Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Agricultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura
Cartoful



Cartoful


CARTOFUL


A. Sistematizare

FAMILIA Solanaceae

GENUL Solanum

SPECIA Solanum Tuberosum


B. Origine si raspandire

originar din America de Sud (regiunile inalte si umede din Peru, Columbia);

a fost adus in Europa in secolul al XVI-lea (prima oara in Spania, apoi in Anglia);

s‑a raspandit in zonele cu conditii favorabile;




productii mari se obtin in Germania, Olanda, Franta, Polonia etc.;

a fost luat in cultura in Romania in secolul XIX.


C.            Importanta si compozitia chimica

folosit in alimentatia omului: -consum direct

-produse uscate

-produse semipreparate

folosit in industrie:

-amidon, spirt

-produse pe baza de amidon, spirt (cauciuc sintetic, coloranti)

folosit ca hrana pentru animale (porcine, bovine)

contine: - 76,3% apa;

- 23,7% substanta uscata (17,5% amidon si proteine):

- enzime;

- vitaminele A, B1, B2, C, D, PP;

- solanina gust amar; poate deranja la stomac;

devine toxica la 0,1 g/kg masa vie.

Din o tona de cartofi se obtin prin prelucrare industriala:

- 95 litri de alcool de 40˚;

- 15-17 kilograme de cauciuc sintetic;

- 140 de kilograme de amidon uscat;

- 100 de kilograme de dextrina.



D.           Particularitati botanice si biologice

de la plantare la rasarire sunt 15‑30 de zile (in functie de temperatura);

de la rasarire pana la inceputul tuberizarii sunt 10‑30 zile (are loc cresterea radacinii, a stolonilor, a tulpinii si frunzelor)
Radacina fibroasa si ramificata, radacina primara si radacina secundara (stolonifera);
Stoloni muguri axilari si terminali; in spatiul varfului de crestere exista o zona care se ingroasa, din care se formeaza tuberculul.

tuberizarea (incetarea cresterii plantei aeriene si crestere tuberculului) dureaza 25‑45 de zile;

Maturarea tuberculului (reducerea ritmului de tuberizare, frunzele si lujerii ingalbenindu‑se) dureaza 20‑40 de zile.

Pe suprafata tuberculului exista ochi, formati din 3 muguri la subsoara unui rudiment de frunza, care se numeste spranceana. In conditii optime de perminare, cartoful incolteste (mugurele central) se transforma in colt.

E.            Clasificare

dupa perioada de vegetatie: Soiuri timpurii Fresco (95 de zile, perioada de vegetatie)
semitimpurii Bran, Rustic, Teo (95‑110 zile);
semitarzii Super (110‑130 zile)
tarzii Titus (peste 30 de zile).

dupa calitate: Clasa A pentru salate (tuberculii mai putin fainosi, nu se sfarama la fierbere; consistenta tare)
Clasa B pentru diferite preparate culinare (mai putin fainosi, crapa uneori la fierbere; amidon fin);
Clasa C fainos, are consistenta redusa si crapa la fierber;
Clasa D foarte fainos, se sfarama complet; amidon grosier folosit in industria sa.




F.     Zone de favorabilitate

foarte favorabile depresiunile intramontane si extramontane (temperaturi de 16‑18 C, precipitatii anuale mai mari de 600 mm/an);

favorabile dealuri subcarpatice (temperaturi de 19‑20 C, precipitatii anuale mai mici);

favorabile pentru cultura timpurie in Sud, in Sud‑Est, in Arad,in Sudul Moldovei, in Dobrogea.


G. Relatiile cu factorii de mediu

caldura cresterea plantelor si formarea tuberculilor are loc cel mai bine la temperaturi de 15‑18 C; la temperaturi de 2 sau ‑3 C cartoful este complet distrus;

lumina este pretentios fata de lumina mai ales in faza formarii tuberculilor; la umbra nu formeaza tuberculi;

umiditatea are cerinte mari fata de umiditate; seceta determina stagnarea cresterii tuberculilor, reducerea productiei si capacitatea de pastrare;

solul are cerinte ridicate fatp de sol; prefera soluri nisipo‑lutoase, luto ‑ nisipoase, aluvionare, afanate, bine aerisite, fertile.


H. Rotatia culturii

Inaintea cartofului se cultiva: familia leguminosae grau, orz si porumb.

Se recolteaza:

cartofii timpurii manual, cand au aproximativ 30 de grame;

ceilalti cand vrejii sunt uscati.


I.       Daunatori si boli

Carabusul de mai (larva roade galseria in tubercul, si aici se restbilesc bacteriile si ciupercile, care produc putrezirea);

Gandacul de Colorado (roade frunzele);

Boli:

Viroze (virusi);

Raia comuna a cartofului;

Mana (pete brun‑rosiatice pe frunze);

Fainarea (frunzele acoperite cu un micelin albicios).








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|