Centre destinate prevenirii si combaterii violentei in familie

1. Tipuri de centre

Conform Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, si al H.G. nr. 539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului institutiilor de asistenta sociala si a structurii orientative de personal (), in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie functioneaza cinci tipuri de unitati, respectiv:

1) Centre pentru adapostirea victimelor violentei in familie (adaposturi)

Adaposturile sunt unitati de asistenta sociala, cu sau fara personalitate juridica, care asigura protectie, gazduire, ingrijire si consiliere victimelor. Primirea in adapost se face numai in caz de urgenta, cu scopul de a izola victima de agresor. Adaposturile trebuie sa asigure securitatea si siguranta victimelor, sa aiba paza asigurata, in cazul adaposturilor publice aceasta fiind de competenta Politiei Comunitare. De asemenea, fiecare adapost are obligatia de a incheia o conventie de colaborare cu un spital sau cu o alta unitate sanitara, in vederea asigurarii ingrijirii medicale si psihiatrice.

Locatia adaposturilor este secreta, atat angajatii centrului, cat si ceilalti specialisti care intra in contact cu victimele avand obligatia de pastrare a confidentialitatii cu privire la locatia adapostului si la datele de identificare ale victimelor si copiilor acestora. Confidentialitatea poate fi incalcata doar cu acordul beneficiarului.

Servicii minime oferite in cadrul unui adapost:

gazduire (intre 7 – 60 zile);

asistenta sociala;

consiliere psihologica;

consiliere juridica;

ingrijire medicala.

2) Centre de recuperare pentru victimele violentei in familie

Centrele de recuperare sunt unitati de asistenta sociala, cu sau fara personalitate juridica, care asigura gazduirea, ingrijirea, precum si reabilitarea si reinsertia sociala a victimelor violentei in familie. Centrele de recuperare au obligatia de a incheia conventii cu agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene in vederea acordarii suportului pentru integrarea in munca, readaptarea si recalificarea profesionala a persoanelor asistate.

Servicii minime oferite in cadrul unui centru de recuperare:

gazduire (maxim 90 zile; in situatii exceptionale maxim 180 zile);

asistenta sociala;

consiliere psihologica;

consiliere juridica;

reinsertie sociala si profesionala;

asistenta si ingrijire.

3) Centre de asistenta destinate agresorilor

Centrele de asistenta a agresorilor sunt unitati de asistenta sociala, cu sau fara personalitate juridica, care asigura in regim rezidential sau semirezidential reabilitarea si reinsertia sociala a agresorilor familiali, masuri educative, precum si consiliere si mediere familiala. Centrele pentru agresori colaboreaza cu serviciile de probatiune infiintate pe langa tribunalele judetene.

Servicii minime oferite in cadrul unui centru pentru agresori:

Referat: Filosofie si filosofare Proiect: Tipuri si forme de manifestare ale violentei in scoala - violenta intre elevi - violenta profesorilor

consiliere psihologica;

consiliere juridica;

medierea conflictului;

tratamente psihologice, psihiatrice, de dezalcoolizare si dezintoxicare (acordate in spitalele sau unitatile sanitare cu care s-a incheiat conventia de colaborare);

informare si orientare.

4) Centre pentru prevenirea si combaterea violentei in familie

Servicii minime oferite:

consiliere psihologica;

informare si orientare;

consiliere juridica.

5) Centre de informare si sensibilizare a populatiei

Servicii minime oferite:

informare si educare;

linie telefonica de urgenta.

Tipurile de centre mentionate pot fi publice, private si in parteneriat public-privat, putand fi infiintate doar de catre furnizorii de servicii sociale acreditati in conditiile legii, in urma obtinerii avizului de infiintare de la Agentia Nationala pentru Protectia Familiei. Centrele isi desfasoara activitatea cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr. 383/2004 privind aprobarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protectiei victimelor violentei in familie si ale Ordinului ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr. 385/2004 pentru aprobarea instructiunilor de organizare si functionare a unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie.

Asistarea, respectiv internarea victimelor ori a agresorilor in centrele mentionate se face numai cu acordul acestora. In cazul in care constata ca actele de violenta s-au manifestat in prezenta copiilor sau ca mama este insotita de copii la internarea in centru, personalul care deserveste centrul  are obligatia de a sesiza serviciul public specializat pentru protectia copilului de la nivel local. Atat personalul centrului, cat si voluntarii care activeaza in cadrul acestora au obligatia de a pastra confidentialitatea asupra identitatii si dificultatilor persoanelor asistate.

Centrele vor colabora cu autoritatile administratiei publice centrale si locale in campaniile de informare si promovare a serviciilor oferite. 

Una din atributiile centrelor o constituie elaborarea rapoartelor statistice privind activitatile desfasurate si categoriile de beneficiari ai serviciilor oferite.

2. Surse de finantare

Centrele destinate prevenirii si combaterii violentei in familie (cele 5 tipuri de centre mentionate anterior) pot beneficia de urmatoarele surse de finantare:

Programul DAPHNE, parte a Programului Drepturi Fundamentale si Justitie (vezi    cap. 1.3.);

Programul pentru victimele violentei in familie, finantat de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (Banca Mondiala), parte a Programului pentru Incluziune Sociala, care, prin componenta pentru asistenta sociala, urmareste dezvoltarea unei retele nationale de servicii pentru victimele violentei in familie si nu numai (mai multe detalii se pot gasi pe site-ul oficial al A.N.P.F.: https://www.anpf.ro

Programele de Interes National (PIN) derulate de A.N.P.F

De exemplu: primele PIN aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 197/2006 privind aprobarea programelor de interes national in domeniul protectiei persoanelor victime ale violentei in familie si a finantarii acestora, modificata prin H.G. nr. 1726/2006:

Anexa 8: „Sustinerea sistemului de servicii specializate prin finantarea in parteneriat de proiecte destinate dezvoltarii si mentinerii unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie”, prin care se vor infiinta in anii 2006 si 2007 unitati de prevenire si combatere a violentei in familie prin cofinantarea proiectelor depuse de ONG-uri si/sau institutii publice precum si sustinerea financiara a unor unitati de prevenire si combatere a violentei in familie (adaposturi) existente, dar ramase fara finantare;

- Anexa 9: „Dezvoltarea serviciilor de recuperare si reintegrare sociala destinate agresorilor familiali”, prin care se vor infiinta in anii 2006-2007 primele unitati de recuperare si reintegrare sociala si sustinerea financiara a acestora, in principiu pe langa catedrele de specialitate din centrele universitare;

fonduri alocate de autoritatile administratiei publice locale

contactati A.N.P.F. pentru detalii legate de sursele de finantare valabile in aceasta perioada sau vizitati site-ul web: https://www.anpf.ro.

3. Pasi in redactarea unui proiect in domeniul violentei in familie

Un proiect bun presupune o idee buna, insa doar atat nu este suficient. Inainte de a redacta un proiect in domeniul violentei in familie este necesar sa cunoasteti acest domeniu sub aspectul legislativ (resursele juridice si politicile publice - europene, nationale sau locale) si al realitatii sociale (se culeg date, se creeaza o retea pe baza schimbului de informatii si de experienta).

Alegeti un proiect pe o anumita problematica. Nu concepeti un proiect care sa se adreseze atat victimelor, cat si agresorilor. Astfel, stabiliti de la inceput care sunt beneficiarii proiectului.

Orice proiect trebuie sa indeplineasca obiectivele generale si specifice programului din domeniul violentei in familie, insa trebuie sa corespunda si necesitatilor comunitatii / judetului pentru care se aplica proiectul.    .

Relatia cauza - efect este una universala, asadar se aplica si in cazul proiectului pe violenta in familie. Din momentul identificarii problemei, urmatorul pas consta in gasirea solutiilor potrivite. Proiectul ideal este acela in care exista corespondenta perfecta intre problema si solutii. Nu cautati solutii impresionante, ci reale.

La redactarea proiectului, stabiliti de la inceput rolul pe care il jucati in proiect, posibilitatile de care dispuneti, resursele existente sau cele care pot fi atrase. Nu lucrati singuri, inca din aceasta faza va alegeti partenerii.

Planificati cu grija activitatile astfel incat sa corespunda asteptarilor dorite. Tineti cont de responsabilitatile fiecarui partener, nu neglijati nici profilul, disponibilitatile si nici resursele fiecarei persoane implicate.

In realizarea proiectului trebuie respectata etica profesionala prin confidentialitatea datelor despre victimele violentei in familie, despre agresorii familiali, dar si respectarea dreptului la intimitate, la viata privata.

Se recomanda sa fie luate in considerare si punctele de vedere ale beneficiarilor.