au favorizat umanizarea teritoriului studiat a fost climatul de adapost, c veri calde si ierni blande. Aici au loc patrunderi sle maselor de aer de origine mediteraneeana si oceanica, mai calde si mai umede si invazii de aer tropical, contribuind la optimizarea conditiilor climatice.

Campia Bailestiului, ca de astfel, intreaga unitate naturala din care face parte, reprezinta o vasta arie depresionara in interiorul arcului Carpato-Balcanic. Numai pe latura estica se deschide larg spre uscatul est-european de unde patrund mase de aer continenetal, mai ales iarna cand anticiclonul soberian isi extinde aria de actiune.

Teritoriul studiat apartine zonei climatice temperat-continentale, dar pozitia sa geografica in partea de sud - sud-vest a tarii, altitudiniile, in general, sub 200 de m si cadrul incojuratormai innalt determina aparitia unor nuante climatice mai deosebite fata de restul tarii.In ansamblu, intreaga campie are o clima mai calda decat in centrul si nordul tarii si continentalism mai moderqat decat in estul acesteia.Iernile sunt reci, insa mai blande , iar verile si sunt mai calde si mai secetoase . Desi situata la adapostul arcului Carpato-Balcanic, din vestul si sud-vestul sontinentului patrund mase de aer maritim mediteraneean si umed oceanic, ameliorand, periodic, conditiile climatic. Influenta maselor estice de aer cld si uscat, puternic continentalizat se dace mai putin simtita. Insa, in regimul termic si dinamica atmosferica se resimt influente sudice manifestate si in regimul precipitatiilor prin maximul secundar de toamna.

Cercetarea particularitatiilor climei din aceasta regiune se bazeaza pe datele obiective rezultate din observatiile efectuate la statiile meteorologice Calafat si Bailesti, date puse la dispozitie de Centrul Meteorologic Regional Craiova.

Variatiile sezoniere ale temperaturii aerului

Pozitia sudica in cadrul teritoriului Romaniei, unde durata de stralucire a soarelui are valori mare , in medie intre 2.200 si 2.600 ore anual, face ca si valorile bilantului radiativ si ale celui caloric sa die cele mai ridicate din tara. Intra-adevar, insolatia este maxima(120.00Kcal/cm² /an), ajungand in lungul Dunarii la 125.000-128.000kcal/cm²/an³⁴  .

Anotimpul cald, in care nebulozitatea este sub 4,5 in luna iunie si cu 3 in luna august, prezinta cea mai intensa radiatie solara si cel mai mare numar de ore cu soare cuprins, in medie, intre 340 de ore, la Bailesti, si 321 ore la Calafat. Toate aceste elemente au efecte pozitive pentru vegetatie spontana si cultivata. Conditiile mentionate, corelate cu frecventele invazii de mase de aer cald din vestul si sud-vestul continentului, determina aparitia si inregistrarea unoara dintre cele mai ridicate temperaturi medii anuale din tara, peste 11sC(12,8sC, in anul 2002, si 13,2sC, in anul 1994, la Calafat; 12,7sC, in anul 1994 la Bailesti).

Temperatura medie anuala prezinta usoare dferentieri de la sud la nord. Cele mai mari valori se inregistreaza de-a lungul Dunarii, unde si valorile bilantului radiativ si caloric precinta valori foarte mari.Asa dupa cum arata datele statiilor meteorologice de la Calafat si Bailesti, sudul campiei beneficiaza de o cantitate mai mare de caldura decat la Clafat si bailesti, sudul campiei beneficiaza de o cantitate mai mare de caldura decat nordul , in medie cu 0,5sC.

In stransa dependenta si intensitatea advectiei diferitelor mase de aer, temperatura medie anuala a inregistrat, de-alungul anilor, variatii neperiodice. Dupa cum se poate observa analizand graficul din fig. Nr. 12 ea a oscilat, in intervalul 1991-2006, intre 10,5sC, in anul 1991, si 13,2sC, in anii 1994 si 200. Valorile ceke mai mari ale temperaturii medii anuale sunt si o consecita a patrunderilor din sud si a maselor de aer tropical.

Particularitatile suprafetei active, radiatia solara si circulatia generala a atmosferei sunt factori care determina variatia temperaturii aerului de la o luna la alta.

Temperatura medie a lunii acelaei mai reci(ianuarie) are o desfasurare pe fasii longitufinale paralele cu Dunarea. Acestea oscileaza in jurul valorii de -2sC, iar sub influenta circulatiei anticiclonice continentale scade pana la -3sC.

Minimele absolute au o frecventa mai redusa decat in estul campiei Romane. La Calafat s-au inregistrat -29,2sC (ianuarie 1947) si -24,6sC (februarie 1950). Cu toate acestea iernile sunt blande, dar exista si exceptii cu ierni foarte reci, ca urmare a localizarii maselor de aer puternic racite in interiorul arcului Carpato - Balcani. In acest sens, in ianuarie 1942, media temperaturii, pe cea mai mare parte a teritoriului studiat, a fost sub -11sC, mai coborata decat in sud-estul tarii³⁵ . In schimb, au fost si ani cand temperatura lunii ianuarie s-a situat peste 6sC(6,4sC in 1993 si 6,2sC in 1998 la Calafat) ceea ce indica o situatie apropiata de cea a lunii martie.

Incepand cu aceasta luna pana in iulie are loc o crestere treptata a frecventei maselor de aer vestice, sud-vestice si sudice concomitent cu o diminuare a patrunderilor de aer rece dinspre est. Ca urmare, temperaturile cresc, mai intai lent (1,8sC in februarie), apoi mai rapid (5,5-6sC in martie, 11-12sC in aprilie 17-18sC in mai, 20-22sC in iunie).

Harta izotermelor din luna iulie arata o crestere insemnata a gradientilor termici orizontal fata de cei in luna ianuarie. Astfel, in aceasta luna( consifderata cea mai calda a anului) temperaturiile medii inregistrate depasesc 23sC. Chiar izoterma cu aceasta valoare, care delimiteaza cea mai calda regiune din intreaga tara, traverseaza de la vest la est nordul la est nordul campiei aproximativ pe linia localitatilor sud Plenita - Galicea Mare - Segarcea. Datorita invaziei aerului tropical si cresterii bilatului caloric, temperaturile medii ale lunii iulie au depasit 26sC( 26,5sC la Calafat, in anul 1946, si 27,3sC, in anul 2007, la aceasi statie meteorologica). Temperaturi pozitive cu valori foarte mari (peste 25-30sC) care care persista, uneori, timp indelungat sunt consecnta intensificarii fluxului de radiatie solara, a continentalizarii maselor si advectiilor de aer fierbinte tropical.

Cea de a doua parte a anului, incepand din august este marcata de scaderea temperaturii. In conditiile cresterii advectiei din vest, nord -vest si nord, micsorarii duratei de stralucire a soarelui (datorita scuratarii zilelor) si reducerii nnumarului de zile senine. Daca in septembrie, temperatura se mentine, in medie, in jur de 17,7sC, in octombrie scade la 12,1sC, 5,5sC in noiembrie si 0,4sC in decembrie. Noiembrie este luna in care, de regula, temperaturile minime incep sa coboare sub 0sC (-1,4sC la Bailesti in 1995 ). In medie, in cursul unui an, numarul de zile in care tamperatura scade sub 0sC este de 49.

In stransa depedenta cu circulatia generala a atmosferei exista si unele situatii de exceptie. In luniile de iarna, cand au loc advectii de aer sudic, temperaturile pot inregistra valori ridicate, asa cum au fost in decembrie 1915 la Calafat (20,5sC) sau in ianuarie 1984 in aceeasi localitate (20.4sC). Pe de alta parte, invaziile de aer rece, in unele zile de vara pot determina o reducere simtitoare a tempraturilor (3sC in iunie 1913 la Calafat ).

Cunoasterea regimului termic si valorificarea eficienta a conditiilor climatice necesita stabilirea pragurilor extreme intre care oscileaza temperaturile. Sub influenta maselor de aer cald temperatura maxima absoluta a aerului din Campia Romana a despasit, in ultimii 100 de ani, 41-44sC. In teritoriul studiat, temperatura maxima absoluta a coborat a fost 44,3sC, la Calafat(24.07.2007). In luna ianuarie, temperatura minima absoluta a coborat la -29,2sC (8.01.1947la Calafat).

Aceste temperaturi extreme reflecta caracterul continetal accentuat al climei din Campia Bailestiului si Campia Romana, in general. Ele sunt cauzate de invaziile de aer cald, tropical, vara (care determina o predominare a timpului senin si secetos) si aer rece artic, continental, iarna. Amplitudiniile termice sunt ridicate, depasind peste tot 70sC.Ele au efecte negative intrucat culturile sunt compromise de inghet, iarna, sau de seceta, vara.

Prima si ultima zi de inghet sunt doua coordonate termice importante pentru utilizarea agricola. Un rol important in producerea inghetului, in special de tip advectiv si advecti-radiativ, il are circulatia generala a atmosferei prin transportul de masa de aer cu temperaturi si umezeala favorabile acestui fenomen³⁶ . Despre fenomenul de inghet se poate vorbi incepand cu luna noiembrie . Data medie de aparitie a fenomenului se plaseaza in prima decada a acestei luni (7 octombrie), in timp ce in nord-estul campiei, la Craiova, inghetul apare mai devreme (25 octombrie).Cel mai timpuriu inghet inregistrat pe fasia sin lungul Dunarii s-a produs la 8 septembrie,iar cdel mai tarziu la 1 decembrie. Ele au fost produse in primul rand de ariile anticiclonice de natura continetala sau oceanica (Anticiclonul groenlandez, Anticiclonul scandinav, Anticiclonul siberian si, mai rar, de Anticiclonul Azorelor) dar su de particularitatile suprafetei active. Teritoriul studiat este afectat de producere a primului inghet de toamna si ultimului inghet de primavara se obtine durata intervalului fara inghet care, in aceasta regiune, este de 180-200 de zile.

Precipitatiile atmosferice si influenta lor sunt in stransa legatura cu circulatia maselor de aer, energie solara si particularitatiile reliefului. Pe de o parte, masivele curburii Carpato-Balcanice constituie ostacole in cale maselor de aer umede din vest si sud-vest, care ajung la nivelul campiei saracite in precipitatii, iar de alta parte, altitudinea redusa si fragmentarea slaba a Camapiei Romane faciliteaza patrunderea maselor de aer est-europene uscate. Aceste doua fenomene constituie cauzele esentiale ale continentalizarii climatului, caracterizat printr-o scadere pronuntata a cantitatii de precipitatii in direstie estica.

Particularitatile reliefului campiei introduc modificari locale in regimul precipitatiilor atmosferice. In acest sens, nisipurile din zona Calafat - Rast, datorita proprietatilor hidrice si aerotermice, in conditii de insolatie puternica, contribuie la geneza precipitatilor de convectie, la formarea norilor cu evoluite verticala si la cresterea cantitatii de precipitatii. Local iau nastere trombe uscate. Influentele mediteraneene determina cresterea cantitatii de precipitatii in perioada de toamna, evidentiind rolu activitatii ciclonice de pe frontul polar in generarea de precipitatii.

Din punct de vedere pluviometric, Campia Bailestiului se caracterizeaza prin cantitati medii anuale de precipitatii reltiv mici, prin scaderea lor treptata de la nord - nord -vest catre sud - sud -est, frecventa variabila de laun an la altul si predominarea caracterului de adversa, in semestrul cald, in alternanta cu perioade de seceta.

Cantitatea medie multianuala de precipitatii inregistrata la nivelul campiei a varita, in intervalul 1965-1006, intre 485 mm si 750-800 mm.In raport cu particularitatile circulatiei atmosferice, activitatea ciclonica si intensitatea convectiei termice, exista variatii neperiodice ale cantitatiilor anuale de precipitaii. Cele mai mari valori, determinate de cresterea pluviozitatii in perioada octombrie-noiembrie, au fost inregistrate la statia meteorologica din Bailesti (740,3 mm, in 1970 si 850 mm, in 1995 in 2005), Calafat(809,5 mm, in anul 2005 si 1088,8 mm, in anul 1940) si Rast(918 mm, in 1955)

Diferente exista si in repartitia speciala. Daca in portiunea Cetate - Motatei - Plenita cantitatile anuale nu ajung la 500 mm (in medie 480 mm), in sectorul Calafat - Rast depasesc 550 mm (540-570 mm).

Pe ansamblul campiei, in ultimele decenii alternanta anilor ploiosi cu cei secetosi a fost caracteristica de baza. Dupa cum se poate observa din analizafig. Nr.14, in anul cel mai ploios(1972) mai mult de 2/3 din suprafata campiei a beneficiat de o cantita de precipitatii de cc. 700-800 mm, iar cealata treime de aprox. 650-700 mm. In schimb, in anul 2000, considerat cel mai secetos an din ultimul timp, cantitatile de precipitatii au fost nesemnificative, pe un areal de cc. 150.00 ha nedepasind 300 mm(fig. Nr. 15)

Din cantitatea de precipitatii anuale, 50% cad in semestrul cald (aprilie-octombrie), in medie 300-350 mm (326 mm la Calafat). Intre anotimpuri exista diferente sensibile. Cele mai reduse candtitatii de precipitatii cad in lunile de iarna, in conditiile activitatii anticiclonului Siberian. Intre acestea, luna februarie aduce cele mai putine precipitatii: 34-35 mm la Ciuperceni, 35,5 mm la Bailesti, 33,6 mm la Calafat.

Analiza: Investitiile straine - delimitari conceptual-metodologice. Tipuri de investitori. Analiza: Puterea gandului bun

Ploiele se intensifica incepand cu luna aprilie pana in iunie iulie cand convectia, activitatea frontala si anticiclonul Azorelor determina cresterea cantitatilor de precipitatii. De fapt, lunile mai-iunie reprezinta, din punct de vedere pluviometric, perioada cand se inregistreaza cele mai mari cantitat de precipitatii. Apa cazuta in aceste luni detine 22-26% din cantitatea medie anuala. Tot in aceste luni au frecventa cea mai mare ploiele torentiale generate de asocierea proceselor convective cu cele frontale. Acestea au o durata scurta (pana la 30 de minute), cantitatea de apa cazuta la sol este mare (de la 1 la 10 mm/m²) si sunt insotite adesea de fenomene orajoase intense. Spre exemplu la 26 iunie 1925, la Ciuperceni Vechi s-au inregistrat 349 mm, iar la 4 iunie 1940, la Calafat s-au inegistrat 149 mm. In aceste conditii, mai ales daca intensitatile lor sunt foarte mari, se exercita o actiune mecanica puternica asupra covorului vegetal si asupra solului determinand degradari ale acestuia prin eroziune in suprafata si adancime. Pot provoca, de asemenea, o serie de fenomene hidrologice pe rauri (cresteri de nivel, la debite, inundatii).

Datorita continentalismuli climei, repartitia precipitaitiilor in cursul unui an este neuniforma. Seinregistreaza dupa cum spuneam, doua maxime pluviometrice (mai-iunie si octombrie-noiembrie) si doua minime (februarie-martie si august-septembrie). Maximul pluviometric din mai-iunie este cauzat de anticiclonul Azorelor care ianinteaza spre interiorul continentului european. Minimul de precipitatii dein februarie-martie se produce ca urmare a frecventei mari a aerului continental in lunile de iarna.In celalate luni din an precipitatiile au valori intermediare intre cele ale maximului si minimului pluviometric.

In ceea ce priveste lunile extreme, februarie si iunie, se constata o variabilitatea simtitoare de la un an la altul.In timp ce la Bailesti, in februarie 1986, au cazut 151,8 mm, in aceasi localitate, in februarie 2002, s-au inregistrat numai 0,7 mm. La Calafat, in februarie 1986, precipitatiile au fost de 146,7 mm, iar in 2002, numai 0,2 mm. Aceeasi disproportie se remarca si in luna iunie: 123,6 mm (in anul 1983) si 8,5 mm (in anul 2003), la Bailesti; 152,8 mm (in anul 1969) si 7,2 mm (in anul 1990), la Calafat.

Uneori cantitatile de apa cazute intr-o singura luna depasesc mediile lunare multianuale.Spre exemplu, in iunie 1940 au cazut la Calafat 427 mm adica de aproximativ sapte ori mai mult fata de media lunara multianuala; in septembrie 1910, la Ciuperceni au fost inregistrati 202 mm, ceea ce inseamna o cantitate de sase ori mai mare decat media lunara³⁷ , iar in august 2005, 257,4 mm.

Desi in sezonul rece cantitaltiile de precipitatii sunt mai reduse, totusi, s-au intalnit cazuri cand in luna februarie (luna cea mai deficitara sub rapot pluviometric) s-au inregistrat cantitatii care au depasit 120 mm (1476,7 mm in anul 1986, la Calafat si 151,8 mm in acelasi an, la Bailesti). Acestea apar sub forma de ninsoare si provin, mai ales, din averse puternice de natura frontala sau convectiva.

In alte situatii sinoptice, precipitatiile insumeaza cativa milimetri sau lipsesc, uneori, in intervale de timp destul de mari generand fenomenul de seceta, frecvent in Campia Bailestiului. La aparitia acestuia mai contribuie umezeala si temperatura aerului, evapotranspiratia, viteza vantului, relieful si natura solului. Durata medie a secetelor depaseste 15-20 de zile, dar se intalnesc si situatii exceptionale cand afecteaza perioade mai mari de timp, Spre exemplu in anul 1946, la Cetate, laCalafat si Ciuperceni in lunile iulie si august nu s-au inregistrat precipitatii.

In sezonul rece, cu temperaturi negative, incepand cu luna decembrie precipitatiile ai caracter solid. Dar, ele sunt posibile incepand din ultima decada a lunii noiembrie pana in prima decada a lunii martie. Stratul de zapada este, de obicei , foarte subtire si discontinuu, iar durata lui medie este de 45 de zile. Regimul stratului de zapada depinde de temperatura aerului, precipitatii si vant. Tot iarna, mai sunt caracteritice si intervale cu nin sori abundente urmate de depunerea unui strat mai gros si continuu de zapada care persista mai mult.

Analiza regimului si repartitiei geografice a precipitatiilor evidentiaza rolul morfologic al acestora. Distributia si actiunea lor sunt disontinue si cu instensitati diferite.

Ploile terentiale cu intensitati mari au drept consecinta degradarea solurilor prin porcese de eroziune lineara. Sunt afecatate fruntile de terasa si versantii vailor.In mod indirect, regimul precipitatiilor actioneaza prin intermediul retelei hidrografice, ale carei variatii de debit si nivel afecteaza stabilitatea malurilor

Dinamica atmosferei

Vantul constituie fenomenul meteorologic care, alaturi de precipitatii foarte bogate, ploi torentiale, grindina s.a. este daunator agrculturii.Regimul vantului este determinat de succesiunea si frecventa sistemelor barice, cat si de particularitatile suprafetei active.Factori fizico-geografici, in special relieful (Muntii Carpati), au o influenta destul de mare producand modificari esentiale ale directiei si vitezei acestuia concretizate in intensificaro sau atenuari locale

Dupa datele statiilor meteorologice de la Calafat si Bailesti, masele de aer domintate, atat in anotimpul cald, cat si in cel rece sunt cele formate in cadrul directiilor vest si nord-vest.

Valea Dunarii i deschiderea larga spre est contribuie la dirijarea curentilor de aer in directiile mentionate. La Bailesti, frecventa anuala a directiilor vest si nord-vest ajunge la 30% . La Calafat, frecventa vantului din directia sud-vest are valori maxime(20,1%), iar in vest si nord-vest, insumate, 26,6. Alaturi de aceste directii dominante de fac simtit si curentii de aer dinspre sud-est si nord-est, cu fracvente diferite in functie de amplasamentul statiei meteorologice: la Calafatm vanturile sud-estice au o freventa de 20%, iar la Bailesti frecventa mare o au cele din directie nord-estica (peste 15%)

Ca o consecinta a schimbarilor circulatiei generale a atmosferei sunt modificarile frecventei vanturilor pe anumite directii. La cele doua statii meteorologice, cea mai mare frecventa a vantului se inregistreaza primavara, dominate fiind cele de vest.In lunile de vara frecventa mare au vanturile de vest si nord-vest. Un specific baltilor Dunarii este Baltaretul, vand umed, care bate in special toamne si primavara din sud-est spre nord-vest sau est-vest.

In timpul anului exista si perioade lipsite de miscari oricontale. Numarul zilelor cu calm inregistrate la Calafat este de 15%, frecventa cea mai amre avand-o in lunile de iarna(18-20%)si cea mai redusa in lunile de primavara si inceput de vara.

Vitezele medii de deplasare a maselor de aer sunt de aporximativ 3,9m/s pe directia vestica. In general, acestea cresc ziua, in tot cursul anului, ca o consecinta a intensificarii turbulentei termice, atingand valori maxime in cursul dupa-amiezei. Se pot inregistra si viteze mari de peste 11m/n si 16m/s la vanturile din directia vestica si, mai ales, in sezonul cald.

Atat frecventa cat si viteza au un rol deosebit in modelarea reliefului intrucat antreneaza particule de dimensiuni diferite creand astfel asociatii de relief eolian (dune si interdune). Localizarea si directia dunelor mobile(de la vest-nord-vest spre est-sud-est) arata ca in regiune vantul dominant bate din nord-vest. Avand in vedee valorile acestor parametri climatici se poate aprecia existenta unor premise favorabile concentrarii de populatie si activitati economice.

Fenomene de uscaciune si seceta

Campia Bailestiului se impune in peisajul geografic al Campiei Romane prin fenomene de uscaciune si seceta, tipice pentru climatul temperat-continental in care se incadreaza tara noastra.La declansarea acestor fenomene, deosebit de copmlexe, contribuie o multitudine de factori: dinamica atmosferei, particularitatile suprafetei active, caracteristice fiziolocige ale planetei, influenta antropica etc38 . Rolul predominant il detin, insa, factori anticiclonici care determina predominarea timpului senin, a insolatiei, scaderea cantitatii de precipitatii sau chiar absenta lor cel putin 10-15 zile consecutiv.

Dupa poluare, seceta si fenomenele asociate (aridizarea si desertificarea) reprezinta cea de-a doua mare problema cu care se confunta omenirea in ultima jumatatea de secol. In anul 2000 seceta a afectat unele tari europene printre care si Romania, Bulgaria, Polonia. Secetele prelungite conduc, in cele din urma, la modificarea invelisului edafic, distrugerea recoltelor, diminuarea numarului de animale, prin pierderea lor, reducerea resurselor de apaetc.

Intervalele de seceta prelungita in Romania sunt destul de numeroase. Dintre acestea mentionam1894-1907, 1945-1951, 1983-1994, 2000-2003, 2007.

In lucrarea de fata am incercat o evidentiere a acestui fenomen cu ajutorul Indicelui de ariditatea "De Martonne", calculat pe baza formulei: Ia=P/T+10

Unde, Ia=indicele de ariditatea; P=cantitatea medie anuala de precipitatii; T=temperatura medie anuala; 10=un coeficient utilizat pentru a nu obtine valori negative.

"Acest indice prezinta avantajul de a exprima si caracteristicile covorului vegetal, ca si pe cele ale retelei hidrografice in raport cu gradul de uscaciune"(geografia Romaniei, vol. V).Din interpretarea valorilor anuale (tabel nr. 6) la cele doua statii meteorologice (Bailesti si Calafat) reiese ca indicele exprima disfunctionalitatea de mediu a Campiei Bailestiului sub raportul nevoii de adaos de apa in perioada de fructificare si maturizare a fructelor.

Valorile anuale ale acestui indice plaseaza Campia Bailestiului in arealul de silvostepa, cu precipitatii medii anuale de 450-550 mm si peste, cu formatiuni vegetale de padure (stejar termofil in asociatie cu alte foioase), cu o retea hidrografica mai bogata, comparativ cu Baraganul, unde indicele de ariditatea are cele mai mici valori (ariditatea maxima) si bine organizate ale carei variatii de nicel si debit, dependente de fluctuatiile climatice, sunt usor diminuate.

Din cele prezentate se poate deduce ca unitatea studiata de noi inregistreaza valori medii ale Indicelui de ariditate "de Martonne" (53,7), cu fluctuatii anuale. Fenomenele de uscaciune si seceta cele mai frecvente, mai intense si cu durata mai mare se remarca in anii cu cele mai mici valori ale Ia (1993 si 2000). Cauzele sunt legate de cantitatile reduse de precipitatii si valorile mari ale insolatiei.

In ultimile decenii ale secolului al XX-lea ai inceputul secolului al XXI-lea se observa o tendinta de incalzire globala a climei, fapt ce influenteaza si valorile indicelui de ariditate "de Martonne". Izoliniile ce reprezinta acest indice inregistreaza o deplasare catre vest, dar si dinspre sud spre nord. In ultimul timp, se vorbeste tot mai mult de problema desertificarii.

Extinderea acestui fenomen este pusa in evidenta de datele climatice care arata o incalzire progresiva a atmosferei si o reducere a cantitatii de precipitatii ce determina, intr-o prima faza, aparitia secetei, urmata de fenomenul de aridizare, apoi desertificare.

De fapt, specialistii din cadrul Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Craiova au tras un semnal in acest sens. Cel mai afectat este arealul cuprins mintre Calafat - Poiana Mare - bistret si Dunare cu extindere in afara campiei pana la Dabuleni, unde prezenta unor soluri nisipoase ce nu retin apa ii imprima caracterul de zona semiarida cu accente de aridizare si chiar desertificare. Reducerea drastica a suprafetelor ocupate cu paduri este, poate, principalul factor favorizant in acest sens, stiut fiind faptul ca padurile aduc ploaia. Daca in 1970 suprafata ocupata de acestea era 12% din teritoriul judetului Dolj, in prezent ele nu depasesc 7%, in zona studiata de noi fiind cu mult sub acest procent. Patura ierbacee nu poate stopa desertificare, singura solutie fiind impadurirea acestor zone.

Problema desertificarii solurilor Olteniei a fost abordata la nivel national in 1977 cand a fost emisa hotararea guvernamentala nr. 876 raferitoare la impadurirea terenurilor

Conditiile biopedogeografice si potentialul de dezvoltare al asezarilor umane

Elemente biopedogegrafice in procesul de umanizare

Vegetatia. Intre componentele mediului natural se integreaza si vegetatia, cu un rol substantial in modificare elementelor climatice, de hidrografie si edafice.

Imaginea generala actuala a Campiei Bailestiului este aparent cea a unei stepe. Insa, nu se poate vorbii de o stepa naturala, asa cum sunt cele din estul continentului eurpean, ci de o stepa antropica, recent formata, in urma actiunilor de destelenire si defrisare din ultimele secole. Natura solurilor, palcurile de padure ramase si chiar copacii izolati sunt elemente care arata ca in aceasta regiune au exitat candva paduri. In acest consens, Campia Bailestiului a reprezentat un domeniu vast al silovestepei, cu palcuri de stejar poienite si tufarisuri. In prezent, intalnim numai palcuri de padure, pajistile ce caracterizau silvostepa aproape lipsind.

Numai pe alocuri, acolo unde agricultura nu a reusit sa se extinda, se mai intalneste vegetatie ierboasa.

Hartile elaborate de Specht (1790) si Ministerul Domeniilor (1900) consemneaza raspandirea padurilor in tara noastra si surprind in acelasi timp etapele de defrisare si despadurire. Harta lu Specht permite o delimitare spatiala a vegetatiei si a modului de utilizare a terenului la sfarsitul secolului al XVIII-lea. In acea vreme padurile compacte acopereau campia pana la linia localitatilor Cujmir - Cioroiu - Segarcea67 . Paduri mai existau si la sud de aceasta linie pe campurile situate de-o parte si de alta a Desnatuiului si in lungul Drincei, pana la Dunare.

Defrisarile si destelenirile masive de la sfarsitul secolului secolului al XVIII-lea si inceputul secolului XIX-lea au produs modificari radicale ale inveslisului vegetal. Mari suprafete sunt lipsite, azi, de paduri, predominand, in schimb, asociatiile vegetale ierboase.

Pe podurile teraselor vechi, inalte si, pe alocuri, chiar si pe cele inferioare se desfasoara domeniul padurii de stejar si al pajistilor xeromezofile de silvostepa. Padurile sunt formate din stejar brumariu (Quercus pedunculifora), stejar pufos (Quercus pubescens ), ulm (Ulmus foliaceea), tei (Tilia tomentosa), alun (Corylus avellana) s.a. Aceste paduri sunt insotite de un strat de arbusti bine dezvoltat si format din: macies (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa), gherghinar (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas) etc.Parterul lor este populat de o vegetatie ierboasa constituita din specii de Carex (praecox, caryopyllea, tamenetosa, michelii, spicata ) alaturi de care intalnim Calamagrostis epigeios, Lysemachia nummularia Ajuga reptans. In locurile cu umiditate mai scazuta se intalnesc specii de graminee (Dactylis polygama, Poa nemoralis, Melica uniflora) si plante perene. In cadrul acestor paduri caracteristica este prezenta spanzului, bujorului si asociatiilor de Hierochlor odorata 68 .

Cateva petice de padure alcatuite, fie din stejar pufos (Quercus pubescenes), fie din stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) se gasesc, azi, in sudul Campiei Bailestiului, in regiunile Bistret si Boureni. Aceste paduri mai apar ca sleauri impreuna cu cerul (Quercus cerris), stejarul pedunculat (Quercus robur), teiul alb (Tilia tomentosa).

Atat padurile de stejar pufos cat si cele de stejar brumariu sunt puternic poienite, fie in mod natural, fie antropic, prin pasunat si folosire nerationala. In prezent, acestea au o raspandire destul de redusa, locul lor fiind luat, in cea mai mare parte, de vegetatia ierbacee de stepa (fig. Nr. 20).

In cadrul acesteia predomina asociatiile de pir gros (Cynodon dactylon),

Pelinita de stepa (Artemisia austrica), firuta cu bulbi (Poa bulbosa), barnosa (Bothriochloa ischemum), cat si ramasite din pajistile stepice primare: paius (Fetusca valesiaca), (Agropyrum cristatum), neagra (Stipa capillata) s.a.Pe campurile deschise se intalnesc graminee si plante perene.Tot aici, apar ciurlanul sau gomotarnul si planta numita popular "coltii babei", toate daunatoare culturilor agricole.

Vegetatia specifica nisipurilor este alcatuita, in principal, din paius de nisipuri (festuca Vaginata ssp. buiae), insotit de Molluga cerviana, meisor (Digitaria sanguinalis), obsiga (Bromus sterlis) etc. Pe nisipurile semimobile vegeteaza o serie de plante cu adapari speciale (radacini foarte bine dezvoltate, frunze glauce, cu tesut schlerenchimatic bogat ) repezentate prin comunitati de Vulpia myuros, Aspera spica-venti, Cindon dactylon⁶⁹ , grupari de fulfuca (Vulpia mzurus), iarba vantului (Aspera spica venti) si Dasypyrum villosum. Pe nisipurile necultivate se intalnesc, primavara, ceapa-ciorii (Gogea pratensis), rocoina (Stellaria media), holera (Xanthicum spinosum) etc.

In sectoarele acoperite de nisipuri si dune din lunca si terasele inferioare ale Dunarii, din necesitatea fixarii depozitelor deosebit de mobile si a stabilizarii unor terenuri despadurite complet, s-au plantat, incepand cu secolul al XVII-lea, paduri de salcam. Acestea ocupa suprafete mari laMaglavit si in interiorul buclei pe care o descrie Dunarea intre Calafat si Rast.

De-a lungul luncilor (Dunare, Desnatui) in albia majora a acestora, se dezvolta o vegetatie azonala de lunca "adaptata" la un grad ridicat de umiditate si, chir, la inundatii.

Padurile de lunca sunt formate din arbori cu lemn moale (plop, salcie, anin). In lunca Dunarii se intalnesc sub forma de zavoaie alcatuiete din specii de plop (Populus alba, Populus nigra, Populus canescens), salcii (Salix alba , Salix fragilis) si stejar (Quercus robur si chiar Quercus penduculiflora). In afara de aceste zavoaie de salcie si plop se mai gasesc pe suprafete reduse paduri de lunca alcatuite din ulm (Ulmun foliaceea, Ulmus levis) si frasin.

Acestor paduri le revine un deosebit rol antierozional, contribuind la consolidarea malurilor si atenuarea viiturilor. Insa, in ultimii ani, lucrarile de imbunatatiri funciare efectuate in scopul introducerii in circuitul agricol al terenurilor din luca Dunarii au determinat schimbarea radicala a peisajului vegetal, in sensul reducerii considerabile a suprafetei padurilor de salcie si plop, acestea ramanand doar in ostroave si de-a lungul digurilor, in fasia de protectie a acestora si a malurilor.

Caracteristice pentru lunci sunt tufarisurile de catina alba (Hippophae rhamnoides) ca de altfel si rogozul (Cares gracilis), trestia (Phragmites communis), papura (Typha angustifolia), stanjenelul de balta (Iris pseudocorus), limbarita (Alisima plantaga)s.a. Pjistile din lungul raurilor, desi ocupa suprafete reduse, sunt formate din specii mezofile si higrofile: pir (Agropyrum repens), iarba campului (Agrostis alba), firuta de fanete. In locurile permanent mlastinoase predominante sunt speciile higrofile (Eleocharis palustris, Carex vulpina, Mentha pulegium s.a. )⁷⁰ .

Concluzionand, putem afirma ca aspectul general al vegetatiei din sectorul studiat este acela al unei stepe antropice. Nu in ultimul rand, insa, trebuie sa precizam ca vegetatia, in general, si padurile, in special, au un rol esential, mai ales pentru o forma de relief de campie, in atenuarea exceselor climatice si schimbarea volumului precipitatiilor. In zona studiata se poate vorbi, de fapt, de o extindere a proceselor de desertificare, cu numeroase si grave implicatii asupra activitatiilor rurale agricole.

Elementele faunistice. Modificarile survenite in ultimii ani in cadrul peisajului gegrafic, prin reducerea suprafetelor impadurite, secarea baltilor si disparitia multor locuri natural, ceea ce s-a rasfrant in mod direct asupra faunei. Nu numai ca aceasta s-a redus numeric dar multe specii au disparut.

In functie de particularitatiile reliefului si vegetatiei, fauna caracteristica teritoriului studiat este una de stepa cu numeroase elemente de padure si balta.Incepand din lunci, continuand cu baltile ramase neasanate si pana in padurile de stejar, din nord, se intalneste un numara mare de specii de pasari si animale.

O larga raspandire o au razatoarele caracteristice, de altfel, zonelor de stepa si silvostepa: soarecele de camp (Microtus arvalis), soarecele de misina (Mus musculus spicilegus ), popandaul (Citellus citellus), iepurele de camp (Lepus europaens), harciogul (Cricetus cricestus) s.a. Alaturi de acestea se intalnesc carnivore: dihorul (Putorius putorius),nevastuica (Mustella nivalis), hermelina (Mustella herminea), dar mai ales pasari: prepelita (Coturnix coturnix), presura (Emberiza citrinella), graurul (Sturnus vulgaris), barza (Ciocnis albe), heretele alb (Cirus naracrurus) etc. Cu multi ani in urma pe campiile acestui teritoriu era prezenta dropia (Otis tarda), azi disparuta.

Fauna de padure este reprezentata prin mamifere, reptile si mai ales pasari. Dintre mamifere intalnim: caprioara (Capreolus capreolus), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), mistretul (Sus scrofa), pisica salbatica (Felis silvestris).Reptilele sunt reprezentate prin serpi, soparle, gusteri. Foarte numeroase sunt pasarile: ciocarlia de padure (Lullul arborea palida), mierla (Turdus merula), gaita (Garulus glandarinus), sturzul cantator(Turdus philomeles), cucul (Cuculus canorus), ciocanitoare de stejar, pitzigoiul, pitulicea s.a.

Fauna de lunca este foarte variata. Predomina pasarile de balta: corcodei (Podiceps), gainusa de balta (Gallinula chleoropus), becatiune(Gallinago media), pescarusul (Larus), rata salbatica (Anas platyphynchos), nagatul (Venellus venellus) etc, Pe malul raurilor intalnim hidra (Lutra lutra) si nurca si nurca (Lutreola lutreola), iar prin zavoaie privighetoarea (Luscinia), pitulicea fluieratoare (Phylloscopus trochillus), pitigoiul (Parus major), sticletele (Carduelis carduelis). Tot in zavoaie traiesc mistretul, lupul vulpea si viezurele.

Pe intinderea campiei, ca urmare a influentelor climatice submediteraneene ce caracterizeaza sud-estul tarii se intalneste o fauna de origine mediteraneeana reprezentata prin: carcaiac (Scolopendra cingulata), scarabelul(Scarabeus luciperca), lacusta marocana (Dociostaurus maroccanus)-daunatoare cukturilor agricole.

Suprefete acoperite cu apa constituie domeniul propice dezvoltarii faunei acvatice.

Bogatia faunei pisccole este reprezentata printe'o mare varietate de pesti dintre care amintim: somnul(Silurus glanis), crapul(cyprinus carpio), salaul (Stizostedion luciperca), stiuca(Exos lucius), platica (Abramis brama), carasul(Carassius auratus gibelio), linul (Tinca tinca), obletul (Alburnus alburnus), tiparul (Misgurnus fossilis), rosioara (Scardinus erythrophalmus) etc. Mai rar se intalneste cega (Acipenser ruthenus).

Rezervatii naturale

Antropizarea puternica a campiei a avut repercusiuni asupra covorului vegetal si faunei prin diminuarea numerica a unor specii si chiar disparitia multora dintre acestea. Peisajele naturale sunt, prin urmare, foarte putin reprezentate. Daca tinem caont de faptul ca, "pentru mentinerea vietii si respectiv, a circuitului materiei si energiei in ecosfera este neaparata nevoie de protectia si conservarea biocenozelor (ecosistemelor)" atentia acordata unor peisaje aflate inca in stare naturala, in vederea protejarii lor trebuie sa fie una speciala.

In Campia Bailestiului s-au realizat actiuni de protectie si conservare a unor arii naturale care cuprind o suprafata de circa 613 ha (0,15% din suprafata campiei). Au fost declarate 7 rezervatii naturale de diferite tipuri (botanice, forestiere, zoologice su ornitologice): Ciuperceni-Desa (200 ha), Pajistea Cetate (6 ha),L. Iomele (comuna Urzicuta-3,2 ha), Balta Cilieni (municipiul Bailesti, 28 ha). Ocupand suprafete reduse, ariile protejate din campie pot alcatui o "retea de siguranta" pentru a pastra un oarecare echilibru in zonele in care omul a intervenit masiv prin despaduriri, indiguiri si desecari (Viorica Tomescu, 2005).

Dintre ariile protejate ale campiei se remarca Rezervatia Ciuperceni-Desa situata la 5 km de comuna Ciuperceni Noi. Afost declarata in anul 1972 ca rezervatie faunistica cu caracter ornitologic (200 ha). Rezervatia cuprinde o serie de balti situate in lunca Dunarii (Maginita, Arcear, Purcarului etc.) in care cuibaresc circa 150 de specii de pasari, unele de mare insemnatate zoogeodrafica.Dintre acestea amintim: corcodelul mic (Podiceps ruficolis), corcodelul mare, (Podiceps cristatus), starcul rosu (Ardeea purpurea), starcul galben (Ardeea ralloides), egreta mare (Egreta alba), egreta mica (Egreta gazetta), rata fluieratoare (Anas penelope), rata caraitoare (Anas querqudula), carsteiul de balta (Rallus aquaticus), gainusa de balta (Gallinula chloropus), pescarusul razator (Larus ridibundus), chirighita neagra(Chlidonias niger), chira de balta (Sterna hirundo), codobatura alba (Motacilla alba), codobatura galbena (Motocilla flava) etc.

De asemenea, in aceste rezervatii este intalnit un element zoografic balcanic, aflat aizi la limita nordica a arealului sau- broasca de pamant siriaca (Pelobatus syriacus balcanicus), cat si o serie de pasari de interes cinegenetic: potarniche(Perdix), prepelita (Coturnix coturnix), porumbelul de scorbura (Columba oenas).

Prin H.G. nr. 1284/oct 2007 a serie de situri din Roamnia au fost incadrate in categoria de management ca arii de protectie speciala avifaunistica- parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Roamania.Printre acestea se numara si aria de protectie speciala avifaunistica Calafat-Ciuperceni-Dunare situata pe teritoriul a 6 localitati.

Suprafata ariei de protectie este de aporximativ 338 ha si ocupa 34% din suprafata administratica a municpiului Calafat, 60% din cea a comuniei Ciupercenii Noi, 83& din suprafata comunei Desa, 27 % din comuna Ghidici, 69 % din comuna Piscu Vechi si 38 % din suprafata administrativa a comunei Poiana Mare, Alaturi de aceasta, dar de dimensiuni mai mici, in aceasi categorie se incadreaza si arealele Bistret (ocupa 6 % sin teritoriul comunei Bistret si 14% din suprafetele comunei Carna) si Cetate-Maglavit-Golenti.

In anul 2008, prin H.G. nr 1964/ dec.2007 a fost instituit regimul de arie naturala protejata ca sit de importanta comunitara pentru arearul Ciuperceni-Desa si arearul L. Bistret.Primul ocupa aproape integral teritoriul administrativ al localitatiilor Ciuperceni Noi si Desa (cate 99%), 50-70% din suprafata comunelor Ghidici Piscu Vechi, Poiana Mare si numai 12% din teritoriul comunei Rast.

Interesul comun, atat pe plan local, cat si european este acela de a conserva ariile cu un grad ridicat de naturalitate Intr-un cadru socio-economic din ce in ce mai tehnicizat. Prin reglementarile normative sus-mentionate se relizeaza o protectie in virtutea legii, insa este nevoie de o constientizare permanenta a importantei pe care o are mantinerea unui habitat natural intr-o societate afectata de profunde prefaceri.

Conditiile pedogeografice

Invelisul de sol al unui teritotoriu este elementul cel mai dinamic al suportului topografic (G. Apostol, 2004). Geneza, dezvoltarea si evolutia solurilor s-au facut in timp sub actiunea principalilor factori de solificare: material parental, relief , lima, hidrografie, vegetatie si influenta antropica. Prin urmare, solul este un produs natural care explica particularitatiile mediului in care s-a format.

Geografic, solurile Campiei Bailestiului se impart in mai multe unitati zonale si intrazonale, care constituie potentialul pedologic, valorificat ca baza de dezvoltare a biocenozelor si culturilor de tot felul, in rapot cu conditiile mediului inconjurator.

Conform "Sistemului de Clasificare a Solurilor din Roamania" elaborat de I.C.P.A. Bucuresti in anul 1979, din cele 10 clase de soluri intalnite la nivelul tarii, pe teritoriul campiei intalnim o mare parte. Solurile dominante sunt grupate in urmatoarele clase: Molisoluri, Argilovisoluri, Cambisoluri, Soluri hidromorfe, Soluri halomorfe, Soluri neevoluate.

Cea mai mare parte a campiei este acoperita cu cernoziomuri (levigate sau cernoziomuri tipice). Acestea s-au format pe loes si pe depozitele loeesoide.In general cernoziomurile sunt cele mai fertile soluri. Fertilitatea lor este data de sarurile de azot, fosfos si potasiu, adica acele substante din sol care "ajung mai repede la un grad inaintat de istovire prin levigare si prin ridicare odata cu recoltele". Continutul in humus variaza in functie de roca mama pe care s-au format si scade odata cu adancimea. Astfel cele formate pe loess au un bogat continut de humus (2,8-4,8%) iar cele formate pe nisipuri sunt mai sarace (sub2,4%).Insa, toate au o capacitate buna de inmagazinare a apei (in jur de 38%) si o reactie, in general, neutra spre usor alcalina cu pH=6,7-7,6⁷⁵ Sunt bogate in elemente nutritive, in special potasiu si azot.Din pacate, potentialul nutritiv al acestor soluri este diminuat  de cantitatea insuficienta de precipitatii pentru a caror corectare sunt necesare irigatii.

Jumatatea nordica a arealului stufiat de noi, pana la linia localitatatiilor Cetate-Bailesti-Urzicuta, precinta cernoziomuri in diferite stadii de levigare. Cernoziomurile levigate sau degradate sunt formate, aici, pe un relief slb fragmentat, cu altitudini reduse (intre 60 si 150m) cu precipitatii de aproximativ 500-580 mm/an, contraste termice mari intre iarna si vara, evapotranspiratie accentuata si sub o vegetatie de silvostepa cu panza de apa freatica la adancimi mici.Textura lor este lutoasa sau luto-argiloasa. Continutul in humus variaza intre 2,8si 4,8%, iar aciditatea este medie, fiind, din acest punct de vedere soluri neutre sau slab acide(cu pH= 6,5-6,9). Datorita conditiilor locale de relief, fenomenul de degradare are intensitatii diferite.

O fasie lata de circa 15-20 km, extinsa in sud pana la linia localitatilor Cetate-Maglavit-Bailesti-Urzicuta reprezinta domeniul cernoziomului cambic tipic, cu extindere mai mare in arealul localitatilor Goanta-Obarsia de Camp-Motatei-Unirea-Branistea si Izvoare-Galiciuica-Silistea Crucii-Lipovu-Radovan.La sud de acesta linie, exceptand sectorul Calafat-Rast, se intinde cernoziomul ciocolatiu, care cuprinde petice de cernoziomuri carbonatice, levigate si nisipoase⁷⁶ . Roca mama pe care s-au format este loessul.

Pe terasele mai inalte ale Dunarii apar cateva petice de cernoziom degradat, care ocupa suprafete destul de restranse.

In bazinele inferioare ale raurilor Fesnatui si Cilieni(cu o extindere mare la sud de Covei) se extind cernoziomurile freatic-emede, formate pe depozite nisipoase. Ele au o umezire capilar-freatica in partea inferioara a profilului ceea ce le confera insusiri favorabile peste culturi cerealiere.Din cauza prezentei panzei de apa freatica la adancime mica (2-3m) procesul de pedogeneza este afectat, aparand astfel fenomenul de gleizare.

Pe teritoriul campiei mai apar si alte varietati de cernoziom precum: cernoziomuri semicarbonatice (in arealul Bailesti- Seaca de Camp-Covei); cernoziomuri argiloiluviale (care ocupa suprafete reduse in nord- vestul campiei, pe terasa superioara a Dunarii) cu un continut in humus mai scazut (2,5-3,5%) si cu nivelul superior al carbonatilor situat la adancimi de 120-140 cm, cernoziomuri gleizate (ocupa petice mici pe terasele inferioare); cernoziomuri vermice, carbonatice sau semicarbonatice etc.

In nordul campiei sub forma unor mici patrunderi la nord de Izvoare- Perisor se intalnesc soluri brun-roscate (tipice, tipice erodate si erodisoluri). Acestea sunt caracteristice arealelor ocupate cu padure (paduri de foioase, sleau de campie) fiind considerate soluri care fac trecerea dintre cernozim si podzol, cu caractere intermediare intre acestea. Solul brun roscat s-a format in coditii de precipitatii mai ridicate (550-650 mm/an) pe depozite loessoide sau pe luturi argilo-nisipoase.La contactul cu solurile cernoziomice s-au format sau format solurile brune-roscate inchise.

Solurile brun-roscate de padure reprezinta trei orizonturi: A de culoare bruna inchis-roscata, un orizont B- brun -roscat, puternic argilizat si un orizont C care face trecerea la roca mama (loessul). Continutul in humus este redus (n medie 2,5 %); au o reactie slab acida, cu un pH care variaza intre 6,2 si 6,9 iar capacitatea pentru apa este mare (pana la 42%)⁷⁷ . Ca fertilitate, solurile bruns-roscate sunt solurile slab acide, in general, cu aerisire si drenaj normal si fertilizare ridicata pentru vegetatia forestiera.

In afara de aceste soluri zonale, in sectorul Calafat - Rast, pe terasa inferioara a Dunarii si in lunca acesteia, cu acumulari de nisipuri, o mare raspandire o au cernoziomurile levigate nisipoase si nisipurile aflate in diferite stadii de solificare sau chiar nesolificate, intercalate de saraturi si de soluri tinere negre.Solurile din regiunile de dune sunt soluri sarace care necesita ingrasaminte azotoase- spune Ionescu Sisesti intr-un studiu despre solurile Romaniei.

O mare varietate de soluri se intalneste in lunca Dunarii: soluri nisipoase in diferite grade de evolutie, nisipuri nesolificate si mlastini. Pe vaile Desnatui, Cilieni, Babaia sunt raspandite soluri tinere aluvionare, aluviuni slab sau deloc solificate si saruri de stepa.

In urma acestei analize se poate spune ca varietatea solurilor din Campia Bailestiului ofera conditii favorabile pentru dezvoltarea agriculturii, fapt confirmat de structura culturilor agricole (cereale, plante tehnice, vita de vie etc), cu repercusiuni directe asupra porcesului de umanizare.

Solul, element determinant in capaitatea agroproductiva a terenurilor.

Solul si vegetatia constituie un sistem a carui calitate se estimeaza in functie de cantiate de biomasa acumulata. Pe anumite areale, din cauza factorilor naturali sau interventiei nerationale a omului are loc o depreciere a sistemului sol-vegetatie care, implicit, duce la degradarea terenurilor.

Pentru aprecierea alitatii colurilor, de un real folos sunt studiile de bonitare. Acesta operatiune presupune avaluarea potentialului productiv al unui sol si incadrarea lui in clase de calitate, pe baza de punctaj cuprins intre si 100 de puncte.Clasa de cea mai buna calitate este clasa I (81100 puncte), iar cea mai slaba, clasa V (0-20 puncte).Din acest punct de vedere solurile din Campia Bailestiului se incadreaza in clasa a II-a de fertilitate (61-80puncte).

In valorificarea agricola a solurilor, un rol important il joaca procesele de degradare a acestora.Factori naturali care genereaza sau agraveaza procesele de degradare sunt legati de procesele fizico-dinamice, de morfologie, energia de relief, de conditiile pedologice, hidrografie etc. care pot actiona individual sau conjugat, cu pondere diferentiata, in deteriorarea echilibrului din cadrul sistemului sol-vegetatie.

Un factor perturbator in modificarea echilibrului acestui sistem este si activitatea antropica. Practicarea agriculturii pe loturi mici, pasunatul nerational, fara perioade de refacere a vegetatiei, favorizeaza agravarea proceselor de eroziune. Defrisarea abuziva a unor perdele de protectie sau desfiintarea unor suprafete insemnate de vii si livezi din zona nisipurilor amenajate, constituie un factor antropic ce poate duce la agravarea fenomenelor de deflatie sau chiar la aparitia de terenuri neproductive sgricol, in conditiile in care nici irigatiile numai sunt aplicate.

Aplicare Legii nr. 18/1991 a dus la crearea unei retele de drumuri haotica, cat si la deteriorarea unor sisteme de combatere a eroziunii solului constand in benzi inierbate, culturii in fasii, terase bancheta sau culturi de protectie. Pe de alta parte, proasta intretinere a sistemelor de desecare executate in trecut in aceasta zona, mai ales in lunca Dunarii, provoaca fenomene evidente de aparitie, in anumite perioade, a excesului de umiditate freatica si de suprafata.

Procesul privind deprecierea calitatii cuprinde 3 stadii : stadiul I - cand functiile principale ale sistemului sol-vegetatie sunt normale, iar unele variatii ale productivitatii, determinate de conditiile climatice, nu afecteaza functionarea sistemului deorece prin, autoreglare nu se stabileste starea de echilibru; stadiul II- cand are loc o dereglare a functiilor principale; prin autoreglare nu se stabileste starea de echilibru, iar pe termen lung, re loc o depreciere a calitatii (productivitatii); reabilitarea sistemului se poate realiza prin interventii antropice, prin schimbarea modului de folosinta a terenului, a structurii culturilor, ingrasaminte si lucrari de amenajare cu rol antierozional; stadiul III - cand degradarea functiilor este foarte puternica si ierversibila, astfel incat trebuie intervenit cu mijloace speciale; covorul vegetal este intr-o stare avansata de degradare; vegetatia ierboasa nu se poate reinstala spontan pentru a asigura o protectie a solului care sa permita reluarea procesului de bioacumulare. Terenurile aflate in acest stadiu necesita masuri de reconstructie ecologica.

Pe ansamblu, cea mai mare parte a solurilor din Campia Bailestiului apartine categoriei nedegradate sau moderat degradate, in timp ce solurile degradate ocupa suprafete mici.Dintre formele de degradare, cele reprezemtate de eroziune au cea mai mica pondere (0,5%), iar localizarea terenurilor afectate corespunde suprafetelor de contact dintre campie si lunca.

Eroziunea de suprafata nu genereaza un microrelief specific, efectele acesteia fiind sesizabile numai pe suprafete de versant cu pante mai mari de 15-20% , cu vegetatie degradata sau chiar inlaturata , sau in conditiile unei agrotehnici inadecvate.Terenurile acide detin cele mai mari ponderi (19%), in special in perimetrul localitatilor Giubega (57,2% din suprafata agrocola a comunei), Radovan (55,6%), Plenita (34,9%), Afumati(33,5%).

Nivelul freatic ridicat, pe unele suprafete din campie, poate provoca fenomene de inmlastuire in perioadele de excedent pluvial, ducand la compromiterea culturilor sau chiar la scoaterea din circuitul agricol a unor suprafete importante. Excesul de umiditate afecteaza o mare parte a terenurilor agricole din comunele Desa ( 21,1% din suprafata agricola), Piscu Vechi( 11,9%), Rast (11,5%), Bistret (11,4%), Negoi (10,9%)

Eroziunea eoliana (nisipurile zburatoare) se manifesta pe unele suprafete cu soluri nisipoase. In comuna Desa, sunt afectate 16,3% din suprafata agricola, iar in comuna Piscu Vechi 5,5%.

Pentru acele terenuri devenite foarte slab productive sau chiar neproductive prin actiunea factorilor naturali sau antropici se impune reconstructia ecologica.Readucerea in circuitul productiv a acestor terenuri se poate face prin impadurire (plantatii permanente) - cazul nisipurilor zburatoare din zona de lunca a Dunarii ( Desa, Poiana Mare) sau inierbare permanenta.